staretii_20de_20la_20optina.jpg

  • Puterea rugaciunii nu sta in multa vorbarie, ci in sinceritatea suspinului de rugaciune. (Sfantul Nectarie)
  • Cand incepi sa te rogi, iti aduci aminte de pacatele tale si plangi pentru ele. Asa si trebuie sa te rogi. Uneori simti liniste si bucurie si crezi ca acestea sunt de la vrajmasul. Daca ar fi de la vrajmasul, dupa spusele Sfintilor Parinti, bucuria ar fi confuza, nu ar aduce pace si liniste in suflet. Si sa nu te miri de faptul ca Domnul iti da in rugaciune pace si liniste, caci nu intotdeauna se intampla acest lucru dupa vrednicie, ci dupa judecatile nestiute ale lui Dumnezeu. Si de aceea, daca vei simti asemenea bucurie si liniste, sa te socotesti cu tot dinadinsul nevrednic de acest dar al lui Dumnezeu si sa te mustri cu tot dinadinsul inaintea Domnului, zicand ca din pricina nepasarii tale nu poti pastra in tine acest dar si de aceea il pierzi degraba. (Sfantul Iosif)
  • Nu asteptati de la rugaciune numai extazul si nu va intristati atunci cand nu simtiti bucurii. Caci se intampla si sa stai, sa stai in biserica si inlauntrul tau sa nu ai inima parca, ci asa, o bucata de lemn, dar un lemn neprelucrat…..Pai si pentru aceasta, adica pentru lemn, ne mantuieste Domnul. Inseamna ca asa trebuie sa fie. Caci sufletul, simtind bucurii foarte mari, se poate ingamfa, iar aceasta stare de “inlemnire” il smereste. (Sfantul Varsanufie)
  • Noi insine, singuri, fara ajutorul lui Dumnezeu, nu suntem in stare sa ne rugam: nu ne putem ruga asa cum trebuie si nu stim cum si pentru ce sa ne rugam. (Sfantul Nicon)
  • Trebuie sa rostim cu atentie cuvintele rugaciunii, sa patrundem sensul lor, nu sa tindem spre ceva prea inalt. Caci, daca nu citim corect si nu suntem atenti la cele citite, ii mangaiem pe diavoli. (Sfantul Nicon)
  • In timpul rugaciunii sarguincioase iti doresti sa fii vazut cum te rogi. Diavolii sunt cei care iti aduc aceste ganduri de slava desarta. Este bine sa nu te opresti la ele. Si pe viitor trebuie sa le dispretuiesti. (Sfantul Iosif)
  • Rugaciunea este hrana sufletului. Nu chinuiti sufletele voastre prin infometare, mai bine sa flamanzeasca trupul. Nu osanditi pe nimeni, iertati-i pe toti. Socotiti-va mai rai decat toti oamenii din lume si va veti mantui. Micsorati-va cat puteti de mult. (Sfantul Iosif)
  • Rugaciunea, postul si trezvia, adica pazirea gandurilor si sentimentelor, ne fac biruitori vrajmasilor mantuirii noastre. Cel mai greu dintre aceste trei lucruri este rugaciunea, vesnica virtute, care in urma exersarii se transforma in deprindere, iar rugaciunea pana la moarte cere silire, prin urmare, nevointa. (Sfantul Varsanufie)
  • Nu va lipiti inimile de desertaciunea lumii. Mai ales in timpul rugaciunii lepadati toate gandurile legate de cele lumesti. Dupa rugaciunea savarsita acasa sau in biserica, pentru a pastra starea rugatoare, induiosata a sufletului, este nevoie de tacere. Uneori chiar o vorba simpla, in aparenta neinsemnata, poate distruge si speria, ca pe o pasare mica, induiosarea din sufletul nostru. (Sfantul Nicon)
  • Trebuie sa pazim rodul rugaciunii. El se pagubeste, se pierde foarte adesea din pricina vorbariei desarte indata dupa rugaciune si din pricina visarii, care este tot vorbarie desarta, dar dusa numai cu noi insine. Tacerea dupa rugaciune este foarte folositoare: ea tine rugaciunea in minte, in inima si chiar pe buze, in auzul nostru launtric. (Sfantul Nicon)
  • Nu trebuie sa atribuim rugaciunii noastre o putere miraculoasa, nu trebuie sa credem ca Domnul implineste intotdeauna cele cerute de noi. Aceasta parere vine din mandrie si duce la inselare. (Sfantul Ilarion)
  • In toata vremea, orice ati face, fie ca stati, fie ca mergeti, fie ca lucrati, sa rostiti in inima: “Doamne, miluieste!” (Sfantul Nectarie)
  • Roaga-te ca Domnul sa Se salasluiasca in inima ta. Atunci ea se va umple de o mare bucurie si nicio durere nu va fi in stare sa o tulbure. (Sfantul Nectarie)
  • Cel pe care il cerceteaza Domnul prin grea incercare, prin necaz, prin pierderea celui iubit dintre cei apropiati, acela si fara sa vrea se roaga cu toata inima si cu tot cugetul sau, cu toata mintea sa. Prin urmare, izvorul rugaciunii fiecare il are, dar se deschide fie prin adancirea treptata in sine, dupa invatatura parintilor, fie dintr-odata cu burghiul lui Dumnezeu. (Sfantul Lev)
  • Roaga-te pentru tine, cautand numai mila si voia lui Dumnezeu, fie ca esti in biserica, fie ca nu esti in biserica, fie ca mergi, fie ca stai, fie ca te odihnesti, roaga-te: “Doamne, miluieste-ma cum stii si cum voiesti Tu“. (Sfantul Ambrozie)
  • De la incepatori Dumnezeu nu cere rugaciune neamprastiata: ea se dobandeste prin multe osteneli si dupa mult timp, asa cum spun scrierile Sfintilor Parinti: “Dumnezeu da rugaciune celui ce se roaga..“. (Sfantul Ilarion)
  • Cand nu aveti mult timp pentru rugaciune, multumiti-va cu cat aveti, iar Dumnezeu va primi vointa voastra. Tineti minte ca lui Dumnezeu Ii place sa aveti la rugaciune trairea vamesului si feriti-va sa puneti pret pe rugaciunea voastra: aceasta este lucrarea lui Dumnezeu, nu a noastra. (Sfantul Macarie)
  • Rugaciunea este un asemenea lucru, incat, daca traiesti in manastire cativa ani, nu inveti imediat sa te rogi asa cum trebuie, dar deocamdata roaga-te cum stii si cum poti, numai sa ai cugetul vamesului. (Sfantul Ambrozie)
  • Va rog sa va rugati pentru cei ce va necajesc, zicand: “Pe cei ce ne urasc si ne necajesc pe noi, robii Tai (numele), iarta-i, Iubitorule de oameni, Doamne, caci nu stiu ce fac, si aprinde inima lor de dragoste pentru noi, nevrednicii. (Sfantul Antonie)
  • Domnul S-a rugat pentru cei ce L-au rastignit, iar intaiul mucenic Stefan s-a rugat pentru cei ce l-au omorat ca sa nu fie lor spre pacat, zicand: “Nu stiu ce fac“. Fa acelasi lucru si vei dobandi mila si ajutorul lui Dumnezeu si te vei linisti. (Sfantul Ambrozie)
  • Pentru cei ce te necajesc, roaga-te cu aceste cuvinte: “Mantuieste-l Doamne, pe X (numele) si, cu rugaciunile lui, miluieste-ma si pe mine, pacatosul“. Si sa te rogi asa mai ales in vremea tulburarilor puternice. Este bine ca in acest timp sa faci metanii mari, daca ai loc. (Sfantul Ambrozie)
  • Pentru cei ce ne urasc si ne necajesc, trebuie sa ne rugam asa: “Mantuieste-l, Doamne, si miluieste-l pe robul tau, fratele meu iubit (numele), si, pentru rugaciunile lui, miluieste-ma si pe mine, pacatosul si blestematul“. (Sfantul Iosif)

ruga.JPG

RUGACIUNEA IN BISERICA

  • Despre rugaciunea in biserica sa stiti ca ea este mai presus decat rugaciunea savarsita acasa, caci este inaltata de o adunare intreaga de oameni, in cadrul careia, poate, exista multe rugaciuni foarte curate, aduse din inimi smerite catre Dumnezeu, pe care El le primeste ca pe o tamaie binemirositoare si alaturi de care sunt primite si ale noastre, macar ca sunt neinsemnate si neputincioase. (Sfantul Macarie)
  • La biserica trebuie sa mergem cu duh pasnic, caci nici rugaciunea nu este primita daca avem ceva cu cineva sau am suparat pe cineva. (Sfantul Macarie)
  • Este importanta rugaciunea bisericeasca: cele mai frumoase ganduri si sentimente tocmai in biserica vin, este adevarat, si vrajmasul ataca mai tare in biserica, dar prin semnul crucii si prin rugaciunea lui Iisus il alungati. Este bine sa stai in biserica intr-un colt intunecat si sa te rogi lui Dumnezeu.Sus sa avem inimile!“- glasuieste preotul, iar mintea noastra deseori umbla pe pamant, cugetand la lucruri nefolositoare. Luptati-va cu acest lucru. (Sfantul Varsanufie)
  • In timpul rugaciunii nu ne este de folos sa nazuim catre simtiri inalte. Trebuie numai sa patrundem sensul cuvintelor rostite, sa ne rugam cu atentie si atunci, cu timpul, Domnul ne va da si vederea duhovniceasca, si induiosarea inimii. (Sfantul Nicon)

(extrase din: Ne vorbesc Staretii de la Optina“, Editura Egumenita, 2007)

ne-vorbesc-staretii-de-la-optina.jpg

Legaturi:

gracanica-monastery-a-nun-in-prayer.jpg