UN PUNCT DE VEDERE LA CARE SUBSCRIEM: Ierom. Teofan Popescu (Man. Putna) despre problema cipurilor, intre pericolul controlului total si cel al atitudinilor dezechilibrate si agresive (AUDIO + TEXT)
PARINTELE TEOFAN POPESCU (Man. PUTNA) la Radio Romania, 2009:
ASCULTA:
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
Transcript:
“Ne aflam intr-un moment destul de greu, in aceste clipe istorice si de aceea trebuie sa fim atenti sa traim in Duhul Sfintilor Parinti. E foarte important lucrul acesta. Am avut mai multe discutii in ultima vreme, si le-am spus si unor tineri, si unor oameni mai in varsta, ca sunt intru totul de acord sa vorbim public despre anumite lucruri care ne afecteaza, care tin de erezie, de pierderea libertatii; insa intotdeauna trebuie sa echilibram discursul nostru, viata noastra, cu ceva pozitiv. Ortodoxia trebuie sa fie o marturie a vietii noastre intru Hristos. Ne spune clar Sfanta Scriptura: roadele Duhului Sfant sunt blandetea, pacea, rabdarea, dragostea… Deci acestea trebuie sa fie in primul rand: roadele Duhului Sfant. Incadrate intr-o astfel de viata echilibrata, luminoasa, sa marturisim, sa deconspiram, as spune, si toate aceste lucruri din societate, care vin peste noi. Noi ca si crestini nu putem tace din gura, fiindca vom raspunde in fata lui Hristos. Si nu ma refer doar la lucrurile acestea evidente, cum ar fi legalizarea prostitutiei, legalizarea homosexualitatii, unde aicea e clar ca trebuie sa avem un punct comun toti crestinii, dar si niste chestii din acestea mai sensibile, vedeti cum a fost cearta aceasta cu cipurile… Este o problema foarte sensibila.
– Cu pasapoartele biometrice cu cip, si in sens larg, cu cipurile implantate.
– Da. Adica noi ca si crestini ortodocsi, bineinteles, trebuie sa ne si informam, ca daca nu ne informam, putem sa spunem niste aberatii. Este evident ca aceste cipuri care se pun pe actele de identitate se urmareste de fapt, in cele din urma, sa se implanteze in corpul uman. In niciun caz acest lucru nu este de la Dumnezeu. Oricum ai intoarce-o.
– Care credeti ca este principala problema, sa ai un cip implantat in corpul uman? Sa luam varianta dura, care deocamdata e varianta medicala in SUA.
– Vreau sa va spun ca exista deja reclame pe internet, in care, se arata tinerii americani care au cipuri implantate pe mana dreapta si ne intreaba, asa pe noi, foarte veseli: “De ce vreti voi sa fiti ultimii? De ce nu va puneti si voi cip?”. Deci lucrurile sunt deja foarte avansate, din pacate.
– Care este problema pentru un ortodox?
– Pentru cine s-a informat, este evident ca noi nu vom putea controla nici in actele de identitate, nici in cipul implantat in corpul uman, nu vom putea controla memoria acestui cip, nu vom putea sti ce este in acest cip, ce aplicatii tehnice are.
– Adica softul pe care il introduci credeti ca va fi de fapt la libera alegere a autoritatilor, informatia?
– Absolut, absolut. Deci asta este o utopie, ca vai, veti sti ce este cu aceste cipuri, ce se afla in memoria lor. Deci asa ceva nici nu se va verifica. Este absolut o utopie. Noi ca simpli cetateni, nu vom avea nici cunostintele necesare, nici aparatura, sa stim ce este cu aceste cipuri. Pai scuzati-ma, un cip implantat in corpul uman, fara sa stii despre ce este vorba, este o nebunie in ziua de astazi. Cand noi stim ca sunt tot felul de aplicatii medicale, militare. Ei spun bun, cu cipurile putem sa-i facem pe oameni sanatosi. Dar haideti sa ne gandim si invers: putem sa facem si bolnavi cu cipurile, putem si sa omoram cu cipurile. Cine poate sa controleze lucrurile acestea? Deci ca si crestin-ortodox, scuzati-ma, daca nu ne opunem la asa ceva inseamna ca am orbit cu totul, si nu ne dam seama ce se intampla in ziua de astazi.
– Vedeti acceptarea cipurilor din pasaport ca pe o lepadare de Hristos?
– Am auzit ca sunt unii care spun lucrurile acestea, insa nu aduc argumente. Deci atat timp cat nu se aduc argumente, eu nu ma hazardez sa spun lucrul acesta, ca in momentul cand primesti un pasaport cu cip, sau un carnet de masina cu cip, te si lepezi de Hristos. Deci nu am argumente. Dar, nu insemna ca daca mi se aduc argumente n-o sa fiu de acord. Deocamdata mie nu mi s-au adus, nu am citit asa ceva, de exemplu care este legatura dintre cip si 666. Deci nu am vazut asa ceva, clar, un articol, un studiu pe tema aceasta care sa demonstreze ca exista o legatura intre cip si 666. Bine, noi putem sa credem orice, dar pana nu se spune ceva serios nu cred ca e bine sa ne hazardam prea mult, sa spunem chestia cu lepadarea de Hristos, si asa mai departe.
– Dar de ce credeti ca e atat de delicata o astfel de afirmatie, si va feriti sa va hazardati?
– Pai in general nu e bine sa ne hazardam daca nu avem un argument solid. Eu cred ca in problema aceasta a cipului este de ajuns faptul ca se urmareste pierderea libertatii omului, controlul total asupra omului. E clar ca, in momentul cand ai un cip de felul acesta, poti fi ascultat, poti fi reperat, poti fi omorat in orice secunda, daca cipul este implantat in corpul uman. Deci eu cred ca este de ajuns. Nu poate sa fie de la Dumnezeu asa ceva. E de ajuns pentru un crestin sa se trezeasca, si sa fie mai hotarat sa lupte in problema aceasta.
Foarte important mi se pare si problema aceasta a cipurilor, si in toate problemele care vedeti ca apar tot felul si in societatea de astazi – sa avem o atitudine echilibrata, duhovniceasca, sa punem rugaciunea, dragostea si smerenia la temelie, fiindca altfel o sa ne zapacim cu atatea curente, sa stiti. Sa punem ceea ce este sigur ortodox. Clar! Invatatura ortodoxa trebuie sa fie curata, dar nu e de ajuns doar invatatura, daca nu ne straduim sa fim si in duhul Sfintilor Parinti. V-am spus : rugaciune, dragoste, smerenie, blandete, pace, sa raspandim cat putem si noi ceva pozitiv, ceva luminos, din viata noastra, fiindca altfel o sa fim niste oameni care reactionam negativist, incordati asa. Nu, nu prea este ceva firesc, sa stiti. Spun Sfintii Parinti, negru pe alb – tot ceea ce produce tulburare nu este de la Dumnezeu. Or, adevarul spus cateodata intr-un stil agresiv, fara dragoste, produce tulburare, nu este de la Dumnezeu. Este evident lucrul acesta. Chiar Filocalia 11, spune Sfantul Varsanufie, exact lucrul acesta: chiar daca ai spus un adevar, si ai produs tulburare in sufletul tau, in sufletul celorlalti, ceva nu merge, ceva nu este de la Dumnezeu.
– Exista insa aici o problema: Sinodul, de exemplu, a reactionat in problema aceasta a pasapoartelor biometrice si nu a facut-o de mainera in care, de exemplu, dumneavoastra o faceti sau alti mari parinti duhovnici, consacrati, cum este parintele Justin Parvu de la Petru Voda, au facut-o. Si atuncea exista, nu stiu daca folosesc un cuvant prea mare, aceasta sciziune in ceea ce priveste viziunea acesta, a noilor documente biometrice in interiorul Bisericii, si sciziunea produce tulburare, este evident.
– Sa fim cu dragoste, sa fim cu rugaciune, sa fim impreuna, chiar daca nu avem intotdeauna aceleasi opinii.
– Dar daca nu ai aceeasi opinie cu a Sfantului Sinod?
– Foarte multi clerici si credinciosi asteapta intr-adevar un comunicat al Sfantului Sinod semnat de ierarhii Sfantului Sinod.
– Un comunicat a fost!
– Dar nu este semnat de ierarhii Sfantului Sinod! Deci asteptam un comunicat semnat. A fost acel comunicat pentru perioada de atunci. Intre timp au aparut mult mai multe documente, mult mai multe marturii, tot timpul trebuie sa vedem care este situatia, si se asteapta asa ceva.
– Si cum vi se pare acel comunicat nesemnat?
– Cum mi se pare? O chestie facuta pentru momentul respectiv, dar care nu poate fi numita – acel comunicat – o hotarare a Sfantului Sinod. Fiindca in problemele foarte grave, or aceasta este o problema foarte grava… Vedeti spuneau chiar parlamentarii, pentru nicio lege dupa 1990 nu s-a produs atata tulburare. Deci nu putem sa negam lucrul acesta, caci e ceva care nu merge, trebuie lamurita, si nu putem sa negam, ca au luat Sfintele Sinoade de la Bisericile din jur anumite atitudini. Stim pozitia Sfantului Sinod al Bisericii Greciei, in 1997, care este foarte bine facut. Trebuie sa-l citim cu atentie. Foarte bun, un comunicat extraordinar. Si atunci trebuie sa vedem in timp ce facem, sa nu fim nici dezbinati, si in acelasi timp sa lamurim problema aceasta, clar, cu un comunicat semnat de membrii Sfantul Sinod. Fiindca, repet, aceasta este o problema foarte importanta. Si asta nu inseamna ca noi negam cumva autoritatea Sfantului Sinod, ca nu-i respectam, ca nu-i pomenim, ca dorim sa iesim din comuniune. In niciun caz! Noi dorim cu fermitate sa ramanem in Biserica Ortodoxa Romana, fara sciziuni, fara schisme. Insa trebuie sa ne obisnuim si cu acest dialog, nu intotdeauna putem avea aceleasi pareri.
– Faptul ca nu ai aceiasi parere cu Sinodul te asaza, credeti, intr-o pozitie problematica din punct de vedere ortodox?
– In primul rand ca eu nu discut aici despre a avea sau nu a avea aceeasi parere cu Sinodul. Repet: nu exista deocamdata un comunicat semnat de ierarhii Sfantului Sinod pe aceasta problema.
– Sa presupunem ca ar fi.
– O sa vad atunci, eu nu pot sa dau un raspuns de pe acum. O sa vad atunci cum arata comunicatul, cine a semnat, cum a semnat, deci nu trebuie sa ne hazardam asa, pentru un comunicat dat in pripa care stim ca a fost dat de purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane la momentul respectiv. Dar nu este semnat. Eu nu vorbesc aici despre Sfantul Sinod, ca as fi in opozitie sau nu, cu comunicatul si cu parerea Sfantului Sinod. Eu vorbesc in modul general, in ortodoxie, mireni, clerici, monahi, chiar daca nu avem la un moment dat acelasi punct de vedere asupra unei probleme nu trebuie sa ne tulburam, nu trebuie sa ne certam. Mai ales ca vedeti, boala aceasta a romanilor, a noastra, de a fi dezbinati, trebuie sa incercam o depasim.
Chiar am mai vazut, asa, tot felul de interviuri, si parca iti lasa asa un gust amar la sfarsit: dom’le asta este boala noastra, suntem dezbinati, ne certam usor, nu stiu daca se mai poate face ceva. Or, eu nu sunt de acord cu lucrul acesta. Nu sunt de acord, in niciun caz, sa lasam un gust amar, si un sens negativ asupra acestei probleme, chiar daca suntem asa de dezbinati. Dar oare harul lui Hrisos nu ne poate ajuta sa fim mai uniti, chiar neavand aceleasi puncte de vedere intotdeauna? De ce sa punem raul inainte, sa spunem ca suntem dezbinati, e tulburare, e confuzie. Nu poate harul lui Hristos sa ne ajute? N-au fost si perioade in istorie cand ne-a ajutat? De ce sa vedem numai partea negativa? Chiar daca, intr-adevar, partea pozitiva, unitatea, sa zicem, nu a reprezentat… N-au fost prea multe, aceste situatii in istoria noastra. Insa de ce sa ne uitam la ele, de ce sa nu luam un exemplu pozitiv? Cu ajutorul lui Hristos, pana la urma, sa stiti, Duhul Sfant lucreaza acolo unde este pace, unde este dragoste, unul fata de altul.
Trebuie si sobornicitate, absolut, trebuie sa ne sfatuim unul cu altul. Si asta este ortodoxia, sobornicitatea. Dar in acelasi timp trebuie si autoritate. Ele se imbina una cu alta. Deci, nici sa fim, sa zicem, dom’le sobornicitate, sobornicitate, si nu mai ascultam de nimenea. Nici asa! Trebuie sa existe si autoritate. Dar autoritatea trebuie sa se bazeze si pe sobornicitate. Trebuie sa fie o impreuna-sfatuire”.
***
In interviul integral, publicat ca text in revista “Lumea monahilor”/mai 2010, parintele Teofan a mai adus unele precizari si nuantari importante (vezi postarea noastra:
Nu cred ca trebuie sa ajungem sa fim obsedati de aceasta problema, insa nici sa o neglijam, intrucat toate aceste initiative politice ne vor afecta pe toti la un moment dat. Pentru noi, crestinii, asemenea incercari trebuie sa fie un indemn la mai multa trezvie, la mai multa rugaciune, la mai multa lupta, intrarmati cu armele vietii duhovnicesti. Este mai mult decat evident ca este foarte necesara o stare de pocainta a tuturor, de la vladica pana la opinca, pentru a iesi cu bine din marile incurcaturi in care suntem acum, nu ma refer numai la problema aceasta, a cipurilor.Doar atat ne trebuie sa fim sinceri cu Dumnezeu si sa recunoastem ca am gresit, iar Dumnezeu ne va izbavi, asa cum s-a intamplat de multe ori in istoria noastra. Sa-I cerem iertare pentru milioanele de avorturi, pentru hotia, minciuna, barfa, viclenia, care sunt atat de raspandite la noi, pentru neseriozitate, pentru desfranare, pentru orgoliile uriase, pentru lipsa de respect fata de stramosi si fata de valorile noastre. Sa ne spovedim cat mai des. Daca vom face asa, Dumnezeu ne va lumina, ne va invia sufleteste, nu vom cadea in deznadejde, vom prinde putere sa fim luptatori pana la sfarsit. (…)
Se poate insa observa ca exista o asemanare foarte mare intre ceea ce se urmareste in final cu aceste cipuri si ceea ce scrie in capitolul 13 din Apocalipsa. Plecand de la aceasta asemanare nu putem insa pune semnul egal intre primirea actelor electronice si apostazie. Dincolo de aceste aspecte, este evident ca printr-o asemenea supraveghere electronica se urmareste pierderea libertatii omului, controlul vietii private a fiecaruia dintre noi. (…)
– Unii credinciosi spun ca oricum nu mai putem face minic, lucrurile merg inainte asa cum nu fost planuite…
– Un crestin nu are voie sa spuna niciodata ca nu se mai poate face nimic. Crestinul are la indemana cea mai teribila arma: rugaciunea. Dumnezeu este atotputernic, atotprezent si iubirea Sa pentru toti oamenii dainuie in timp si peste timp. Tocmai in asemenea situatii imposibile, Dumnezeu isi face simtita prezenta, daci exista pocainta si rugaciune.
Sa ne rugam mai mult pentru tara noastra in aceste momente foarte grele prin care trecem. Se fac tot felul de experimente pe noi, ca pe soareci. Eu le-am dat unor credinciosi doua rugaciuni scurte de pocainta, pe care sa incerce sa le zica zilnic. Sunt convins ca, daca vom avea o pocainta si o rugaciune sincera, se vor ivi oameni de jertfa care sa lupte pentru adevar.
– Credeti ca aceasta delasare spirituala care exista acum in Romania, ar putea fi mai usor depasita daca ar fi canonizati martirii nostri din timpului regimului comunist, iar credinciosii ar putea astfel inalta rugaciuni catre acestia?
– Este foarte posibil. Mi se pare ca, odata cu canonizarea sfintilor martirizati in timpul regimului comunist, viata bisericeasca din Rusia a castigat un plus de frumusete, de dinamism fi de profunzime. La noi ar fi potrivit pentru inceput o zi de sarbatoare generala pentru toti sfintii ucisi in timpul regimului comunist si in timpul Revolutiei din decembrie 1989. Aceasta zi ar putea fi chiar 22 decembrie. O astfel de sarbatoare ar aduce o limpezire si o bucurie in sufletele noastre. Oricum noi ne putem ruga, in rugaciunile noastre particulare, catre toti acesti neomartiri. (…)
– De un singur lucru trebuie sa ne temem: sa nu-L suparam pe Dumnezeu prin pacatele noastre. De aceea sa-i cerem cat mai des sa ne daruiasca umilinta si dragoste. Sa ne gandim la avertismentul parintelui Paisie Aghioritul: Daca am fi cu adevarat constienti de vremurile atat de grele pe care le traim si de vremurile grele care ne asteapta, am sta mai tot timpul numai de rugaciune. Nu mai este timp pentru fleacuri. Sa meditam, de asemenea, la cuvintele sfantului Ioan Scararul: rugaciunea este hrana sufletului, luminarea mintii, risipirea intristarii, pod de trecere peste ispite si sustinatoarea lumii. (…)“.
Si celelalte cuvinte la care subscriem intrutotul si care ne reprezinta pozitia:
“(…) Puterea lui antihrist se spune că va fi absolută şi concentrată în mâna unui singur om. Iar noi, acum, putem vedea un proces care este menit să transforme şi să pregătească lumea pentru felul acesta de guvernare, iar numele acestui proces este globalizare. Scopul ei este să unifice toate statele intr-unul singur.
Diavolul nu poate crea nimic, el poate numai maimuţări. După cum ştim din Sfânta Evanghelie, Hristos ne vorbeşte despre “turma Lui mică” de credincioşi pe care îi va conduce la mântuire. Acest grup va fi unit prin Dragoste şi Lege, iar această unire este firească, stabilă şi permanentă, în acord deplin cu cele mai elementare principii ale naturii umane.
Pe de altă parte, satan işi va face şi el propria “turmă mare”, pe care să o conducă spre iad. Cei care fac parte din această turmă se presupune că sunt uniţi întru păcate, ură şi fărădelege. Dar diavolul are însuşirea firească de a dezbina şi de a inspira oamenilor dezgust unii faţă de alţii. Deci nu ar putea niciodată să fie o forţă unificatoare. Asadar, singurul lucru care poate ţine laolaltă “turma mare” este frica. Pentru a controla “turma mare”, trebuie să o ţină în stare de continuă frică. Şi aici putem vedea nevoia evidentă de terorism, care îşi explică scopul prin însuşi numele său. Terorismul este “un câine păzitor al oilor” pentru antihrist, având originile în adâncurile “tainei fărădelegii”. De fapt, terorismul nu are nimic de-a face cu religia islamică, care este pur şi simplu luată drept paravan. Terorismul este într-adevăr în expasiune în lumea zilelor noastre, în fiecare ţară, determinând “turma mare” îngrozită să ceara ajutor şi protecţie din partea autorităţilor, care sunt în principal controlate de către “taina fărădelegii” din interior. Desigur, această protecţie este “cu bunăvoinţă” acordată prin intermediul identificarii şi a controlului total.
Deci trebuie să admitem faptul că este cu certitudine ceva rău în lume astăzi cu privire la toate problemele de identificare.Sfânta Scriptură spune că semnul lui antihrist are, de asemenea, un scop de identificare. (…)
Deci pentru mine este evident că toate aceste documente de identificare şi coduri de bare, etc, poartă cu adevărat nişte „semne ale vrăjmaşului” asupra lor. Alt indiciu pentru mine este cât de bine este făcut totul. Este cu adevărat o piesă grozavă de măiestrie diavolească. Nimeni nu poate dovedi că este un păcat să utilizăm codurile de bare cu 666, nimeni nu poate dovedi contrariul, dar conştiinţa noastră rămâne neliniştită, simte că ceva nu este în regulă.
Acestea fiind spune, ce putem face acum?
Ştim foarte bine că diavolul are putere cu adevărat mare în lumea aceasta. Atunci când l-a ispitit pe Mântuitorul în pustie, a spus că i-a fost dată această putere. Toate aceste chestiuni legate de identificare se află sub controlul lui, fără îndoială. Exact ca şi în cazul oricărui păcat pe care îl facem.
Noi înşine nu putem să luptăm nici cu cel mai mic dintre demoni, putem să luptăm numai cu ajutorul Harului lui Dumnezeu. Aşa că, în primul rând ar trebui să ne concentrăm pe agonisirea Harului, pe a duce o viaţă fără de păcat şi a apela în mod regulat la Sfintele Taine ale Bisericii (Spovedanie, Împărtăşanie, etc). Oricine trăieşte în păcat, are deja semnul lui antihrist pe frunte şi pe mâna dreaptă (ca gânduri şi fapte). Şi asta chiar dacă nu primeşte acele documente de identitate şi cipuri.
Nu ştiu sigur dacă este un păcat să luăm noile acte de identitate („măiestria” diavolului şi păcatele mele mă împiedică să văd clar), dar ceea ce ştiu cu siguranţă este că indiferenţa faţă de toate aceste semne ESTE un păcat. Cei care spun: totul este sigur, să nu vă îngrijoraţi, ierarhii care spun că este OK – cred că dau dovadă de o anumită orbire şi este un păcat, după cum văd eu lucrurile. Chiar acest timp ne este hărăzit nouă sub forma unui “examen”. Şi aceia care se bucură de tehnologiile moderne şi nu văd ceea ce pândeşte chiar la spatele lor pur şi simplu nu iau acest examen. FIINDCĂ EI N-AU PRIMIT IUBIREA ADEVĂRULUI, după cum ne învaţă Apostolul.
Obişnuiesc să spun oamenilor: bine, puteţi lua acele noi documente de identitate, dacă nu puteţi trăi fără acestea, dar ar trebui să vă amintiţi pururea că motivul pentru acea “siluire” îl constituie păcatele noastre. Şi să încercaţi să vă pocăiţi cât de mult puteţi, să încercaţi să trăiţi ca nişte creştini adevăraţi, să vă iubiţi vecinii, să vă iertaţi duşmanii, să plângeţi pentru păcatele voastre, etc. Nu vreau să spun prin asta că noile acte de identitate sunt bune, ele sunt ceva rău, sunt meşteşugire diavolească, la fel ca majoritatea celorlalte „realizări” ale civilizaţiei; poţi refuza sa le iei, dar numai dacă EŞTI CAPABILĂ SĂ REZIŞTI.
Sunt oameni pentru care circumstanţele pământeşti permit ca aceştia să nu primească noile documente de identificare – şi, dacă într-adevăr nu le primesc – acesta este un lucru lăudabil, din punctul meu de vedere. În orice societate sănătoasă ar trebui să existe astfel de oameni, care să refuze “fructele” civilizaţiei moderne şi să evite a le utiliza”.
- Cuviosul Dionisie de la Colciu risipeste tulburarea cu privire la actele electronice, pecetluire si vinovatie: “TOTUL ESTE VOINTA OMULUI… NUMAI CAND TI SE CERE O LEPADARE DE HRISTOS, ATUNCEA E PRIMEJDIE!“
- PARINTELE ARSENIE PAPACIOC DESPRE PROBLEMA ACTELOR CU CIP (31 august 2010): “Se face zgomot prea devreme si asta este in favoarea dusmanului”
- PARINTELE EFREM FILOTHEITUL: “Aceasta NU este pecetea fiarei… Preoţii gresesc dacă îndepărtează credincioşii de la sfântul potir pentru folosirea acestei tehnologii!”
- ATITUDINEA ARHIM. GH. KAPSANIS FATA DE NOUL CARD DE SANATATE DIN GRECIA – EXEMPLU DE ECHILIBRU SI TREZVIE
- Merita macar putina atentie si opinia unui MUCENIC real al zilelor noastre? PARINTELE DANIIL SASOEV despre actele biometrice, pecetluire si Antihrist. SE POATE REEDITA IN ROMANIA FENOMENUL SECTAR DE LA PENZA, LA O SCARA MULT MAI MARE?
Doneaza pentru filmul "Scrum"
@Mirela
hai sa te mai intreb ceva: daca eu iau actul cu cip in care sa zicem ca e 666 (dar eu nu stiu, ca nu s-a demonstrat, ceea ce e fix cazul acum. Nimeni n-a adus vreun argument articulat cu privire la vreun 666 pe vreun act). Si mi se intuneca mintea de la 666-le acela invizibil si de maine incep sa-i cant osanale lui Antihrist si mor asa. Oare mi se va considera mie acel pacat la judecata?
Pai care era intrebarea? Parca era doar un punct de vedere la care subscriem.
Tocmai ca exemplul dat de mine are legatura cu subiectul. Era o analogie cat se poate de directa. Daca suntem in situatia sa semnam un buletin cu cip, iar cipul nu contine 666, dar noi credem ca il contine (unii), atunci este sau nu pacat sa semnezi pt. buletin? Nu e vorba de invoirea cu un pacat in mintea ta? Chiar daca semnatura pe acel act sa zicem ca nu ar fi un mare pacat in sine dar devine atunci cand tu crezi ca este.
Nu afirmati voi de ceva timp incoace ca sunt unii care sperie lumea, bau-baul, cipurile, hello? Adica, “cum adica”? 🙂
Admin2, eu nu caut, altii o fac fara ca eu sa am vreo vina… ai inteles complet gresit…
@ Mirela:
Aha, deci practic reducem problema la un soi de autism, solipsism sau tulburare schizoida, adica la ceva ce se petrece strict in mintea noastra, independent de realitate. Deci e de ajuns ca eu sa cred, subiectiv, ca ceva este un pacat, ca acel lucru chiar sa fie pacat si obiectiv, doar fiindca asa cred eu? In fine, poate unii au mult timp sa se distreze cu sarade si aporii logice.
Nu stiu ce sa zic, dar parca se zicea ca codul se poate citi si de la dreapta la stanga si de la stanga la dreapta si da acelasi numar. Asta inseamna ca nici zerourile de la dreapta nu se iau in consideratie. Nu ?
admin2, nu iti inteleg supararea. “Deci e de ajuns ca eu sa cred, subiectiv, ca ceva este un pacat, ca acel lucru chiar sa fie pacat si obiectiv, doar fiindca asa cred eu?” Era vorba de o invoire cu pacatul si era chiar pe subiect. Adica cei care inclina sa dea crezare unora ca apologeti, etc. si defapt nu ar fi un mare pacat cum spun unii preoti, omul care semneaza face sau nu pacat. E chiar esenta problemei, nu stiu cum de nu o percepi.Nu e nici o sarada, dar daca te deranjeaza postarile mele si alte pcte de vedere, eu pot sa si renunt la a mai face vreun comentariu. Cat de gresit intelegem uneori niste lucruri…ne aricim chiar si la aprecieri…pacat
@ Mirela: Sa ne ierti, dar asa suntem noi, mai grei de cap. 🙂 Nu, nu, vedem esenta aici, si nici in filosofarea analitica.
Si noi speram insa ca se intelege ce gandim din ceea ce am raspuns deja. Pacatul e pacat, nu devine pacat doar fiindca mie mi s-a indus asta de catre cineva. Dar pacatul adevarat si mare il face cel care manipuleaza pe cel slab in acest caz. Insa am aratat deja care sunt temeiurile lucide si suficiente pentru respingere.
Nu ne deranjeaza alte puncte de vedere argumentate, dar:
1. Nah, daca nu ne place ceva sau nu putem sa fim de acord, chiar o spunem si nu vedem de ce ar trebui sa ne simtim vinovati pentru asta.
2. Cred ca stii deja ne deranjeaza un anumit gen de hartuiala, de “tetrapiloctomie” 🙂 continua, fie ea si bine-intentionata. Am vrut sa subliniem ca ni se pare deja o discutie sterila, care nu duce nicaieri si nu ajuta pe nimeni, in termenii acestia. Si stii prea bine cum stam cu timpul. Ma rog, daca altii au timp, rabdare si… alte pareri despre ce ai scris tu, sa le scrie si ei. Dar sugestia noastra prieteneasca ar fi sa avem si o masura, pe cat posibil. Chiar si cu corespondentii nostri care (declara ca)ne apreciaza – sau cu atat mai mult cu ei – putem sa ne rezervam dreptul de a nu intelege sau de a socoti exagerate anumite insistente de “despicare” logico-analitica 🙂 Iertare!
@Emanuel
“zerourile din dreapta nu se iau in considerare, nu?”
Nu am inteles exact intrebarea.
In cadrul codurilor de bare, negru e 1 si alb e 0 (deci pe limba binara a calculatorului).
Zerourile inteleg ca ar fi spatiile albe => da, si ele fac parte din codificare, asa ca 6 nu e 6 fara acele spatii albe.
Acele spatii albe au o dimensiune bine stabilita de 4 unitati (o linie din aceea subtire fiind o unitate) inainte (in codificarea B) sau dupa (in codificarea C) fatidicile linii subtiri => iar acele spatii albe NU EXISTA si in cazul liniilor mai lungi (pe care le iau unii drept 6).
Mirela, cei care cred ca actul e lepadare si-l primesc, se leapada doar subiectiv nu si obiectiv. Sigur, si lepadarea subiectiva e pacat, dar si faptul ca sunt subiectivi e pacat.
admin, nu stiam cate batai de cap da o intrebare, a unui cititor, desi ipotetica dar la obiect, chiar si prin reducerea la absurd a problemei de constiinta care le ridica cipurile, nici ca ar fi “exagerare”, in conditiile in care se discuta de saptamani bune pe subiect si se tot bate apa in piua… N-am crezut ca voi fi acuzata de “hartuiala” :), desi am avut si postari aplicate si la obiect, numarul lor fiind chiar foarte mic in comparatie cu al altora… E o chestiune de perceptie si regret ca asta e ceea ce credeti. Presupun ca orice viitor comentariu va fi la fel caracterizat, orice intrebare va fi luata drept “despicare a firului, si ma intreb in conditiile astea daca mai pot face vreun comentariu fara a fi luat drept “hartuiala” analitica sau nu….
Mersi Emanuel, ai dreptate.
Citez :
” Proiectantul numerelor digitale a intrebuin]at o logica prin care sa se
urmareasca recunoasterea corecta si fara erori a etichetelor intr-un mod cât
mai simplu, atât in sensul citirii obisnuite (de la stânga la dreapta), cât si invers…
De altfel, este caracteristic pentru logica binara ca adaugarea de zerouri la stânga unui numar nu-i modifica valoarea. Lucrul este valabil si pentru numerele seturilor segmentului drept – cifrele din jumatea dreapta a codului, unde zerourile se adauga la dreapta, deoarece citirea facându-se in sens invers (dreapta-stânga) valoarea ramâne nemodificata…
De altfel, acest lucru este evident daca ne amintim ca scanerul laser
declanseaza semnalele doar la intâlnirea unei altenan]e negre, spatiile albe
nefiind “vazute” de raza de lumina cititoare.Asadar, guard bars (1010,0101,01010) sunt recunoscute inevitabil ca fiind numarul 6 (0000101, adica 101, N-A-N, zerourile adaugate la stânga sau la dreapta nefiind luate in calcul). ”
@ Mirela:
De unde stii ca Emanuel “are dreptate”? Aveai raspunsul inainte la ce intrebai, deci? Sau cum poti aprecia dreptatea raspunsului, dupa ce criterii? Noua ni se pare ca nu spune, in esenta, nimic. Decat ca, eventual, cam totul este pacat.
@ Emanuel:
De unde ai scos impartirea pacatelor in “subiective” si “obiective”?
Nu era nicio acuzatie, era o senzatie. Am spus ca un efect care poate sa decurga chiar si dintr-o buna intentie sau nu dintr-o rea intentie. Poate o avea si ceva real perceptia asta, de ce sa nu ne punem problema si asa, de ce sa ne victimizam cand ni se face o observatie frateasca?
admin,
Ma hotarasem sa renunt pe viitor la orice comentariu (apropo observatia de mai sus, frateasca poate, dar care m-a jignit)… M-am uitat pe mobil la aceasta pagina dupa ce demult inchisesem calculatorul si cand ce sa vad… comentariul facut de admin:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/09/15/un-punct-de-vedere-la-care-subscriem-ierom-teofan-popescu-man-putna-despre-cipuri-intre-pericolul-controlului-total-si-cel-al-atitudinilor-dezechilibrate-si-agresive/comment-page-1/#comment-40285
pe care eu nici macar nu il observasem. Cand am dat raspunsul (postul imediat urmator) habar n-aveam de intrebarea pusa anterior de admin, si culmea postul meu incepe cu “dar eu va intreb altceva” ca si cand as ignora intrebarea anterioara… 🙂 cum s-au potrivit lucrurile… isn’t it crazy or not? 🙂 Acum de abia as putea intelege si eu acea “senzatie” de care vorbea admin2…daca la asta se referea.
Sa raspund totusi la acea intrebare:
Ce am discutat deunazi? Nu stiu 🙂 serios, nu imi amintesc, nu inteleg exact la ce te referi. Am spus “vizibil” adica sa stie tot prostul ca acolo e 666, chiar mai vizibil decat codul de bare care are cifra pt cine are “ochi” sa vada (nu spun minte sa nu supar pe nimeni). Nu pe banuieli, softuri complicate descarcate in cip-uri sau altceva, la asta ma refeream.
Ma mir ca va mai intereseaza parerea mea, care oricum este nesemnificativa, de vreme ce acestea sunt discutii sterile…:(
Poate m-am grabit, eu am inteles ca Emanuel se referea la ceea ce crede persoana ca este pacat, si nu ce este in realitate. Cu alte cuvinte, sunt de parere ca daca omul crede ca greseste printr-o actiune si totusi continua actiunea, chiar daca in realitate ea nu este pacat, pacatuieste la nivel de constiinta. Cam complicat, nu? Nici nu mai pun smile-uri sa nu se creada ca ma distrez or something… Chiar e un subiect interesant de analiza, pe una m-ar interesa subiectul si nu sunt de acord cu admin2, ref.autism si ce a scris.
Desi voi stiti bine problema mea, si iau acest subiect foarte in serios desi la prima vedere ar parea ca nu… vorbesc si din propria-mi experienta, nu spun mai mult… Inca o data iertare pt timpul pretios consumat…
D.A.,
Ce simpatic ai fost cu osanalele… Pai asta chiar vreau sa stiu si eu, foarte mult chiar… Dar uite ce zice Cuv. Paisie Aghioritul:
Ce nestiinta sa fie, atunci cand lucrurile sunt atat de clare? Daca spunem ca n-am stiut si pentru aceasta am primit pecetea, Hristos ne va spune: “Fatarnicilor, fata cerului stiti sa o judecati, iar semnele vremilor nu puteti!” CHIAR DACA S-AR PECETLUI CINEVA DIN NESTIINTA, perde harul dumnezeiesc si primeste lucrarea diavoleasca”.
Aici se pun doua intrebari, este cipul “pecetluirea” de vreme ce Antihrist nu a venit, eu sper ca nu. Si a doua, ce vrea sa zica cu pierderea harului dumnezeiesc, pierderea definitiva si ireversibila a harului, cum se va intampla in cazul adevaratei peceti descrisa in Apocalipsa? Nu stiu.
@Mirela
revin cu o ultima precizare pe tema codurilor de bare:
In codificarea binara (ca cea folosita in codurile de bare) se ATRIBUIE unei combinatii binare o cifra zecimala (deci nu e ca in matematica binara, cum bine ai observat).
Adica de ex. convenim ca 0000101 de ex. sa fie cifra 6 (codificarea EAN/UPC sistemul B) desi tradus “mot a mot” din binar in zecimal inseamna 5.
Sau 6 poate fi 0101111 (EAN/UPC sistemul A) desi la fel, radus “mot a mot” este 47.
De ce aceste conventii si folosirea unui spatiu de 7 biti (care ar putea codifica 128 numere: 0-127) pentru a codifica doar 10 cife (0-9)?
Pentru ca aceasta codificare trebuie sa respecte niste reguli care au in vedere “lizibilitatea” lui dpdv opto-electronic al cititoarelor astfel incat fiecare cifra sa fie inconfundabila si nici sa nu lase loc unor intreptari gresite din cauza invecinarii cu alte cifre, lucru mai dificil, neexistand practic un separator fizic (lizibil) intre ele.
Deci, respectarea conventiei, adica a realitatii informatice, implica automat ca NU putem taia zero -uri de unde avem chef, cum face Mircea Vlad & Co, pentru a iesi pasienta cu “666” si a forta ratiunea sa ia de bun ceea ce vrea sa vada ochiul inselat.
Pentru ca in cazul artificiilor astea, conventia nu se mai respecta, 101 sau 01010 sau orice combinatie cu sau fara zero -uri la dreapta si la stanga lui 101 diferita de 0000101 NU mai poate fi interpreta de software ca fiind cifra 6, inclusiv cele 3 linii verticale chiar presupunand ca software -ul ar incerca sa le interpreteze ca si cifre (ceea ce nu face de fapt).
In ce ti-am scris mai sus n-am atins aceasta chestiune, matematica binara vs. codificare conventionala pt ca s-ar fi complicat prea mult intelegerea chestiunii si am preferat sa exemplific cu matematica binara de ce NU se pot taia zero -uri la dreapta si la stanga dupa bunul chef al unora ca sa iasa pasienta cu “666”.
Cel mai rau este cand incepem sa vedem lucruri care nu exista, te citez: “Acesti separatori (definiti in cod binar diferit: (00)0101-stanga, 01010-centru, 101000-dreapta,”
ce inseamna (00)0? unde sunt cele 3 unitati de zero inaintea barelor mai lungi din stanga? Dar dupa cele din dreapta? Este un spatiu alb care inconjoara codul de bare si atata tot. Dar ca sa iasa vraja-codului-de-bare dupa cum vezi “fanii” lui 666 adauga si scot spatii albe (zero -uri) dupa bunul plac.
De altfel daca te-ai fi documentat putin ai fi vazut ca nu e suficient sa adaugi 3 de zero ci trebuie sa adaugi 4! ca sa iasa codificarea de 7 unitati.
Vai de bietele linii lungi din mijloc, la care n-au putut sa mai adauge nimic, fiind inghesuite si in stanga si dreapta de numere. Dar nu conteaza, trecem cu vederea aceasta scapare, fascinati de scopul final: de a demonstra ca exista diabolicul 666 in codul de bare.
Dupa cum spunea un parinte: “desigur, nimeni nu va interzice sa va urmati propria parere si sa CREDETI ca liniile despartitoare ale codurilor de bare ar reprezinta cifra 6. Dar asta nu mai e o problema de CUNOASTERE, ci de CREDINTA. Atunci va trebui sa va temeti si de gardurile de la tara, intrucat, dupa logica dvs, orice 2 stinghii ale fiecarui parleaz semnifica, de asemenea, cifra 6, iar intr-un gard pot fi o multime. Dar sa presupunem totusi ca aceste linii sunt cifre de 6 ascunse. Numarul lui Antihrist este, dupa cum se stie, 666, iar intr-un cod de bare va fi, de pilda: 6 – 12345 – 6 – 12345 – 6. Daca acesta ar fi numarul lui Antihrist, atunci in Apocalipsa ar fi trebuit scris cam asa: numarul fiarei este orice numar format din mai multe cifre, avand in component sa cel putin 3 de 6 intr-o succestiune aleatorie”.
@mirela, emanuel
De ce am venit cu aceste precizari? Ca sa extind la nivel de detaliu problema lui 666 in codul de bare si sa inteleg, de fapt, eu insumi urmatoarele chestiuni (va rog frumos sa ma ajutati sa inteleg, sincer, ca nu mi-a raspuns nimeni pana acum):
– presupunem ca exista, intr-adevar, 6 in codificarea EAN (intr-unul din subsisteme. Presupunem ca aceste coduri de bare sunt pre-pecetea (?) lui Antihrist (care nu e in lume – din informatiile mele, dar si-a trimis ca inaintemergatori codurile de bare). De ce consumati produsele cu coduri de bare? De ce platiti facturile de utilitati, telefon, etc – unde apare numele abonatului si un cod de bare, pentru ca facture sa fie scanata de un casier cu toate datele din ea? De ce folositi bonuri de masa unde apare numele persoane si apoi un cod de bare? Daca le atribuim semnificatia de pecete a Antihristului, atunci facem pacatul lepadarii de Hristos (in sinea noastra) prin acceptarea lor si consumarea hranei spurcate (pecetluite cu 666)
– de ce folosim sintagma “codurile de bare au 666”? Pai e vorba de un subsistem EAN. Dar sunt o multime de sisteme, unele chiar si fara bare (buline, patrate, etc)!
http://en.wikipedia.org/wiki/Barcode#Types_of_barcodes
– si daca nu e 666 in ele = atunci care e problema lor?
– mai vedeti si opinia “altui inginer” (strict pe partea tehnica, dpdv teologic nu pot evalua si nu vreau). Aici s-a dezbatut problema aceasta deja si nu are sens sa incarcam comentariile la acest articol duhovnicesc cu date tehnice; se explica si de ce cartea lui Mircea Vlad este, delicat spus, putin gresita:
http://uninginer.wordpress.com/2009/01/20/666-si-datul-in-codul-de-bare/
16 septembrie: pomenirea Sf. Mari Mucenite Eufimia:
http://paginiortodoxe.tripod.com/vssep/09-16-sf_eufimia.html
Eu impartasesc opinia parintilor de mai sus cu privire la faptul ca aceste tehnologii sunt caramizi in edificiul viitoarei puscarii electronice, deci sunt de acord ca ele vor strange latul asupra oamenilor (sau cel putin au un potential maxim sa o faca). Totusi, explicati-mi si mie care este, pana la urma, motivatia DUHOVNICEASCA a neacceptarii actelor cu cip:
1. ca vom fi mai strict controlati de stat – DE ACORD (asta este motivul care ma face si pe mine sa am reticenta la aceste acte). Desigur, controlul mai strict are si niste avantaje (de exemplu o sa fie mai greu inselate babutele carora unii le falsifica buletinele ca sa le vanda casa si sa le lase pe drumuri), dar deschid poarta unor abuzuri statate de multiple feluri si conotatii. De acord cu parintii Metodie si Teofan intrutotul.
2. ca ar avea 666: nu s-a demonstrat ca au.
3. ca ar fi pecetea lui Antihrist: pai pecete in buzunar, nu pe mana sau pe frunte si fara Antihrist? (scriu Antihrist cu A pentru a-l deosebi pe acesta – tartorul final – de antihristii care sunt deja in lume)
4. ca sunt lepadare de Hristos: pai cum, fara actul lepadarii voite (a se vedea exact la Sf. Nil). Si cine zice ca e lepadare, Biserica?
5. ca ne vor influenta psihoelectronic: este posibil, nu stiu, sincer (cum va evolua tehonolgia). Dar daca primesc aceasta influenta fara voia mea (eu fiind crestin model, deja), nu mi se poate considera MIE pacat.
6. ca facem un pacat programat, adica daca noi acceptam cipul, copii nostri vor accepta pecetea lejer. Pai ni se spune clar: “ajunge zilei rautatea ei”. pe logica aceasta, nu ar fi trebuit sa primim nici actualele buletine, tip card.
Adica mi se pare mie ca trebuie sa intelegem exact motivatia neacceptarii actelor acestora, pentru ca pseudoargumenele distrug orice dialog lucid cu autoritatile (cum s-a dus cineva la ultima dezbatere publica si a acuzat autoritatile ca ne pot face vraji prin buletine). De acord cu cineva care spunea: sa strangem niste bani si sa platim niste avocati crestini care sa ne reprezinte cauza in mod articulat, nu sa facem niste istericale impanate cu argumente irationale. Sa argumentam limpede in fata autoritatilor, altfel inteleg si statul ca nu ne intelege.
Bine, nu vreau sa monopolizez discutia. Iertare, fratilor!
Intr-o epistola, apostolul Pavel spune ca erau unii crestini evrei care inca mai credeau ca mancarea de carne luata din cele jertfite idolilor de catre pagani, este lepadare de Dumnezeu si jertfire idolilor. Apostolul Pavel insa zicea ca odata ce eu iau din cele jertfite idolilor si fac asupra lor o rugaciune crestineasca, mai apoi le pot manca fara sa ma tem ca as jertfi idolilor. Insa acei evrei crestini nu intelegeau aceasta si se sminteau vazand pe Pavel ca manca carne luata din temple idolesti. La care Pavel a zis ca mai bine nu mananca carne in veac decat sa sminteasca pe cei slabi. Apoi el spune ca daca crestinii slabi considera ca e lepadare ca mananca din cele jertfite idolilor – ceea ce era fals, si totusi mananca, in ciuda faptului ca constiinta lor gresita le spune ca e lepadare, atunci ei fac pacat, caci in mod subiectiv, adica in constiinta lor gresita, chiar se leapada. Adica ei dau dovada ca pentru o bucata de carne sunt in stare de a se lepada. In final apostolul generalizeaza : ” tot ce este din credinta e pacat ”, cuvinte care inseamna ca omul chiar daca crede gresit ca o anumita fapta e lepadare, si totusi o face, prin asta se leapada. Subiectiv nu obiectiv, caci in realitate fapta respectiva nu era lepadare.
Acest rationament se poate aplica si la alimentele cu 666, si la buletinele cu cip. Cine crede sincer ca astea sunt lepadare – chiar daca nu sunt, si le primeste, atunci el chiar se leapada. Insa si a crede gresit ca o anumita fapta e lepadare, cand in realitate nu e, e un pacat, chiar f mare avand in vedere ca vorbim de lepadare vis-a-vis de nelepadare. De aceea e f gresit sa spui ca ca este lepadare ceva ce nu e.
Parintele ieromonah Teofan Popescu a fost presedintele ASCOR, cunoscut cu numele de Tudor Popescu. Iata ce scria in acea perioada, cu privire la zelotism, cuvinte care trebuiesc remeorate si in zilele de astazi:
“Există o categorie de crestini care merg pe această linie zelotistă a unui puritanism militant, însă, neavând dreaptă socoteală, pun înaintea dragostei sabia legii si a dreptătii, făcând astfel ca râvna lor pentru credintă să fie confiscată de diavol, care o îndreaptă în cele din urmă împotriva Domnului Iisus Hristos. Tot la fel s-a întâmplat în cazul lui Baraba si a altor conationali de ai săi, care – mergând după litera legii, iar nu după duhul dragostei -nu L-au recunoscut pe Mesia, pe care Îl asteptau cu înfrigurare de atâta timp.
Zelotistii sunt activi si bine intentionati. Ei vor să apere crestinismul, însă, din cauza stilului lor exaltat, răzvrătit, încrâncenat, repezit si încremenit în clisee, mai rău încurcă lucrurile. Prin actiunile lor nechibzuite trezesc reactii adverse foarte categorice si astfel ajung să facă deservicii Bisericii pe care vor să o slujească.
Acestia promovează în general o atitudine care favorizează concentrarea pe exterioritate în detrimentul interioritătii, o asemenea stare fiind vizibilă în dorinta lor de a face în primul rând schimbări pozitive în jur, iar nu în propriul suflet. Credinciosii cu o gândire zelotistă sunt oricând gata să tină lectii celor cu care se întâlnesc, fiindcă ei oricum ”se pricep” să abordeze aproape orice temă.
Zelotistii observă foarte usor unde gresesc ceilalti, dar mai greu unde gresesc ei. De asemenea, ei nu constientizează faptul că exagerarea si orice fel de teribilism sunt o formă de a (te) minti (de altfel, acestia sunt fermi convinsi că toate verdictele pe care le dau în aproape orice problemă sunt ”foarte sigure”, ”definitive” si ”în deplină cunostintă”). Desi pot să sustină cu îndârjire unele adevăruri teologice, istorice sau de altă natură, nefiind însă atenti la dimensiunea duhovnicească a vietii, ajung totusi să producă dezbinare sau certuri.
Zelotistii, de obicei, nu înteleg si mai ales nu simt în profunzime faptul că pe un crestin trebuie să-l intereseze în primul rând dreptatea prin iubirea si voia lui Dumnezeu, iar nu dreptatea după mintea omenească sau reforma socială ori bisericească. În unele cazuri, acestia nu analizează cu atentie dacă jertfa pe care sunt dispusi să o facă pentru binele obstesc este cu adevărat întemeiată pe ascultarea de Dumnezeu, dacă este cu adevărat plăcută lui Dumnezeu.
Zelotismul este o reactie superficială (dar care poate prinde usor la tineri), apărută în urma constatării cresterii vizibile a lucrărilor malefice în lumea contemporană. Problema la care trebuie să medităm se rezuma însă la următoarea întrebare: militantismul ortodox este acelasi lucru cu calea duhovnicească a Sfintilor Părinti? Cu alte cuvinte, demascarea agitată a racilelor social-bisericesti este acelasi lucru cu asumarea răului din lume ca avându-si izvorul principal în propriile mele păcate?
În concluzie, putem depista în noi însine tendinte zelotiste în cel putin trei cazuri:
1. atunci când ne propunem cu o înfumurare zgomotoasă lucruri mult mai mari decât putem duce;
2. atunci când facem confuzia între a fi activ si foarte hotărât în virtutea unor principii moral-civice, si a avea o lucrare fermă pentru si întru Hristos;
3. atunci când abordăm ostentativ problemele credintei, dar ne lipsesc blândetea si modestia, care îsi au izvorul în rugăciunea curată.
Este foarte greu, atunci când esti tânăr, când esti plin de ardoare si dinamism, dar esti lipsit de frâna dreptei măsuri, să nu aluneci în această ispită. Ceea ce stim însă cu sigurantă este că rugăciunea sinceră si bunăvointa, smerenia si dragostea, călăuzite de duhovnic prin spovedanie, sunt paveze sigure în biruirea acestui vrăjmas al mântuirii.
( http://corortodox.blogspot.com/2010/09/pietismul-si-zelotismul.html )
O explicatie asupra EAN-13 ne arata cum 6 se poate reprezenta ca 101, care in binar este 5. Oricine poate deschide calculatorul de pe Windows si merge pe View->Scientific, pe default e Dec (sistem zecimal), pune orice numar si apoi apasa pe Bin (sistem binar).
Dar EAN-13 nu este egal cu Bin (binar), ci ceva mai complicat.
http://www.barcodeisland.com/ean13.phtml
EAN CHARACTER SET ENCODING TABLE
This table indicates how to encode each digit of an EAN-13 bar code depending on which half (left or right) of the bar code the digit is found in. In the case of a left-hand digit, the encoding (odd or even parity) is based on the value of the first digit of the number system code (see parity encoding table below).
DIGIT LEFT-HAND ENCODING RIGHT-HAND ENCODING
ODD PARITY (A) EVEN PARITY (B) ALL CHARACTERS
0 0001101 0100111 1110010
1 0011001 0110011 1100110
2 0010011 0011011 1101100
3 0111101 0100001 1000010
4 0100011 0011101 1011100
5 0110001 0111001 1001110
6 0101111 0000101 1010000
7 0111011 0010001 1000100
8 0110111 0001001 1001000
9 0001011 0010111 1110100
Din acest tabel reiese ca 6 este codificat in EAN-13 ca 101, 1 este desenat ca o bara, 0 este desenat ca spatiu gol, deci intr-adevar codurile reprezentate cu EAN-13 contin 666.
Cu privire la 666 din codul EAN-13, cifrele scrise în codul binar (alb-negru) îmi pare că nu sunt în sistem binar. Dacă găsim un 6 în cod,vedem că este 000101 (mă refer la cifrele de sub bare). Iar 6 de la mijloc e forţat să fie 6 pt că nu este combinaţie pt alt număr din sistemul EAN care să aibă 101.
“Fericit cel ce nu se judecă pe sine în ceea ce aprobă”(Rom. 14:22). Cred că de aici provin unele neînţelegeri din comentariile anterioare. Dar asta nu înseamnă că, dacă mintea noastră ne osândeşte de ceva rău, chiar dacă eventual nu este, este un păcat la mijloc. Ci doar dacă ne osândeşte conştiinţa, în care a scris Dumnezeu legea Lui, atunci înseamnă că este un păcat la mijloc pe car nu-l sesizăm. Pe de altă parte, păcatul este ceva concret, nu după mintea noastră, de multe ori superstiţioasă. Adică trebuie să fie ceva concret, de care să ne mustre conştiinţa. Mai clar: dacă ni se pare că este lepădare, primire a peceţii lui Antihrist, şi nu este, atunci nu este păcat, chiar dacă ni se pare nouă că este. Doar vom fi măcinaţi de mintea noastră şi ne vom înnebuni de cap şi “eventual” vom da vina că este la mijloc vreo lepădare care ne-a adus “pierderea harului”. Deci eu cred că trebuie să avem şi mărturii raţionale, dar şi conştiinţa să ne fie liniştită (chiar să putem zice: “dându-mi mărturie conştiinţa mea în Duhul Sfânt”(Rom. 9:1)). Pentru că nici nu se poate doar una din ele, conştiinţă liniştită fără argumente, nici argumente fără conştiinţă liniştită.
Dragii mei prieteni,
In ultima vreme am urmarit tacut intreaga desfasurare a acetor evenimente legate de actele biometrice, incepand cu anul trecut si pana acum. Dar, astazi, Dumnezeu sa ma ierte mi-am pierdut putin rabdare si m-am desci sa scriu doua trei cuvinte.
Dar mai inainte de toate vreu sa imi exprim ingrijorarea fata de introducerea acestor documente pe care nu le consider “sanatoase” deloc (altfel s-ar putea sa fiu inteles gresit si luat la 13. 14).
Cineva metiona intrunul din comentariile de mai sus cum ca acceptarea actelor biometrice denota dependenta de sistem. Fratilor! Dar pana acum nu am fost dependenti de sistem? In momentul de fata, in aceasta clipa nu suntem dependeti de sisyem? Painea de unde o mancam? Nu care cumva tot de la sistem? Ca doar majoritatea oamenilor au un serviciu in urma a carui prestare primesc un salariu, iar pe baza salariului is duc viata de zi cu zi. Din punctul meu de vedere, acest gen de ideii nu au nici un sens. Poate multi traiesc cu impresia ca daca se vor retrage undeva la tara, vor reusi sa se desprinda de sistem. Este o utopie fratilor. Ca si la tara, platesti taxe, impozite. Bunicii mei la varsta lor de 80 de ani platesc impozit pe teren.
Unii, indeamna la retragerea in munti, in pesteri, etc. Dar cati are fi capabili fizic si pshihic sa faca fata unei astfel de existente? Si, nu, nu il exclud pe Dumnezeu si ajutorul pe care il ofera, dar prieteni Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in traista. SUntem noi siguri ca ne-am umplut traista? Dar, ce face cu cei bolnavi, si nu ma refer cei care sufera de vre-o boala usoara, ci la cei care sunt grav bolnavi (diabetici, boli cronice, etc), le cerem si lor sa mearga in pesteri si sa isi lase oasele pe acolo? Si nu stiu dece am eu o banuiala, cum ca toti cei care indeamna la astfel de actiuni, fie sunt incapabili sa le indeplineasca si atunci au chef sa experimenteze pe pielea altora ( “Ia sa vedem ma, ce se intampla cu astia care ne-au ascultat si s-au dus in munti, crapa su nu crapa, ca de nu crapa si de nu ajung nici prea piperniciti poate ne-om duce si noi mai pe urma, cand toate sunt deja aranjate.” ), sau nu au pe nimeni apropiat de inima lor care sa sufere de vre-o boala grava, sau, in cel mai bun caz, sunt TOTAL inconstienti de ceea ce fac.
Un alt aspect pe care il gasesc deranjant la aceste personaje de basm, este modul in care promoveaza acest gen de idei. Ei nu se adreseaza semenilor pe un “ton” bland, plin de dragoste si intelegere, nu se adreseaza intr-un duh ortodox. Ba din contra, cu spume la gura, cu ochii inrositi, tremurand de isterie ( am dedus acest “ton” citind postarile pe apologeticum si sacciv unde din pacate, gvernul, implicit cei ce fac parte din el, politicieni, functionari, etc sunt asemanati cu “dracu”, sunt considerati spurcati si alte cele, fara a se gandi ca pe acolo or mai fi si unul doi de-ai lui Dumnezeu ).
Acceptarea unor astfel de acte ( nu ma refer la o acceptare cu zambetul pe buze ) nu inteleg cum poate fi considerata lepadarea de Dumnezeu. Oamenii, chiar si unii sfinti au trait cu trupul in lume dar cu sufletul in afara ei. Raspunsul dat de Hristos la intrebarea fariseilor, daca se cuvine a plati tribut cezarului, “Dati cezarului ce este al cezarului, si lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu”. Deci putem da trupului cele necesare atat timp cat asta nu insemana ca luam din cele ce trebuie date lui Dumnezeu. Si cu siguranta noi avem lucruri pentru care, duhovniceste ar trebui sa fim mult mai ingrijorati (patimi ca egoismul, lenea, etc).
Din punctul meu de vedere, actele biometrie trebuie vazute ca un avertisment, un avertisment legat de faptul ca ne-am indepartat
prea mult de Dumnezeu. Daca vreti e ca si cum Dumnezeu ar zice: “Bine bine mai copii, dar ati luat-o rau de tot pe langa carare…si iata ce va asteapta, diavolul cu toata tagma lui. Nu ati vrea voi sa va intoarceti le mine?”
P.S: Astept cu mare drag sa ma corectati daca gresesc, pentru ca atunci cand cineva te corecteaza, sau iti atrage atentia, dovedeste ca te iubeste intr-un fel sau altul, ca ii pasa de tine.
ma iertati ca indrasnesc,
Eu cred ca noi cautam prea multe dovezi certe si palpabile cu privire la actele biometrice.
Vrem sa intelegem cu mintea noastra, nu sa simtim cu inima. Nu ne incredem in Duhul Sfant care vorbeste prin parintii induhovniciti. Pentru mine este suficient sa ma uit la varsta acestor mari duhovnici si la viata pe care au avut-o, ca sa inteleg de ce le-a dat Dumnezeu atatia ani (poate nu pentru ei, ci pentru noi). In generatia noastra nu cred ca este cineva vrednic sa primeasca deplin pe Duhul Sfant. Ei asta au simtit si asta au spus. Noi “cei lucizi” cautam explicatii teologile si rationale. Eu sunt un simplu crestin pacatos si ma iertati daca gresesc. Am avut ocazia sa-l cunosc pe pr.Iustin si ma doare sa vad atata razboi chiar si “intrucuvant”. Chiar daca nu-i srijinim demersurile dar macar sa nu-i stam importriva. Ma tem ca stam impotriva chiar a Duhului Sfant. El, pr. Iustin, isi va duce pana la capat menirea pe care o are si pentru care Dumnezeu l-a lasat sa traiasca pana la aceasta frumoasa varsta si apoi vom ramane noi sa ne construim viitorul pentru copii nostri. Oare vom fi in stare?!
@ Florin:
Din pacate, pe problema aceasta nu toti marii batrani duhovnicesti – daca pentru fratia ta varsta este principalul criteriu, ceea ce nu e tocmai ortodox, dar in fine – se pun de acord, asa cum unii vor sa manipuleze. Si parintele Dionisie Ignat era batran cu viata sfanta, si parintele Selafiil de la Noul Neamt, si parintele Calciu, si parintele Porfirie (cu a carui atitudine insa nici noi nu ne-am impacat… dar asta e alta discutie, dar viata sa plina de Duh nu i se poate contesta de catre nimeni) si parintele Efrem Filotheitul, ucenicul iubit al lui Gheron Iosif Isihastul, este un batran cu viata sfanta si roade minunate, si parintele Arsenie Papacioc, si Parintele Proclu, si parintele Rafail Noica, si parintele Adrian (ale carui cuvinte ni se aleg si ni se dau selectiv si ciuntit) si avva Iulian, si p. Kapsanis si inca multi altii... Dintre care, ce surpriza, unii chiar isi mai si schimba parerile sau si le mai nuanteaza de-a lungul timpului, in masura in care inteleg mai bine sau mai putin limpede problema. Sau din cine stie ce alte considerente. O sa tratam si separat acest subiect.
Deci nu se poate spune ca Duhul Sfant se contrazice pe sine. Pur si simplu Duhul Sfant nu lucreaza automat, asa cum gandim noi foarte simplist-idealist si nici nu este apanajul exclusiv al unui singur parinte, care este scos mai in fata decat altii, poate unii ceva mai ascunsi, care nu beneficiaza de aportul mai mult decat indoielnic al interpolarilor unor “ucenici” extrem de interesati. Tot asa, nu se poate nici realiza o “unitate” fortata intre duhovnici, scotand citatele convenabile din contextele lor, folosind secvente trunchiate din filmari, etc. Raportarea corecta la duhovnici si la cuvantul duhovnicesc nu poate fi raportarea de tip sectar, protestant, care face dintr-un singur cuvant litera de lege, prin sectionare, ci raportarea in duh, ceea ce inseamna sa cuprinzi integralitatea cuvantului duhovnicesc, si nu doar cu mintea, dar… nici lasand-o complet deoparte.
Apoi, niciun Batran, luat singur, nu este infailibil. Fara sobornicitate degeaba ne revendicam de la unul sau de la altul, fiindca nu facem decat sa dezbinam Biserica si sa ne inselam. Pentru probleme cruciale din viata Bisericii, Dumnezeu si duhovnicii nu ne pot lasa la mana celor care le prelucreaza si le compileaza cuvintele pe internet, ca ne bage in dileme si sa ne puna la grele munci dezlegatoare de puzzle-uri complicate. Pentru asa ceva, un om cu echilibru si sanatate duhovniceasca ni se pare ca nu se poate lasa pe mana a ceea ce spune cutare blog… ca ar fi zis cutare parinte. Mai ales cand NU GASESTE ROADELE DUHULUI lui Dumnezeu si nici ale acelui parinte in gurile purtatorilor sai de cuvant, plini de vorbe murdare, de intrigi, de calomnii monstruoase si de alte uraciuni. Daca vrem sa avem un minimum discernamant, ar fi bine sa cercetam acestea si sa vedem daca ucenicii sunt sau nu adevarati, daca nu cumva au niste interese, asa cum ne sugereaza alti… mari duhovnici sau cum ni se spunea deja de mai multa vreme de catre alti parinti (tineri, dar marturisitori si cunoscatori din interior ai problemelor si ai calugarilor care l-au acaparat si “confiscat” pe parintele Iustin):
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2010/04/19/marturia-parintelui-eftimie-mitra-de-la-schitul-huta-bihor-despre-sminteala-creata-la-oradea-de-teologul-danion-vasile-si-despre-reactia-parintelui-iustin-parvu-la-cazul-danion/
Din pacate, genul acesta de ROMANTISM DUHOVNICESC, cum il numea, daca nu ne inselam, Cuviosul Seraphim Rose, este lipsit de realism duhovnicesc, adica de o cunoastere din interior a legilor Duhului, dar si a modului concret in care ajung acesti parinti sa dea anumite raspunsuri. Mai ales in aceste vremuri din urma, extrem de incurcate. Vrem sau nu vrem, ei sunt oameni si multe din cele pe care le spun sunt si parerile lor. Tocmai de aceea nu se pot pune de acord chiar in lucruri mari, flagrante. De pilda, stiati ce pareri RADICAL OPUSE au parintii Adrian Fageteanu, Arsenie Papacioc, respectiv Iustin Parvu despre parintele Arsenie Boca?! Sau cat de tare se deosebesc in modul in care interpreteaza pe “666” si cum vad sfarsitul lumii? Pai nici macar Saccsiv nu e de acord cu teoriile puse pe seama parintelui Iustin pe acest subiect (cei 30 de ani de dupa razboi si “imparatul bun”)! Sau ce spunea parintele Adrian (SI NU ERAM DE ACORD CU EL) despre cei care poarta cu sine moaste ale sfintilor inchisorilor, necanonizati? Ar fi smintitor… Si totusi sunt parerile lor… Si atunci… sa ne lamurim, cand vorbeste Duhul Sfant prin ei si cand nu, cand sunt “Stalpi” si cand nu? Mai curand avem impresia ca intai facem o alegere, in functie de o prejudecata, si dupa aceea ne cautam “argumentele duhovnicesti” care sa ne indreptateasca acea alegere. De la distanta, fara sa cunosti personal niste realitati, e usor sa fim pacaliti cu construirea artificiala a unor mituri, a unor povesti usor idealizate, impanate si cu multa imaginatie de catre cei care doresc sa aiba oarece profit, fie si de imagine, de slava, daca nu si mai mult, de pe urma lor. Noi ne-am elucidat de mult cum sta situatia “pe teren”, dincolo de “ecran” si cam asa s-au lamurit toti cei care stiu din interior cum merg lucrurile, cine sunt “ucenicii” ambitiosi care ies in fata si ce ii mana in ambitiile lor, cat de mult asculta de parintele de care se folosesc ca paravan si ca steag pentru a-si realiza scopurile lor, in cate situatii periculoase l-au pus pe parinte prin “initiativele” lor, etc.
(VIATA SFÂNTULUI SILUAN ATHONITUL, de Arhim. Sofronie)
Eu cred ca Dumnezeu doreste sa existe deferite pareri despre anumite lucruri (precum primirea actelor cu cip), mai ales in randul ierarhilor si marilor duhovnici, tocmai pentru a ajuta intreaga Biserica sa nu se plafoneze, sau sa ne incurajeze pe fiecare sa ne descurcam impreuna cu Dumnezeu, sa ne dezvoltam, sa cercetam. Insa, dupa cum nu avem raspunsuri absolute pentru anumite intrebari teologice, la fel nu exista raspunsuri absolute nici pentru subiecte mai lumesti (cipurile). Ma gandesc de fapt la ceea ce se numeste “teleogumena”, lasata in mod special de Dumnezeu pentru a nu se pierde prea mult timp cu subiecte care nu sunt neaparat mantuitoare sau nemantuitoare. Insa cert este ca pacatele personale, capitale si impotriva Duhului Sfant NU sunt teleogumena. Daca ne pazim de astea, cu siguranta ca probleme de genul acte cu cip (chiar daca vom cunoaste sau nu indeajuns despre ele) nu vor fi greu de rezolvat. Pe un subiect putin diferit, deja actele biometrice pun destule semne de intrebare, si nici nu cred ca se ajunge in faza (avansata) in care ne gandim daca contin 666 sau reprezinta lepadarea. De fapt, ele pica teste mult mai “incepatoare”, cum ar fi incalcarea drepturilor omului si etica informatiei. De astea se ingrijoreaza in mod firesc si cei care nu sunt crestini. Deci e posibil ca lucrurile sa fie mult mai simple intr-un final.
Ma bucur mult de postarea cu interviul parintelui Teofan. Ma bucur foarte mult si pentru ca parintele ne-a dat si ceva indrumari care ne sunt de folos mai ales in perioada asta.
El spune ca e nevoie de sobornicitate. Auziti, sobornicitate. Doamne ce frumoasa e ortodoxia!
Mesajul lui este foarte clar si odihnitor, ca de altfel mesajele tuturor parintilor care au vorbit pana acum despre cip-uri.
Doamne ajuta
@Mirela
“Cu alte cuvinte, sunt de parere ca daca omul crede ca greseste printr-o actiune si totusi continua actiunea, chiar daca in realitate ea nu este pacat, pacatuieste la nivel de constiinta. Cam complicat, nu?”
Bineinteles ca e complicat, doar asa sunt toate actiunile vrajmasului. Iti pune in carca pacate pe care nu le-ai faptuit si iti incarca constiinta cu intrebari si ganduri care nu-si au rostul. De aceea e bun sfatul si discernamantul duhovnicului. De aceea e bine sa cautam adevarul, realitatea din spatele oricaror actiuni.
As dori sa completez ce am spus mai sus despre testele “incepatoare”, cu ce ne-a spus Pr. Arsenie — “Si nu există lucru mic în viață, răul cel mai mic. E o mare greșeală să zicem că e mic și nu e observabil.”
Asa ca pana la pecetluire poate fi cale lunga alcatuita din multe segmente “mici”. Poate ca noi nici nu vom trai sa vedem astfel de zile, dar lupta se da intotdeauna ACUM. Satana nu sta degeaba si isi doreste sa pierim in fiecare clipa prin toate ispitele sale, “mici” sau “mari”. Asa ca daca refuzam un cip, poate mai vine unu si mai mare, si inca unu… De fapt, prin asta au trecut mucenicii –chin dupa chin, dupa chin, iar finalul numai Dumnezeu il declara. De aceea trebuie sa “dam in cap” unui lucru rau inainte de a se instaura, de a ne infecta catusi de putin, pentru ca dupa aceea va fi foarte dificil de luptat cu el. Dar aici trebuie sa lucreze toata lumea! Mirenii, duhovnicii si ierarhii trebuie sa fie toti pe faza! Ca simpli indivizi suntem pur si simplu depasiti in astfel de batalii. Voi incheia cu vorbele Pr. Arsenie:
“Părinte, mi se pare mie că a sosit momentul să fim nițel atenți cu privire la prezența noastră creștină. Trebuie atenție că sunt râvne necontrolate și se pot să facă greșeli. Se grăbesc, și orice grabă în momentul ăsta, în sensul ăsta, iese în câștig vrăjmașul.”