Tratatul european, “OPTIUNEA SEVERA” a lui Traian Basescu: o “bataie de joc”. UE = SPATIUL VITAL pentru Germania + SFARSITUL DEMOCRATIEI SI AL STATULUI NATIONAL

1-02-2012 14 minute Sublinieri

eurodebt

Presedintele Traian Basescu a facut cateva scurte declaratii dupa Consiliul European informal de la Bruxelles. Astfel, seful statului spune ca Tratatul intra in vigoare in 2013, iar adoptarea lui de catra tara noastra presupune modificarea Constitutiei pe anumite capitole. Daca insa Tratatul este ratificat de 12 state el poate intra mai repede in vigoare ceea ce pune Romania, ca tara care nu este membra a zonei euro,  in fata a doua optiuni: sa intre cu o parte din tratat sau cu tot tratatul.

“Vreau sa cred ca Romania va fi una dintre aceste 12 tari… Optiunea mea, chiar daca este severa, este sa adoptam toate capitolele tratatului, inclusiv cele care vizeaza politicile fiscale, aplicabile intr-un mod inteligent; ne vor consolida“, a declarat presedintele.

  • Avem ragazul de a modifica Constitutia pana la sfarsitul lui 2013, pentru ca tratatul va intra in vigoare la 1 ianuarie 2013.
  • De asemenea, tratatul intra in vigoare in momentul in care este ratificat de 12 state.
  • In momentul de fata, 25 de state au anuntat ca intentioneaza sa semneze tratatul pe 1 martie.

Alte declaratii ale presedintelui

  • Un lucru extrem de pozitiv este ca s–a finalizat practic negocierea tratatului privind stabilitatea, coordonarea si convergenta in UE si monetara
  • Un al doilea document important, care devine un document politic ce trebuie transpus in concluziile urmatorului Consiliu este legat de declaratia politica legata de stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca, in special in randul tinerilor
  • Obiectivul Romaniei a fost o participare mai ampla in calitate de semnatar al tratatului la summit-urile zonei euro.
  • Ceea ce s-a stabilit reprezinta un compromis, dar un compromis acceptabil din punctul nostru de vedere si anume: statele
    basescu-orban

    V. Orban si T. Basescu, doi dictatori in devenire, cu voie de la Stapanirea eurocpeana: unul sfideaza Imperiul, celalalt sfideaza amarastenii din tara

    non-euro, dar semnatare ale tratatului, participa la summit-urile zonei euro ori de cate ori se discuta probleme de interes general pt piata unica, legate de competitivitate sau de eventuale modificari strategice in zona euro.

  • Mai mult decat atat, s-a stabilit ca zona euro va avea minim doua intalniri pe an si cel putin la una participa toti semnatarii tratatului daca in cea de-a doua, spre exemplu, nu s-ar discuta chestiuni care vizeaza piata unica, competitivitatea s.a.m.d, adica acele reuniuni in care se discuta strict probleme euro.  Eu cred ca s-a obtinut un compromis convenabil atat statelor din zona euro, cat si statelor semnatare.
  • De asemenea, tratatul intra in vigoare in momentul in care este ratificat de 12 state.
  • In momentul de fata, 25 de state au anuntat ca intentioneaza sa semneze tratatul pe 1 martie.
  • Tratatul stabileste si conditiile de deficit structural, dar, in urma dezbaterilor de astazi, si noi am fost printre cei care au sustinut ca in tratat sa fie inclusa si obligatia de respectare a nivelului maxim de indatorare prevazut de Acordul de la Maastrich. Cu mecanismele care se vor declansa automat, dar astazi nu am stabilit cum va functiona acest mecanism, este sarcina eurogrupului.
  • A mai ramas de clarificat la nivel national modul de introducere in Constitutie a obligatiei de a respecta deficitul structural de maxim de – 0,5% din PIB. 
  • As face o referire si la avanatajele pe care le avem din punctul de vedere al tratatului. In primul rand, ceea ce cere tratatul, noi am declansat ca proces de diminuare a deficitelor din 2010. Este adevarat, prin masuri care au afectat consistent populatia, dar care ne-au adus intr-o situatie de stabilitate si de crestere economica in acest an. Stiu ca va trebui sa avem in vedere solutii pentru ca nivelul de trai al populatiei sa fie ajustat pozitiv, dar deocamdata ne-am atins obiectivul principal, acela de a redobandi stabilitate si masurile pe care le-am luat sunt masuri pe care abia acum multe state trebuie sa le aplice. […]

Preşedintele Traian Băsescu a primit marţi, la Palatul Cotroceni, delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, prilej cu care şeful statului a subliniat că au fost introduse în interiorul UE reguli apropiate de cele ale FMI.

“Vă mulţumesc foarte mult pentru întâlnire. Doar ce m-am întors de la Bruxelles (de la lucrările Consiliului European informal – n.r.), unde semnalele sunt pozitive. Am dus acordul nostru la sfârşit. Cel mai probabil imaginea UE şi a zonei euro va fi upgradată de către investitori, având în vedere că am introdus nişte reguli în interiorul UE care sunt foarte apropiate de regulile FMI“, a spus Băsescu, în debutul întrevederii cu delegaţia FMI, CE şi BM. Seful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, a evidenţiat faptul că prin angajamentul României de a aplica în interiorul UE reguli economice şi mai stricte, ţara noastră va reuşi să trimită semnale pozitive în întreaga lume. […]

Liderii europeni au convenit luni asupra unui fond de salvare permanent pentru zona, 25 din cele 27 de state ale UE au sprijinit propunerea Germaniei pentru o disciplina bugetara mai stricte, dar au luptat sa impace austeritate fiscala cu cresterea economica. Lideri au convenit ca 500 de miliarde de euro alocate Mecanismului European de Stabilitate va intra in vigoare in luna iulie, cu un an mai devreme decat a fost planificat, pentru a sprijini statele puternic indatorate. […]

Se dau două declarații:

1) Traian Băsescu: “Sunt comandant de navă şi nu am ratat niciodată destinaţia. Nu o voi rata nici cu România.

2) Jeffrey Franks: “România este o navă care a ieşit din furtună, dar în depărtare se vede o nouă furtună.”

Răspundeți la întrebarea: este furtuna destinația pe care nu o va rata România?

Măsurile adoptate în timpul summitului din 30 ianuarie – tratatul de stabilitate și planul de creștere economică – servesc, în cel mai bun caz, la atenuarea greșelilor comise de un an și jumătate, consideră editorialistul Xavier Vidal-Folch. În cel mai rău caz, ele arată impostura. […] Să zicem că Tratatul este necesar pentru a asigura disciplina țărilor din zona euro, și, să schițeze, sau să deschidă drumul, pentru mecanisme care să favorizeze creșterea. E mult spus: Parlamentul European “își exprimă îndoielile referitoare la nevoia” acordului (hotărâre din 18 ianuarie) iar bunul Wolfgang Munchau (Financial Times din 30 ianuarie) le multiplică: “Nu este necesar”, pentru că dispozițiile sale ar putea să se stabilească pe cale legislativă normală și pentru că “va stimula” politicile recesive, prea restrictive.

Să zicem că nu au dreptate și că este bun un Tratat care să fie conform cu pomposul său titlu: “de Stabilitate, Coordonare și Guvernare în Uniunea economică și monetară”. Ei bine, textul răspunde doar la ideea de “stabilitate”, de disciplină bugetară. Restul titlului este în plus.

Trebuie să repetăm până la sațietate că doar articolul 9 (din cele 16 existente) cere “promovarea creșterii economice”. Și dispune ca semnatarii “să adopte acțiuni și măsuri necesare” pentru acesta. Dar continuă fără a concretiza niciuna. Continuă fără să aibă caracter obligatoriu. Continuă fără prevederea de amenzi pentru cel care nu o va face. Continuă fără a amenința cu trimiterea la Tribunalul de la Luxemburg a celui care nu îndeplinește aceste cereri.

Și, în schimb, toate acestea sunt stipulate la milimetru împotriva celui care nu își îndeplinește mandatul de reducere a deficitului. În această lipsă de simetrie rezidă bătaia de joc. În faptul că se vinde produsul ca instrument pentru a impulsiona cei doi poli ai politicii economice și se dezvoltă doar unul. Dar mai e ceva. Cea de-a cincea versiune a textului, cea care a ajuns la reuniune, este și mai întortocheată decât cea anterioară. Schimbările [noi] sunt esențiale nu datorită conținutului, ci pentru că bizantinismul lor arată cum cei care au inspirat și au redactat textul au luat-o razna: combat iluzorii mori de vânt (cele mai ascunse căi de a depăși deficitul și de a evita sancțiunile) preum niște Doni Quijote nebuni. […]

Bine ați venit în Șomajia, noul stat membru al UE!

În Uniunea Europeană există în acest moment 25 de milioane de şomeri, o populaţie echivalentă cu a unei ţări mari din UE, situată undeva între Polonia şi România. A şasea “ţară” din UE, “Şomajia” este populată în proporţie covârşitoare cu tineri cuprinşi între 18 şi 24 de ani”, arată România liberă, la o zi după Consiliul European de la Bruxelles.Toate datele venite de la FMI arată că lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească având în vedere că economia europeană s-a oprit şi alunecă înapoi în recesiune”, scrie cotidianul bucureștean. În acest context, jurnalul constată cu regret că a fost “al 16-lea şi, pentru prima oară în peste doi ani, şefii de stat sau de guvern ai ceor 27 au discutat despre reluarea creşterii economice şi stimularea creării de locuri de muncă. Şansele sunt ca şi acest summit să producă aceleaşi rezultate ca şi cele anterioare”.

Guvernul german a propus săptămâna trecută numirea unui comisar European care să suplinească/supervizeze guvernul Greciei. Chiar dacă în formularea sa propunerea germană apare ca extremă, ea nu este lipsită de rezonabilitate. Conform propunerii germane acest comisar ar avea putere de decizie în privinţa bugetului naţional grec şi a politicilor de impozitare. Având în vedere că Banca Centrală Europeană controlează deja moneda Greciei, euro, această măsură ar transfera în mod efectiv controlul guvernului grec la Uniunea Europeană, fiindcă oricine controlează cheltuielile guvernului unei ţări, cotele de impozitare şi politicile monetare controlează efectiv respectiva ţară. Propunearea germană ar suspenda prin urmare suveranitatea Greciei precum şi exerciţiul democratic în schimbul ajutorului financiar acordat.

deutschland uber allesDeşi Comisia Europeană a respins propunerea, ideea nu e nici pe departe moartă, deoarece este o consecinţă logică a situaţiei existente. Grecii se află într-o criză financiară care a adus Grecia în incapacitate de plată a datoriei în care este Atena angajată. Opţiunile pe care le au în faţă sunt fie să urmeze procesul financiar standard sau să negocieze o înţelegere cu creditorii. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană sunt cele care conduc aceste negocieri.

Orice fel de înţelegere va avea trei părţi. Prima un acord al creditorilor de a anula o parte din datorie. A doua ajutorul finaciar primit dela FMI şi Uninea Europeană pentru plata datoriei rămase. A trei acordul guvernului Greciei de a reduce cheltuielile guvernamentale şi de a mari taxele şi impozitele astfel încât să evite orice datorie suplimentară viitoare şi să poata plăti măcar parţial datoria.

Falimentul şi Statul Naţional

Germanii nu au încredere că grecii vor onora orice fel de înţelegere, ceeace este perfect de înţeles dat fiind că grecii nu au reuşit să implementeze nicio înţelegere anterioară. Dată fiind această neîncredere, Germania a propus suspendarea suveranităţii Greciei prin transferul controlului către un for european. Aceasta ar fi o procedură perfect normală daca Grecia ar fi o corporaţie sau o persoană fizică. În asemena cazuri, după faliment sau restructurarea creditelor, este nominalizată o persoană care să asigure pe viitor o anumită prudenţă a corporaţiei sau individului.

Dar un stat naţiune este altceva. El se bazează pe două premise. Prima că naţiunea reprezintă o comunitate unică şi legitimă ai cărei membri au în comun o serie de interese şi valori. A doua că statul se formează din voinţa poporului şi doar această voinţă are dreptul de a influenţa acţiunile statului. Nu există nicio îndoială că pentru Europa principiul auto-determinării naţionale este o valoare moral fundamentală. Nu există nicio îndoială că Grecia este o naţiune şi că guvernul ei, conform acestui principiu, este reprezentativ şi răspunde în faţa poporului grec.

Germanii propun, aşadar, ca Grecia, un stat suveran, să-şi transfere dreptul la auto-determinare unui supraveghetor. Germanii susţin că, dat fiind eşecul statului grec, şi implicit al populaţiei greceşti, creditorii au şi puterea şi dreptul moral de a suspenda principiul auto-determinării naţionale.

Ţinând cont de faptul că acest argument este enunţat în Europa, avem de a face cu o concepţie foarte radicală şi e important să înţelegem cum s-a ajuns până aici.

Implicarea Germaniei în Criza Datoriilor

Au existat două cauze. Prima cauză a fost democraţia greacă care, ca multe alte democraţii, a cerut de la stat beneficii pentru populaţie şi politicienii care doreau să fie aleşi trebuiau să garanteze aceste beneficii. Ca urmare, a existat o presiune inerentă ca sistemul să cheltuie excesiv. A doua cauză este legată de statutul Germaniei ca al doilea cel mai mare exportator mondial. Aproximativ 40% din produsul intern brut al germaniei provine din exporturi, un procent mare către Uniunea Europeană. Cu toate discuţiile iniţiate de Germania privitor la prudenţa şi grija fiscală, Germania are un interes evident în a facilita consumul şi a încuraja cererea pentru exporturile ei în Europa.

Drept urmare germanii au făcut uz de instituţii şi practici ale Uniunii Europene în scopul susţinerii cererii pentru produsele lor.

Prin unificarea monedei germanii au facilitat accesarea de către alte state a unor credite a căror mărime nu era în conformitate cu posibilităţile lor. În acest sens, Gemania a încurajat cererea pentru exporturile sale facilitând practici de împrumut iresponsabile pe teritoriul Europei. Nu e cunoscut în totalitate gradul în care Germania prin acţiunile ei a încurajat asemenea practici imprudente – datorită faptului că producţia industrială germană depăşeşte cu mult cererea de pe piaţa internă, şi astfel cererea de pe piaţa externă devine hotărâtoare pentru prosperitatea economică a Germaniei.

Adevărata austeritate din interiorul Uniunii Europene ar fi fost dezastruoasă pentru economia germană, pentru că o scădere a consumului ar fi condus automat la reducerea exporturilor. Chiar daca cererea de pe piaţa Greciei reprezintă un procent redus din aceste exporturi, Grecia face parte dintr-un sistem mai amplu – şi funcţionarea sistemului este în interesul strategic al Germaniei. Germanii acuză faptul că grecii şi-au înşelat creditorii şi Uniunea Europeană. O explicaţie mai completă ar cuprinde şi faptul că Germania a închis ochii cu bună ştiinţă. Deşi Grecia este un caz la extremă, interesul global al Germaniei este să menţină cererea de produse în Europa – şi astfel să evite austeritatea prudentă – cât mai mult timp posibil.

Germania a fost cu siguranţă complice în pacticile de împrumut care au condus la dezastrul Greciei. E adevărat că grecii au ascuns parţial adevărul privind economia Greciei, dar chiar şi aşa, cererea Germaniei de a suspenda auto-determinarea naţională a Geciei este deosebit de dură.

Într-un sens, propunerea germană doar evidenţiază o realitate existentă dintotdeauna. Pentru ca Grecia să obţină restructurarea creditului trebuie să impună măsuri semnificative de austeritate, lucru cu care Atena a fost de acord. Germania doreşte acum un comisar care să garanteze că guvernul grec îşi va îndeplini promisiunea. În acest proces, criza va afecta democraţia Greciei transferând elemente fundamentale ale suveranităţii greceşti în mâinile comisarilor interesaţi în primul rând în returnarea împrumutului şi nu în interesele naţionale ale Greciei.

Cum se văd lucrurile de la Atena

Grecii au două posibilităţi. Ori să accepte responsabilitatea pentru datoriile făcute şi condiţiile negociate şi să accepte constrângerile bugetare şi impozitele impuse fie de un comisar sau de o structură mai puţin formală. Sau să accepte procedura standard pentru toate datoriile lor. Aşa cum ştim din experienţa corporatistă, falimentul a devenit o opţiune strategică respectabilă. Prin urmare grecii ar trebui să ia în considerare şi consecinţele incapacităţii de plată.

Falimentul s-ar putea sa-i expulzeze pe greci de pe pieţele financiare. Dar şi dacă nu declară falimentul, vor putea fi prezenţi pe acele pieţe doar în cele mai constrângătoare condiţii şi mai ales spre beneficiul creditorilor în primul rând. În plus, aşa cum au constatat multe corporaţii, împrumuturile sunt mult mai facile după declararea incapacităţiide plată, deoarece deschide drumul unor noi împrumuturi post-faliment. Nu e sigur că nimeni nu ar fi dispus să împrumute Grecia după faliment. De fapt Grecia a recunoscut incapacitatea de plată de mai multe ori şi a reuşit din nou să contracteze împrumuturi internaţionale.

Mai important însă falimentul i-ar permite Greciei să evite o criză politică internă prin renunţarea la suveranitatea ei naţională. În mare parte criza politică din Grecia provine din antipatia populaţiei faţă de politica de austeritate. Dar pe de altă parte, Gecia nu vrea să-şi piardă independenţa naţională, ceeace ar deveni o problemă majoră în urma acceptării propunerii germane. De-a lungul istoriei grecii şi-au pierdut independenţa în faţa romanilor, a otomanilor şi mai recent a naziştilor. Ocupaţia germană brutală încă mai rezidă în memoria Greciei. Ideea de auto-determinare nu este prin urmare un concept abstract pentru greci. Pierdere acesteia însoţită de un regim de austeritate ar crea o criză internă în care statul grec ar fi perceput ca un duşman economic şi politic al interesului naţional grec, alături de comisar sau orice alt for de supraveghere. Rezultatul politic ar putea fi exploziv.

Nu este clar dacă grecii vor refuza falimentul. Preţul evident de plătit – acela de a fi forţaţi să folosească moneda naţională în locul monedei euro – de fapt le-ar întări suveranitatea naţională. Grecii vor avea de suferit din puct de vedere economic dacă vor continua cu moneda euro, dar vor suferi şi dacă vor renunţa la ea; consecinţele politice ale pierderii suveranităţii în contextul unor asemenea greutăţi economice ar putea sa-i copleşească pe greci. Falimentul, deşi dureros, ar putea fi mai puţin dureros decât cealaltă alternativă.

Dilema Germană

Germanii sunt prinşi într-o dilemă. Pe de o parte Germania este ultima ţară din Europa care să-şi permită un regim de austeritate în ţările aflate în dificultate şi în declin economic. Pe de alta, nu poate pur şi simplu tolera indiferenţa în stil grecesc faţă de prudenţa fiscală. Germania trebuie să aibă o soluţie structurată care să-i asigure menţinerea cererii în ţări precum Spania şi Italia; germanii trebuie să arate foarte clar care sunt consecinţele nerespectării procedurilor de urmate în privinţa datoriilor, făra declarea incapacităţii de plată. Şi mai ales germanii trebuie să menţină Uniunea Europeană pentru a beneficia de zonă liberă de comerţ. Se constată deci o tensiune inerentă între a păstra sistemul şi a impune disciplina.

Germania a decis să dea Grecia drept exemplu. Publicul german a înghiţit în mare parte discursul Berlinului cu privire la duplicitatea Greciei şi inocenţa Germaniei. Cancelarul german Angela Merkel a aranjat discursul în aşa fel încât a reuşit acest lucru. Măsura în care publicul german este conştient de complexităţile sau de consecinţele pentru el a unei austerităţi generalizate e mai puţin clară. Merkel trebuie să dea un răspuns satisfăcător unui public german care pune sub semnul întrebării cauţiunea şi vede Grecia ca pe o ţară pur şi simplu iresponsabilă. Capitularea Greciei este pentru ea o chestiune de politică internă.

Implicarea Germaniei în problema suveranităţii a ridicat miza crizei financiare în mod dramatic. Chiar dacă germanii renunţă la cererea lor, populaţiei Greciei i s-a reamintit că în joc este democraţia greacă. Chiar dacă Grecia a făcut împrumuturi iresponsabile, dacă preţul de plătit este renunţarea la suveranitate în faţa unui comisar care nu a fost ales, acest preţ nu va fi doar un atac la principiile Greciei, ci ar aduce şi Europa în pragul unei alte crize.

Această criză ar fi una politică, aşa cum a fost şi este de altfel şi cea prezentă. În contextul noii crize datoria statelor suverane ar deveni o ameninţare la independenţa si suveranitatea naţionlă. Dacă ai prea mari datorii şi creditorii nu au încredere în tine, pierzi dreptul la auto-determinare în cele mai importante aspecte. Dat fiind faptul că Germania a constituit coşmarul istoric pentru cea mai mare parte a Europei şi că Germania promovează acest curent, rezultatul va fi exploziv. Ar putea fi chiar contrariul a ceeace îi este de folos Germaniei.

Germania are nevoie de o zonă comercială liberă în Europa. Germania are nevoie de o cerere solidă în Europa. Germania are nevoie şi de precauţie în practicile de împrumut. Şi Germania nu îşi poate permite să fie martora unei reveniri a sentimentului anti-german din perioadele anterioare. Toate acestea sunt necesare Germaniei şi unele dintre aceste necesităţi se exclud reciproc. Dintr-un punct de vedere problema este Grecia. Dar de fapt, din ce în ce mai mult, semnul de întrebare sunt germanii. Cât de departe sunt dispuşi să meargă? Îşi înţeleg de fapt în toate complexitatea interesul lor naţional? Din ce în ce mai mult criza încetează a mai fi o criză a Italiei sau a Greciei şi devine o criză a rolului pe care Germania îl va juca în Europa pe viitor. Germanii au multe cărţi în mână şi tocmai asta este problema lor: cu atâtea variante trebuie să ia decizii foarte grele – şi asta nu e deloc uşor pentru Germania postbelică.

Nota noastra:

Chiar daca analiza editorului Stratfor, G. Friedman, este despre relatia Germania – Grecia, ea se aplica perfect si peste miza Tratatului de stabilitate semnat duminica la Bruxelles. Aproape ca iti vine sa spui ca episodul (nefinalizat) al propunerii comisarului european numit direct pentru a gestiona finantele grecesti a fost o diversiune pentru a masca faptul ca… mecanismul acesta, de fapt, e stipulat in Tratat!

Fireste, nu in aceasta forma grosiera si prea vadita, insa in forma oarecum abstractizata, institutionalizata si mascata de “mecanisme” si “proceduri” care stabilesc limitele deficitelor bugetare si datoriilor publice. Insa principiul este al supravegherii financiare si al coordonarii asupra politicilor economice. In ceea ce priveste pedepsele pentru incalcarea “disciplinei financiare”, pe langa sanctiunile financiare, exista prevederea clara ca bugetele si “reformele structurale” sa fie trimise la Bruxelles pentru a capata aprobare de la … Inalta Poarta (abia aici capata sens notiunea). Adica bugetul si masurile vor fi decise la Bruxelles.

Acest lucru implica cedarea suveranitatii in ceea ce priveste politicile financiare dar si economice. In beneficiul cui? Deocamdata, al Germaniei, asa cum arata analiza Stratfor, care are nevoie de “spatiul vital” al UE pentru a isi pastra enorma economie dar si enormul stat asistential. Tot think-tankul american a explicat ca acest joc al influentei Germaniei va continua pe tot parcursul anului 2012, pentru completarea integrarii Uniunii Europene.

Eurocratii vor sa dea impresia ca economia, in general, si criza, in special, este o chestiune accesibila doar initiatilor, tehnocratilor. Popoarele nu sunt in stare sa isi conduca singure destinele, ci au nevoie, neaparat, de FMI si de UE pentru a fi in stare sa … traiasca. Asa se face ca democratia nu are ce cauta aici. Daca e atat de complicata economia, daca doar initiatii stiu cum e cu criza, e clar ca poporul trebuie doar sa fie fericit ca i se da sansa de a fi condus de astfel de iluminati. “Placa” aceasta care, pe plan european, e pusa cu manierele politicoase, reci si cu aerul ca doar ei stiu, e repetata in Romania de presedintele Traian Basescu, devenit, mai degraba, un soi de purtator de cuvant al Uniunii Europene si Consiliului European in tara. Si inca un purtator de cuvant provincial, care se baga in seama la Bruxellles si vine sa dea lectii nestiutorilor de la Dambovita. Singura sa ”competenta” este ca invata bine lectia pe care i-o dicteaza comisarii si ca e in stare sa o reproduca. Contributia proprie, ca la orice declasat promovat in locuri unde nu are ce sa caute, este o ravna si un exces de zel depus pentru a isi dovedi capacitatea mai marilor lumii.

Cat priveste Uniunea Europeana, se poate pune intrebarea: pana cand? Pana cand si pana unde cu aceste politici din ce in ce mai vadit nedemocratice, din ce in ce mai constrangatoare, care nu pot sa nu starneasca revolte? Probabil ca pana acolo unde cred eurocratii ca se va putea folosi supapa pacto euroParlamentului European si ”momentului” democratic al Uniunii. In actualul tratat, pentru a ne face o idee, Parlamentul European are un rol infim, abia daca este mentionat in treacat cu rolul simbolic de a fi audiat (exprimarea este: “poate fi audiat”)! Si totusi, PE e singura institutie aleasa a Uniunii Europene, care are insa un rol mai decorativ in procesul decizional decat avea Senatul de pe vremea imparatilor romani. Ce sa mai zicem de parlamentele nationale, ele sunt excluse cu totul din ecuatie, reduse strict la rolul de a ratifica deciziile eurocratilor.

Prin urmare, dupa ce surubul austeritatii si al ”stabilitatii” va fi strans atat de mult incat toate statele nationale vor fi fost slabite, arondate si supuse Bruxellesului, cand toate economiile nationale vor fi fost prabusite, atunci, drept debuseu pentru nemultumirea populara, va putea fi activata varianta ”socialista”, varianta ”democratica” a acestei UE, care va insemna insa si mai multa centralizare. Pe scurt, Uniunea Europeana ”se va descurca”, caci trebuie sa supravietuiasca.

Noi, ca o tara periferica, ce va fi folosita, cel mult, doar ca avanpost pentru un drang nach osten (marsul catre Est al Germaniei naziste), suntem sortiti unui destin de periferie colonizata, tinuta din scurt, cu rolul de a suporta drastic toate costurile ”europenizarii” fara a avea vreun beneficiu.

Legaturi:

*

*


Categorii

Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Germania, Razboiul impotriva Romaniei, Traduceri, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

25 Commentarii la “Tratatul european, “OPTIUNEA SEVERA” a lui Traian Basescu: o “bataie de joc”. UE = SPATIUL VITAL pentru Germania + SFARSITUL DEMOCRATIEI SI AL STATULUI NATIONAL

  1. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-11383293-rol-vor-juca-statele-din-afara-zonei-euro-impus-oficial-hegemonia-economica-germaniei-presedintele-sibex-cristian-sima-discuta-online-cititorii-miercuri-ora-13-00.htm

    Ce se intampla cu Uniunea Europeana dupa Pactul Fiscal? Cristian Sima a discutat online despre noua arhitectura europeana

    Nu cred ca austeritatea impusa in Europa este o solutie buna ea creand in acest moment si, mai mult ca sigur si in viitor, o recesiune economica profunda. Tot ceea ce se face politic este pentru a calma pietele. S-ar putea sa nu fie solutia corecta. Somajul si recesiunea snt marile probleme ale Europei.

    1. Interventia statului in economie poate avea loc doar daca statul are banii necesari sau ii tipareste. Cum nu suntem in niciunul din aceste doua cazuri e superflua solutia.
    2. Inflatia este singura solutie prin care uriasa datorie ar fi platita proportional de toti. Din nefericire Germania nu doreste sa-si sacrifice economiile si buna conduita a populatiei pentru a plati oalele sparte grecesti, irlandeze sau portugheze.
    3. Austeritatea bugetara e ca si cum, daca de maine nu mai aveti bani suficienti pentru a va cumpara de mancare, in loc sa va ganditi cum sa castigati alti bani va hotarati sa nu mai mancati deloc.
    4. Razboiul nu va fi intre tari, ci intre clase sociale. Bancheri, finantisti, speculatori vor trebui sa se apere de atacurile haotice ale clasei mijlocii care sufera azi din cauza dereglementarilor continue ale pietelor financiare. Pana la urma, cea mai mare vina in aceasta criza o au, pe langa politicieni, cei care trebuiau sa reglementeze aceste piete si care au dat frau liber jocurilor financiare riscante.

    1. Pactul Fiscal impus Romaniei la Bruxelles va atrage o noua recesiune. […]

    Actualmente avem 17 tari cu aceeasi moneda si cu 17 sisteme fiscale diferite. Statele noneuro au un avantaj, dar vor fi impiedicate de Bruxelles sa se ridice la suprafata. Ramane de vazut evolutia Cehiei care nu a semnat Pactul si care nu se afla in aceeasi situatie cu economia britanica.

    Am fi putut sa nu semnam Pactul asa cum a facut Cehia. Dar aveam noi conducatori profesionisti care sa gestioneze Romania fara frica de biciul de la Bruxelles?

    Sunt contra aderarii la moneda Euro mai ales cand se vede cu ochiul liber ca sistemul este prost creat si nefunctional.

    1. Cash-ul este foarte pretios pe termen scurt. Pe termen lung, daca suntem de acord ca vom intra intr-o lunga si grea recesiune, singura investitie ce pare a proteja capitalul este agricultura sau produsele agrare.

    2. Ce a trecut a fost foarte rau. Ce va veni va fi si mai rau.

    3. Europa pentru a fi puternica are nevoie de toate statele din actuala UE plus Elvetia, Norvegia si Rusia.

    4. Conflictul nu va fi intre tari, ci intre clase sociale.

  2. Pana cand si pana unde cu aceste politici din ce in ce mai vadit nedemocratice, din ce in ce mai constrangatoare, care nu pot sa nu starneasca revolte?

    Pana la limita, dupa aceea de schimba registrul. Cum perspectiva pierderii Romaniei ca piata de desfacere si zona de tranzit aduce ingrijorare fratilor nostri europeni, se schimba tactica:

    Oficialii Franklin Templeton: Romania ar putea iesi prima din criza, cu o crestere economica puternica.

    http://www.ziare.com/economie/crestere-economica/oficialii-franklin-templeton-romania-ar-putea-iesi-prima-din-criza-cu-o-crestere-economica-puternica-1148354

    Romania a luat deja “medicamentul amar” aplicat de FMI si este, din acest motiv, bine pozitionata pentru accelerarea cresterii economice in anii urmatori, sunt de parere Mark Mobius, presedintele Templeton Emerging Markets Group, si Greg Konieczny, managerul de fond al Fondului Proprietatea.

    Potrivit acestora, 2012 poate sa fie un an dificil, din cauza problemelor din zona euro, insa, odata ce aceste probleme se amelioreaza, economia Romaniei ar putea sa fie prima care iese din criza europeana cu o crestere economica puternica, se arata intr-un comunicat al Franklin Templeton, remis Ziare.com.

    In plus, Mobius si Konieczny sustin ca majoritatea tarilor din Uniunea Europeana sunt inca nevoite sa aplice masurile dificile pe care Romania le-a luat deja.

    “Acest aspect a fost deja recunoscut de agentiile de rating, Fitch promovand anul trecut Romania de la “BB+” la “BBB-“1, in timp ce multe dintre tarile Uniunii Europene au fost retrogradate puternic. Observam, de asemenea, o apreciere a situatiei financiare solide a Romaniei pe piata de credit default swaps (CDS), unde cotatia Romaniei era, la 31 ianuarie 2012, de 396.1, fata de 344.4 pentru Bulgaria, 586,8 pentru Ungaria, 828,6 pentru Ucraina dar si 6.060,7 pentru Grecia si 413,8 pentru Italia”, au precizat cei doi.

    In acest an, cresterea economica a Romaniei poate fi determinata de vanzarile cu amanuntul si proiectele de infrastructura, care ar trebui sa acopere posibila diminuare a exporturilor. Astfel, pe baza prognozelor Guvernului si Fondului Monetar International, PIB-ul ar trebui sa se majoreze cu 1,75 – 2,25%.

    In prinvinta leului, cei doi se asteapta la o intarire a acestuia fata de alte monede, dupa ce, in 2011, a depasit ca performanta aproape toate monedele din regiune.

    “Pentru pietele de capital, speram ca 2012 va fi un an si mai interesant decat 2011, an in care Fondul Proprietatea a fost listat si a devenit imediat de departe cea mai lichida companie de pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB). In plus, speram sa asistam la o serie de oferte publice secundare, inclusiv pentru Petrom, Transelectrica si Transgaz, si, cel mai important, la progrese sau la finalizarea ofertelor publice initiale pentru Romgaz, Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Aceste tranzactii, daca vor avea succes, ar putea transforma BVB intr-un jucator regional foarte important si ar contribui la facilitarea accesului la capital pentru companiile locale”, au precizat Mobius si Konieczny.

    Nu in ultimul rand, ei anticipeaza ca alegerile din 2012 ar putea perturba, intr-o oarecare masura, procesul de reforma si ar putea crea un anumit efect de incertitudine dar, pe termen lung, vor contribui la consolidarea democratiei.

    Minunate perspective, oare de ce ne-am mai putea plange acum?

  3. Pingback: NOII GUVERNANTI AI LUMII (articolul saptamanii – Matei Visniec) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  4. Pingback: Traian Basescu ne arata CAT DE BUNA ESTE CRIZA pentru… formarea STATELOR UNITE ALE EUROPEI. Cedarea de suveranitate este INSUFICIENTA! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  5. Romania nu are prieteni, are numai dusmani.”Numai Dunarea si Marea Neagra nu au fost dusmanii Romaniei”. Aceiasi chestie si ptr Grecia. Nu inteleg cum romanul in ziua de astazi nu intelege asta. Daca ne uitam putin peste istoria tarii noastre, de fiecare data cand am facut un pact, o alianta cu tarile europene ne-am ars. Mereu ne-au folosit numai cand au avut nevoie de noi si apoi ne-au aruncat la gunoi. Si nu s-a intampalt o data, de doua ori..ci de fiecare data. Pfff. Totusi Germania parca mai avea niste datorii de razboi, sau legile se aplica numai ptr tarile gen Romania, Grecia? Stefan cel Mare a spus ceva de genul “Otomanii iti vor lua viata,dar iti vor lasa sufletul.Apusul iti va lua si viata si sufletul”. Cum de am uitat de faptul ca europa ne-au omorat voievozi si oameni de seama gen Brancoveanu,Mihai Viteazu,Zelea si altii. Nu europa e cea care ne-a aruncat in ghearele comunismului dupa ce Romania a ajutat la infrangerea Germaniei (daca Ro nu trada Germania,era tot posibil ca Germania sa castige, petrolul si gazul romanesc fiind arma de baza a Germaniei) si astazi nu putem vb de holocaustul rosu fara sa fim categorizati ca fiind extremisti,mincinosti etc? (am inteles ca evreii s-au trezit ca socialismul a fost defapt impotriva lor, nu a crestinilor si ca oamenii care si-au dat duhul in inchisorile comuniste erau defapt tortionarii evreiilor). Imi cer scuze ptr. romanul scris, insa m-am saturat sa tot citesc si sa vad cum Ro a ajuns bataia de joc a europei si a asa zisilor politicieni “romani”-multi dintre ei chiar nefiind roamani-. Tare mie ca astia vor ca romanii sa dispara ca natie. 19 mil de romani ramasi @.@. Si tot ei sunt prietenii nostrii? pf. Cum potri zice ca UE vrea sa ne ajute cand defapt vrea opusul?!

    Insa sa nu deznadajduim. Dupa profetiile Pr Arsenie Boca..Romania va avea o perioada de renastere spirituala si de pace…dupa al treilea razboi mondial, romanii ramasi in viata fiind dreptii separati de cei rai. (ma refer strict la natia nostra,nu la toata populatia de pe planeta)

    Sper ca..vazand ce se intampla in tara cati mai multi sa isi dea seama ca fara Dumnezeu nu se paote si numai El este nadejnea noastra. Nu datoria Lui am rezistat atata timp ca si neam? (daca era dupa europeni, eram de mult natiune disparuta).

    Ps.Stiati ca in Anglia, copii invata la scoala ca romanii se trag din romani si tigani? dacii nici nu sunt inclusi >.<

    Doamne ajuta !

  6. Pingback: Ilie Serbanescu si Iulian Iancu despre TRATATUL FISCAL european promovat de Traian Basescu. COLONIALISM COMPLET INJUST PRIN CARE NE CONDAMNAM LA SARACIE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: TRATATUL FISCAL si inceputul returnarii DATORIEI CATRE FMI/ Demontarea miturilor despre LENEA GRECILOR/ Cum face Germania PROECTIONISM/ Creditul si datoria publica: NOUL SISTEM SCLAVAGIST - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: Irlanda supune TRATATUL FISCAL referendumului/ Austeritatea e o PROSTIE/ Condamnati sa alegem intre Al Patrulea Reich si SUE? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Pingback: RADACINILE NAZISTE ALE UNIUNII EUROPENE. Despre tehnocrati nazisti, Big Pharma si Codex Alimentarius - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: Inca o dovada ca Uniunea Europeana e al IV-lea REICH: GERMANIA CASTIGA DIN EXPORTURI MAI MULT DECAT CONTRIBUIE LA COMBATEREA CRIZEI EURO - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Pingback: DE CE E CRUCIAL REFERENDUMUL? Ce ne asteapta dupa 29 iulie? RAZBUNAREA vanzatorului, EXECUTIA tarii - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  12. Pingback: DISTRUGATORUL - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  13. Pingback: Merkel face presiuni pentru NOU TRATAT EUROPEAN. Inca un motiv pentru care ROMANIA NU TREBUIE SA MISTE-N FRONT… - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  14. Pingback: Traian Basescu, un presedinte STRAIN DE ROMANIA care MANIPULEAZA ca la carte - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  15. Pingback: 9 mai, ZIUA INDEPENDENTEI VS ZIUA NOULUI IMPERIU. „Europa? Unde era Europa când am avut nevoie?” In plus: filmul INDEPENDENTA ROMANIEI [1912] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  16. Pingback: ANALIZA STRATFOR. George Friedman despre urmatoarea statie a crizei: COSMARUL SOMAJULUI MASIV, perspectiva DESTRAMARII UNIUNII EUROPENE si resurgenta MISCARILOR POLITICE ANTISISTEM - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  17. Pingback: Demostene Andronescu despre UNIUNEA EUROPEANA CA PRELUNGIRE TOTALITARA “SOFT” A COMUNISMULUI BOLSEVIC. Si despre colonizarea euro-americana, prin instrumente ca FMI si Banca Mondiala -
  18. Pingback: NAŞUL BASESCU SI GAŞCA MERKEL: Mai multă Europă, mai putina democratie, mai multa spionare a cetatenilor... (editorialele saptamanii) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  19. Pingback: Gigantul bancar JP MORGAN cere instituirea de REGIMURI AUTORITARE in tarile din periferia Uniunii Europene. NOI SUNTEM DEJA APROAPE… - Recomandari
  20. Pingback: “ADEVARATA FATA A UNIUNII EUROPENE”- [VIDEO - subtitrare in limba romana]. Un film documentar britanic despre istoricul si agenda MEGA-GUVERNULUI de la Bruxelles - Recomandari
  21. Pingback: RADU GOLBAN despre AMPRENTAREA SI UMILIREA romanilor, Elmar Brok si Germania in Europa, PSEUDO-ELITA ROMANEASCA dusmanoasa fata de propriul popor (VIDEO) - Recomandari
  22. Pingback: “Egalitate, dar numai pentru dulai”: MERKEL vrea “DREPTATE SOCIALA” si consolidarea STATULUI ASISTENTIAL – dar DOAR PENTRU GERMANIA. “Cateii’ – periferiile – vor servi in continuare… NEOLIBERALIS
  23. Pingback: MERKEL ARATA CINE-I SEFUL IN EUROPA: “Reformele initiate de Franta si Italia sunt insuficiente”/ Imigrantii, “incurajati” sa vorbeasca GERMANA si in familie!/ Reactia lui Orban dupa ce a fost facut “DICTATOR NEOFASCIST”
  24. Pingback: BASESCU SI ȚARA - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare