Predica Părintelui BOGDAN FLORIN VLAICU despre PURTAREA CRUCII, LEPĂDAREA FRICII DE MOARTE și MĂRTURISIREA LUI HRISTOS în zilele noastre, ale ÎNCEPUTULUI NOILOR FORME DE PERSECUȚIE, prin discriminare și concediere pe motiv de nevaccinare: “Să nu ne lăsăm amăgiți, să nu facem gesturi imprudente doar pentru că suntem presați, înfricoșați de șefi, de autorități” (VIDEO, TEXT)
Pr. Bogdan-Florin Vlaicu – Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci, 19 septembrie 2021:
„[…] Crucea reprezintă aceste greutăți prin care trecem în lumea în care trăim, în viața noastră. Greutăți, suferințe, răspunderi, probleme, toate acestea constituie crucea noastră. Dar dacă ne gândim că Mântuitorul Iisus Hristos și-a purtat crucea până la moarte, și-a asumat-o până la moartea pe cruce, înseamnă că și pentru noi purtarea crucii înseamnă și asumarea faptului că vom muri, pregătirea pentru acel moment care nu trebuie să intervină ca o surpriză, ceva neașteptat sau ceva înfricoșător.
Purtarea adevărată a crucii de către creștin înseamnă și faptul că frica de moarte nu mai are putere asupra lui. Este dispus să primească moartea pentru credința lui, așa cum au făcut sfinții mucenici. Și se cuvine să spunem lucrul acesta, mai ales în vremea pe care o trăim, dominată de frica de moarte. De la începutul crizei acestei pandemii, majoritatea oamenilor sunt tetanizați [paralizați] de frica de moarte: îmbolnăvire, suferință, moarte. De aceea sunt dispuși să renunțe la drepturi și libertăți fundamentale, să asculte orbește de niște autorități care dovedesc că nu au grijă cu adevărat de oameni. Este un lucru foarte trist. Ne arată cât de mult s-au îndepărtat creștini de aceste cuvinte mântuitoare ale lui Hristos, pe care le auzim de mai multe ori pe an la Sfânta Evanghelie de la Liturghie.
Deci, a-ți lua crucea înseamnă a-ți asuma și faptul că ești muritor, că moartea va veni și să te pregătești pentru acel moment. Să-ți asumi și faptul că s-ar putea să vină asupra ta persecuții de tot felul. Și iată, persecuțiile nu încetează de un an și jumătate, ci doar se transformă, capătă alte forme. Iar de săptămâna aceasta, deja sunt mii și mii de oameni care și-au pierdut locul de muncă în Franța, în Italia, pentru că au refuzat să se vaccineze. Medici, asistente medicale, infirmieri, personal medical care prin această nouă lege a obligativității vaccinării personalului medical, iată, au rămas fără loc de muncă, au rămas fără salariu de fapt. Pentru că legea nu le-a dat voie să-i concedieze, dar le-au oprit salariul; pe termen nelimitat. Deci, prigoana aceasta din Occident, care era o prigoană „soft” până acum, mai mult sau mai puțin, iată, devine o prigoană dură: privarea de mijloacele de subzistență.
Și atunci ne punem și noi o întrebare legitimă: dacă e adevărat că vine valul IV sau că a și venit și că numărul persoanelor bolnave de Covid-19 a crescut, cum își pot permite sistemele sanitare din aceste țări să renunțe la serviciile prețioase ale unui număr considerabil de medici, de personal medical atunci când e cea mai mare nevoie de ei?! Și ne dăm seama încă o dată că nu din motive sanitare sau din grijă [față] de populație au îndemnat autoritățile să aplice astfel de legi. Am vorbit cu medici și mi-au spus: „Nu are nici un sens, ci sunt niște decizii politice de tip dictatorial.”
La fel ca pentru pașaportul sanitar, care introduce discriminare între oameni, ură între vaccinați și nevaccinați, atâta timp cât și vaccinații și nevaccinații se pot contamina, se pot îmbolnăvi și pot muri de boala aceasta, Covid-19. Și chiar se vede tot mai mult că vaccinații au poate șanse mai mari să-i contamineze, poartă mai mulți viruși decât nevaccinații. Ce rost are să introduci discriminare între ei, să-i marginalizezi pe nevaccinați? Singurul scop poate să fie să-i înfricoșezi pe aceia ca să se vaccineze. Acest atentat brutal la libertatea oamenilor în țări unde democrația are tradiție de decenii, de secole poate, acest fenomen este extrem de îngrijorător pentru noi.
Desigur, această prigoană se răsfrânge în primul rând asupra creștinilor. Creștinii vor fi primii care vor fi marginalizați, discriminați, urâți de ceilalți. Cum spune Mântuitorul: „Veți fi urâți de toți pentru numele meu”. Și atunci desigur că luarea crucii capătă alte valențe. Devine mai greu să-ți iei crucea. Trebuie să fii mai conștient de necesitatea acestui fapt. Pentru că dacă nu ne asumăm crucea, nu putem să-i urmăm lui Hristos, deci nu putem să fim cu adevărat creștini. Dacă însă ne gândim la tot ce-a suferit Mântuitorul Iisus Hristos pentru mântuirea noastră, la tot ce-au suferit sfinții martiri, inclusiv martirii aceștia din închisorile comuniste din România, ne dăm seama că suferințele noastre de astăzi sunt nimic, sunt foarte mici față de ceea ce au avut ei de îndurat, iadul pe pământ, și prindem curaj dacă-i avem în gând.
Asumarea crucii înseamnă și mărturisirea lui Hristos până la capăt. Refuzul compromisurilor în materie de credință și în materie de adevăr. E foarte important să mărturisești credința creștin-ortodoxă, deci este foarte important și să mărturisești Adevărul într-o vreme dominată de minciună. Amintesc titlul acelei cărți pe care v-o recomand, a lui Rod Dreher, scriitor american convertit la ortodoxie, Să nu trăim în minciună! Un creștin nu poate accepta să trăiască în minciună. El are datoria să mărturisească Adevărul. Și în această mărturisire a Adevărului constă luarea crucii, purtarea crucii. Să mărturisești adevărul și să-ți asumi riscul de a suferi persecuții pentru asta.
Iată deci cât de actuală este Evanghelia de astăzi. Deci, încă o dată, ce spune Mântuitorul? „Cel care voiește să vină după Mine, să se lepede de sine…” În contextul de astăzi, lepădarea fricii de moarte, fricii de îmbolnăvire, fricii pentru viața de zi cu zi, fricii că poți să pierzi câteva zile din viața aceasta care poartă pecetea păcatului. „…să-și ia crucea sa…”, să mărturisească cu curaj Adevărul. „…și să-mi urmeze Mie”, să-I urmeze lui Hristos. Să avem în permanență imaginea aceasta a suferințelor Mântuitorului pe Cruce prin care ne-a mântuit de păcat și de moarte.
„Căci cine va voi să-și mântuiască sufletul său, îl va pierde”. Aicea să nu uităm că în limba greacă există un cuvânt care înseamnă și suflet, și viață în același timp. „Căci cine va voi să-și mântuiască sufletul său, îl va pierde”, cine va vrea cu tot dinadinsul să-și păstreze viața aceasta pământească, și atunci va face compromisuri mergând până la lepădarea de credință, acela își va pierde și viața aceasta, și pe cea veșnică și sufletul său.
„Dar cine își va pierde sufletul său pentru Mine și pentru Evanghelie, acela se va mântui”. Cine e capabil să-și dea și viața pentru Adevăr, pentru credință, acela va moșteni viața veșnică și își va mântui sufletul. Și, desigur, acesta este scopul nostru principal, prioritatea noastră absolută: mântuirea sufletului.
„Și ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă dacă-și pierde sufletul său?” Poate să fie un om cât de bogat, să aibă cele mai înalte funcții, să aibă putere, bogăție, dacă-și pierde sufletul său, nu-i folosește la nimic.
„Sau ce-ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său?” Nimic nu poate să dea omul în schimb pentru sufletul său.
„Căci de cel ce se va rușina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat și păcătos, și Fiul Omului Se va rușina de el, când va veni întru slava Tatălui Său cu sfinții îngeri.” Iată, Mântuitorul condiționează mântuirea noastră, relația de comuniune cu El de curajul de a mărturisi, de a nu ne rușina de El, de a nu ne rușina de Hristos. Pentru că altfel, și El se va rușina de noi ca de niște păcătoși când va veni a doua oară „în slava Tatălui Său cu sfinții îngeri” pentru judecata universală a oamenilor.
Așadar, dacă vrem să avem răspuns bun la înfricoșătoarea judecată a lui Hristos, cum ne rugăm la Sfânta Liturghie, trebuie să pregătim acest răspuns bun prin toată viața noastră, prin atitudinea pe care o avem față de Hristos și de Evanghelia Sa. Să trăim în Adevăr, să trăim în lumină. Aceasta este viața adevărată. „Și Adevărul vă va face liberi”, spune Hristos. Aceasta înseamnă viața adevărată. Cel care trăiește în minciună, în frică, aceea nu este viață. Este un fel de agonie prelungită și nu merită trăită.
„Apoi a zis către ei: adevărat vă spun vouă că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moarte, până ce nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu venind cu putere”. Iată, e vorba de Sfinții Apostoli, în special cei care au asistat la Schimbarea la Față a Mântuitorului pe Muntele Tabor și care au înțeles că Mântuitorul este Însuși Fiul lui Dumnezeu, și a fi în prezența Lui, în lumina Lui, înseamnă să petreci în Împărăția lui Dumnezeu deja, aici, pe pământ.
Iubiți credincioși, iată deci cum Evanghelia de astăzi vine să ne arate și acest aspect spiritual, duhovnicesc al Crucii. Trăim vremuri de prigoană. Trăim vremuri de mare frământare. Vremuri în care suntem puși în fața unor alegeri de o importanță fără precedent pentru viața noastră. Pentru viața noastră veșnică, dar și cea pământească. Să ne rugăm Mântuitorului să ne lumineze să facem alegerile bune! Și să ne insufle harul Său, să ne dea putere și curaj, căci acest curaj vine de la Dumnezeu. Și dacă vom cere cu credință și cu inimă curată, Dumnezeu ne va da, ne va întări. Și veți vedea că nici un fel de privațiune pe care v-o asumați deja, de jertfă pe care o faceți în numele lui Hristos, nu va rămâne nerăsplătită. Hristos vă va dărui însutit. Și atunci minciuna la un moment dat va înceta, adevărul va birui. Și atunci va fi momentul să ne bucurăm pentru că am făcut alegerile cele bune.
Vedeți cum deja încep să iasă la lumină adevărurile ascunse sub preș până acum de mass-media. Vedem cum o țară în care s-au vaccinat peste 90% din locuitori, Israel, are mari probleme de contaminare, continuă să vaccineze, au ajuns [să anunțe] doza a patra deja, și cu toate astea, au niște rate de contaminare uriașe. Sunt deja țări care nu-i mai primesc pe cei vaccinați din Israel, cum este Suedia, de exemplu. Pe de altă parte, în lumea medicală se vede tot mai mult că sângele celor nevaccinați devine tot mai prețios, căci numai acesta mai poate fi folosit [fără riscuri] la transfuzii și operații. Și asta înseamnă că sângele celor vaccinați nu este în regulă, prezintă riscuri, este un sânge modificat. Și știm că în sânge este viața omului. Știm importanța sângelui în teologie, în Sfânta Scriptură. De aceea ne împărtășim cu Trupul și Sângele lui Hristos, ca să ne sfințească sângele și trupul nostru. De aceea, să nu ne lăsăm amăgiți, să nu facem gesturi imprudente doar pentru că suntem presați, înfricoșați de șefi, de autorități. Să avem curajul să luăm deciziile bune pentru sănătatea noastră sufletească și trupească. Mai ales cei care am avut răbdare până acum, care nu ne-am grăbit să urmăm orbește îndemnurile venite prin toate canalele din mass-media și care acum avem reculul necesar și dovezile necesare pentru a ne convinge că am avut dreptate să așteptăm și că e cazul să așteptăm în continuare.
Iubiți credincioși, în această Duminică după Înălțarea Sfintei Cruci încheiem și praznicul acesta împărătesc. Pentru cei care n-au fost marți la slujbă, reamintesc că este vorba de aflarea Sfintei Cruci de către Împărăteasa Elena și înălțarea ei pe 14 septembrie 335 în nou clădita și ctitorita Biserică a Învierii sau a Sfântului Mormânt din Ierusalim, când, pentru prima oară, credincioșii au avut posibilitatea să meargă să se închine, să sărute, să ude cu lacrimi Crucea adevărată a Mântuitorul Iisus Hristos pe care El a fost răstignit.
Vă amintesc ce spuneam și marți, nu trebuie să vedem Crucea [ca pe] un obiect de podoabă. Crucea nu e purtată nici ca cercel, nici ca brățară, ea trebuie purtată la gât și nu ca un talisman, ca un porte-bonheur, ci în calitate de semn sfânt al puterii și iubirii lui Dumnezeu, care ne ocrotește de cel rău. Și dacă în Biserica Ortodoxă ne închinăm des, facem semnul Sfintei Cruci foarte des, este pentru că știm că diavolul nu poate suporta semnul Crucii, pentru că-și amintește cum a fost el biruit prin jertfa lui Hristos pe Cruce, prin moartea și învierea Domnului. De aceea, să cinstim Crucea cum se cuvine, s-o purtăm la gât, dar și-n inimă, să ne luăm crucea cum ne îndeamnă Mântuitorul în Evanghelia de astăzi și să-I urmăm Lui cu credință. Știind că va veni din nou pe pământ și va pune toate lucrurile în ordine, mai cu seamă când răul se va înmulți atât de mult, încât oamenii ar fi neputincioși să mai schimbe ceva aici.
Deci, cum v-am mai spus-o, o repet, să trecem de la frica pandemiei la nădejdea Parusiei, a celei de a doua Veniri a lui Hristos, și astfel vom avea în suflet o bucurie pe care nimeni n-o va putea lua de la noi. Dumnezeu să vă binecuvânteze! AMIN!”
Legături:
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Pornind de la cuvintele Părintelui, din acest text, „Creștinii vor fi primii care vor fi marginalizați, discriminați, urâți de ceilalți”, aș întări această imagine cu câteva noutăți aflate dintr-un articol al lui Adrian Pătrușcă (ActiveNews), cu titlul „Biserica lui COVID Mărturisitorul se răspândește cu viteza luminii”, care traduce o emisiune a lui Tucker Carlson.
Acolo se spune că guvernatoarea New York-ului, Kathy Kochul, a ținut o cuvântare în care s-a adresat ascultătorilor făcând referire la lănțișorul cu literele „Vaccinată”, pe care îl purta la gât, la vedere, și zicând: „Port lănțișorul pentru a spune tot timpul că sunt vaccinată. […] Însă, știți, afară sunt oameni care nu Îl ascultă pe Dumnezeu, nu aud ce vrea Dumnezeu. […] Vreau ca voi să fiți apostolii mei. Vreau să mergeți afară și să vorbiți despre asta și să spuneți că ne datorăm asta (să ne vaccinăm) unii altora. […] Iisus ne-a învățat să ne iubim unii pe alții. Și cum îți arăți această iubire decât doar păsându-ți de ceilalți suficient de mult pentru a spune: vă rog, vaccinați-vă, pentru că vă iubesc.”
Dincolo de șocul pe care un credincios l-ar putea avea auzind asemenea cuvinte manipulatoare, eu aș întreba: cărei categorii îi sunt destinate ele? Doar nu persoanelor care dărâmă statuile în diferite țări, sau celor care au dat foc Americii în cadrul mișcării Black Lives Matter. Lor, guvernanții nu le-au spus cuvintele „Iisus ne-a învățat să ne iubim unii pe alții”, fie și printr-un mesaj cu sensul pervertit (ca cel de mai sus). Deci cui se adresează acest mesaj? E clar că unor credincioși, dar a căror credință nu le permite să poată sesiza eroarea ascunsă în el.
Și, desigur, ne amintim de începuturile pandemiei, când, pe panouri publicitare mari, ne erau prezentați, în stilul unor „icoane”, „sfinții” noii „religii”: medicii și asistentele care se jertfeau pe „altarul” luptei anti-Covid. Ce vedem acum este însă o nouă fază, în care „episcopii” își trimit „misionarii” să le propovăduiască celorlalți „noua religie”, și anume să îți arăți iubirea și grija față de semeni vaccinându-te.
Vedem că noua „realitate” care se construiește are nevoie nu doar de activiști ai BLM, sau ai schimbărilor climatice etc., ci și de activiști ai noii „religii”, aceea a iubirii manifestată prin vaccinare.
De aceea, credincioșii tradiționaliști, cei care nu se vor lăsă înșelați de retorica aceasta mincinoasă, vor fi ca un semn de acuzare pentru făuritorii noii „religii”. Și de aceea se pot împlini cuvintele Părintelui, de la începutul comentariului: „Creștinii vor fi primii care vor fi marginalizați, discriminați, urâți de ceilalți”.
P.S. Sâmbăta care a trecut, mergând pe stradă, mă gândeam ipotetic: ce să se mai chinuie ăștia să te verifice dacă ai cod QR de vaccinare, nu mai bine, cei nevaccinați, ne punem în piept steaua galbenă cu șase colțuri, pe care să scriem mare „Nevaccinat”? Dar mi-am zis: pe autorități le-ar deranja asta mai mult decât dacă doar nu te vaccinezi. Pentru că ar fi ca și cum, în plus, le-ai bate obrazul. Însă problema este că printr-un astfel de gest îi provocăm și pe semenii noștri care s-au vaccinat, foarte mulți poate crezând că fac bine. Și nu e corect să ne luptăm cu cei asemenea nouă. Deci nu, nu merg astfel de „proteste”, mi-am zis.
Ei bine, nu mică mi-a fost mirarea când, la doar câteva zile distanță, am citit ceea ce tocmai am relatat aici, că „ei” s-au gândit la un lucru similar: și-au pus pe piept cuvântul „Vaccinat”, ba vor să-și trimită și „misionari” la propovăduire. Și desigur că nu au scrupulele noastre de a nu-i jigni pe alții. Dimpotrivă.
P.P.S. Articolul lui Adrian Pătrușcă nu specifică unde și-a ținut Kathy Kochul cuvântarea. Am aflat de pe Internet că la Centrul Cultural Creștin, care este o mega-biserică din New York, ce nu este limitată la o denominație creștină anumită, având un număr de peste 40 de mii de membri (în 2016). Locul în care a vorbit, precum și auditoriul ei, dovedesc fără putință de tăgadă planul concertat pe care îl au elitele în subminarea credințelor religioase deja existente. Adică Build Back Better.
…
Build Back Better
build back better.
b…….b…….b
6……..6……..6
666