DESPRE CADEREA BABILONULUI SI FALSELE MINUNI ALE LUI ANTIHRIST. Cum sa ne ferim de inselare?

Caderea Babilonului si antihrist

Dupa cum am mai scris si in randurile in care am vorbit despre istoria lui Israel, Babilonul este locul unde a inceput din nou istoria lumii, dupa ce s-a sfarsit potopul din vremea lui Noe. Babilonului i se mai spunea si „tara Șinear” (cf. Daniel 1, 2), adica a „dintilor blestemati”, care au vrut sa ridice un turn pana la cer (turnul Babel), iar din mandria lor nu s-au mai inteles unul cu altul, si au fost imprastiati pe fata a tot pamantul.

Aceasta a fost prima cadere a Babilonului, iar a doua cadere, care ne intereseaza pe noi, a fost dupa ce babilonienii sub conducerea regelui Nabucodonosor, au robit tara Israel in sec VI i.d.Hr. Atunci, dupa ce babilonienii au jefuit si distrus templul din Ierusalim, si au luat in robie pe evrei, dupa 47 de ani, la randul lor au fost cuceriti de mezi si de persi, iar ultima cadere a Babilonului, care ne intereseaza pe noi, este cea despre care se scrie in Apocalipsa in capitolele 17 si 18.

Ca sa stim despre ce vorbim trebuie sa spunem ca, in general, caracteristicile Babiloniei erau si sunt mandria si aroganta, hula si necredinta, luxul si dezmatul, destrabalarea, desfranarea si banii. De aceea, trebuie sa stim ca porunca din Apocalipsa este si pentru noi:

„Iesiti din ea poporul meu, ca sa nu va faceti partasi pacatelor ei, si sa nu fiti sortiti de pedepsele sortite ei” (cf. Apocalipsa 18,4).

Nu trebuie sa gandim ca tot ceea ce scrie in Apocalipsa este pentru viitor, iar noi ne putem vedea linistiti de ale noastre. Nicidecum; multe lucruri scrise acolo deja s-au petrecut, iar altele se petrec chiar in vremea noastra. Astfel, ultima cadere a Babilonului se va intampla atunci cand toate caracteristicile Babilonului pe care le-am enumerat vor ajunge la culme si Dumnezeu nu va mai rabda toate aceste nelegiuiri. Daca primul imparat al lumii de dupa Noe, a fost imparatul Babilonului, care se numea Nimrod (cf. Facerea 10, 8-12), ultimul imparat al lumii va fi tot al Babilonului, si va fi antihrist, insa acesta va stapani lumea cuprinsa de caracteristicile negative ale Babilonului.

Daca inainte de prima cadere a Babilonului toate popoarele erau de fapt de un neam si o limba, si ajungand ele la culmea rautatii, Domnul Dumnezeu a luat hotararea de a se pogori pe pamant, si a interveni pentru a opri aceasta desfasurare a raului (cf. Facerea 11, 6-7), ultima cadere a Babilonului va avea loc la fel, atunci cand raul va ajunge la culme (si cand inaintemergatorii lui antihrist vor incerca sa stranga, de fapt sa centralizeze lumea pentru a o putea stapani), si astfel Hristos va veni din cer cu ingerii Sai, si va pune capat acestei stapaniri scurte a lui antihrist.

Imparatia raului va lua stapanire prin viclenie, iar viclenia va consta in faptul ca raul se va arata in chipul binelui, insa oamenii vor putea cunoaste acest viclesug prin faptul ca lucrurile facute in aceasta imparatie a raului nu sunt altceva decat o incercare de a imita binele, or noi trebuie sa urmam binele, care deja a fost creat de Dumnezeu, iar nu sa cream din nou un asa-zis bine, care in final se va dovedi ca a fost de fapt ceva rau. Astfel, imparatia raului se misca si creste de mult timp, insa face lucrul acesta si sub ochii nostri si cu contributia noastra. Ea va incerca sa-l inlocuiasca pe Dumnezeu, si sa creeze diferite lucruri, de care oamenii se mira, si va incerca sa creeze inclusiv viata. Aceasta imparatie va incerca sa creeze un asa-zis rai pe pamant in care sa se traiasca bine, insa datorita faptului ca va fi potrivnica lui Dumnezeu, si va fi plina de pacate, va ajunge sa creeze un fel de iad al industrializarii, cu un aer de nerespirat, cu plante si animale bolnave si cu oameni de asemenea bolnavi.

Asta s-a intamplat pentru ca, atunci cand Hristos ne-a indemnat sa ne lepadam de poftele noastre, sa acceptam greutatile vietii si sa-i urmam Lui, omenirea si-a facut toate poftele pacatoase, nevrand sa accepte crucea vietii si urmand celui rau. Imparatia celui rau, plina de tinichele si miros de poluare, a imbolnavit natura si omenirea, si a chemat omenirea sa-si traiasca viata, iar nu sa se pocaiasca.

Astfel, s-a ridicat artificial nivelul de trai, si li s-a dat oamenilor mai mult decat produceau, si mai mult decat le trebuia. Aceasta se numea democratie, libertate si viata de vis, insa visul are un sfarsit, si cei care s-au distrat acum trebuie sa plateasca. Acest turn Babel al economiei mondiale nu mai poate sa se inalte, si oamenii trebuie sa-si aduca aminte de felul simplu al oamenilor de demult, care aveau nevoie-de ceva foarte putin din ceea ce le oferea natura, pentru ca sa traiasca.

Aceasta ne aduce aminte de regele Babilonului, Nabucodonosor, care atunci cand se lauda si se trufea cu frumusetile Babilonului si cu puterea sa, i-a luat Dumnezeu mintea si a pascut sapte ani iarba impreuna cu dobitoacele din padure (cf. Daniel 5,20-21), ca sa-si dea seama atunci cand mintea i-a venit la loc, ca toate au fost facute de Dumnezeu, iar puterea i-a fost data tot de Acesta. Deocamdata insa, noi mai avem timp sa ne dam seama de aceste lucruri, inainte de acea foamete mare, care se spune ca va fi dupa venirea lui antihrist; iar in vremurile de acum, putem sa ne intoarcem catre Dumnezeu, si nu sa asteptam acele incercari infricosatoare.

Sfintii Parinti spun ca raul nu ar putea insela pe nimeni, daca nu s-ar arata in chipul binelui; or aratandu-se in chipul binelui face mult prapad, mai ales pentru faptul ca oamenii nu au discernamantul necesar de a deosebi lucrarile inselatorului. Astfel, diavolul, care vine dandu-se drept Hristos, foloseste cuvinte si scene din Biblie, spre a fi cat mai convingator; or, din aceasta cauza, multi sunt cei care cad prada inselarii. La Apocalipsa se spune ca diavolul va face semne mari,

„incat si foc face sa se pogoare din cer, pe pamant, inaintea oamenilor“ (cf. Apocalipsa 13,13);

din aceasta cauza este bine sa nu dam importanta si sa nu alergam dupa minuni, pentru ca acestea nu ne mantuiesc, ba mai mult, pot sa ne bage in inselare. Sfintii Parinti ne-au spus, de asemenea, sa nu privim in vazduh, caci diavolul poate sa ne arate fel de fel de semne mincinoase. Am auzit un lucru, care mi-a atras foarte mult atentia, si anume, faptul ca este posibil ca antihrist sa se arate venind pe norii cerului, si mi-am spus: Daca ar fi asa, atunci cine poate sa scape de inselare? Sigur ca se stie ca antihrist nu va fi diavolul insusi, ci va fi un om, care va lucra sub influenta diavolului. Deci el va trai pe pamant, insa se mai stie ca va face multe minuni mincinoase pentru a-i insela pe oameni, si ar fi posibil ca in momentul in care vrea sa se arate la toata lumea, sa se foloseasca si de vazduh, un loc care va fi plin de semne mincinoase.

Insa, pentru a fi cat mai in tema cu cea de-a doua venire a Mantuitorului, sa vedem ce spune Sfanta Scriptura despre aceasta:

„Insusi Domnul, intru porunca, la glasul arhanghelului si intru trambita lui Dumnezeu, Se va pogori din cer si cei morti intru Hristos vor invia intai. Dupa aceea, noi cei vii, care vom fi ramas, vom fi rapiti, impreuna cu ei in nori, ca sa intampinam pe Domnul in vazduh, si asa pururi vom fi cu Domnul” (cf. 1 Tesaloniceni 4, 16-17);

iata, ce ne mai spune Sfantul Apostol Pavel:

„La trambita cea de apoi….mortii vor invia nestricaciosi, iar noi ne vom schimba. Caci trebuie ca acest trup stricacios sa se imbrace in nestricaciune” (cf. 1 Corinteni 15,52-53).

Ma gandeam cum ar putea diavolul sa ne insele, doar daca ne-ar lua mintile, ca sa ne dea impresia ca zburam prin vazduh avand halucinatii. Invierea mortilor poate sa o arate prin diavolii sai, care pot lua chipul celor adormiti. Dar ca sa ne schimbe trupurile noastre in trupuri nestricacioase, nu o sa poata. Lucrurile nu sunt usoare, si avem nevoie de infranare si smerenie pentru a nu cadea in inselare.

(Din: Singhel Ioan Buliga, Provocarile crestinului ortodox in zilele de astazi, Editura Egumenita, 2012)

Legaturi: