ANA BLANDIANA avertizeaza din nou cu privire la RAUL CORECTITUDINII POLITICE si al GLOBALIZARII. “Puterea e din ce în ce mai puțin transparentă. Nu știm cine a hotărât acum mondializarea”

25-11-2016 5 minute Sublinieri

blandiana

[…]

Europa nu mai crede în nimic

Situația Europei în ultimul timp este chiar mai gravă decât a României. Ceea ce susțin eu – și nu sunt prima voce care spune asta – este că tot mai mult actualitatea noastră europeană, seamănă cu sfârșitul Imperiului Roman. N-are legătură doar cu migrația sau cu ce se întâmplă în mod concret, ci, mai ales, cu ceea ce se întâmplă în mentalul colectiv. Roma ajunsese la o situație în care nu mai credea în propriii zei pe care-i și uitase și îi înlocuise cu zei importați de la popoarele pe care le cucerise. Părerea mea este că în momentul în care începi să-ți infirmi definiția – ceea ce a făcut Roma și ceea ce face Europa acum – ești pierdut, pentru că atunci când se ciocnesc două forțe întotdeauna câștigă cea care crede cu adevărat în luptă, indiferent dacă e bine sau rău. În povestea cu Europa și islamul nu contează cine are dreptate, contează că europenii nu mai cred și fac un adevărat tapaj din faptul că nu mai cred, sunt mândri că nu mai cred aproape în nimic. Spun că ar crede în libertate, dar corectitudinea politică pune grav libertatea sub semnul întrebării. Pe când ceilalți, islamiștii, cred din toată inima. Sigur, o să spuneți: „Sunt fanatici, sunt fanatici!”. Da, dar au forța unei credințe absolute. Ca să nu mai discutăm de raportul fizic care face ca la opt nașteri pe familie la ei și 1,2 în cazul europenilor să ne permitem să vedem în câteva generații o Europă aproape fără europeni.

Mondializarea nu e o invenție a secolului 21

Alexandru cel Mare și Cezar dovedesc cel mai bine că mondializarea nu e o invenție a secolului 21, că fiecare putere a încercat să se mondializeze pe măsura forțelor ei și a lumii cunoscute. Alexandru cel Mare și Cezar au fost cei doi care au făcut ceea ce se încearcă acum: adică amestecarea popoarelor. Ei au amestecat popoare, le-au schimbat limba, credința, au creat o lume nouă. Tot ce ne lipsește nouă acum este să știm numele celui care a hotărât asta. Paradoxal, deși noi vorbim tot timpul de o mărire a transparenței puterii, de fapt puterea e din ce în ce mai puțin transparentă. Nu știm cine a hotărât acum mondializarea. Presupunerea este că interesele economice, marile concerne, dar toate rămân presupuneri și imediat ce începi să te gândești cazi ca într-o căldare cu fantezii și povești despre cei care aranjează lumea.

Despre putere și PR

O poveste interesantă e cea care susține că acum nu știu câte mii de ani, înainte de Buddha și de Hristos, în India exista un consiliu făcut din nouă înțelepți care hotărau soarta lumii. Ce m-a impresionat în această poveste este că, atunci când am citit care erau specialitățile celor nouă, am văzut că primul era înțeleptul care se ocupa de convingerea maselor, ceea ce noi am numi azi comunicare, PR, cel care se ocupă cu influențarea psihologiei maselor. Și s-a văzut în Uniunea Sovietică, se vede acum în alegerile americane, în ce măsură capacitatea de a influența masele și de a vorbi în numele lor determină totul.

Drepturile omului au devenit, practic, o religie

Problema este stranie. Europa susține că se poartă cum se poartă – și aproape se sinucide – pe baza respectului față de drepturile omului care au devenit practic o religie. Drepturi ale omului care în mod straniu nu sunt absolut suprapuse peste demnitatea umană… Nu toate drepturile omului dau valoare omului. Unele dintre ele îl coboară. În numele acestor drepturi ale omului, Germania a ridicat toate frontierele în fața migrației, dar paradoxul este că cei care vin declară într-un mod absolut clar că ei nu respectă drepturile omului. Nu e niciun secret în asta… Iar în măsura în care Europa va dispărea, vor dispărea și drepturile omului. Deci însăși ideea în numele căreia s-a sacrificat.

Despre distrugerea Europei

Nu-mi place să fac scenarii, dar am descoperit de curând ceva care m-a tulburat teribil. În anii 20, exista așa numita Școală de la Frankfurt, o școală de filosofie de culoare marxistă. După ce a venit Hitler la putere, filosofii de la această școală au emigrat în America. La această oră toată viața universitară americană este dominată de filosofia Școlii de la Frankfurt. Adică universitățile americane sunt niște sedii de extremă stângă. Dar, mă rog, asta e o banalitate, toată lumea știe. Ce-am descoperit eu acum este că unul dintre promotorii Școlii de la Frankfurt a scris o cărticică în anii 20, înainte de a părăsi Germania, care se numea „De ce trebuie distrusă Europa” [?]. E o carte pe care n-am citit-o, am citit doar niște referiri la ea. Ei bine, se pare că ea dă apă la moară acelor scenarii conform cărora nimic nu e întâmplător și totul e programat. Adică Europa cu religia ei iudeo-creștină și cu filosofia ei greacă era privită ca o entitate care împiedică dezvoltarea lumii în general prin faptul că domină cultural lumea. Deci trebuia distrusă, pentru ca lumea să se dezvolte…

Despre globalizare și „familia tradițională”

Probabil mulți nu sunt de acord cu mine, dar vreau să spun că discuția despre introducerea în Constituție a unei părți care să spună că familia trebuie făcută dintr-un bărbat și o femeie nu mi se pare o chestiune care ține de extremism religios. Am auzit voci spunând: „S-au strâns 3 milioane de semnături de extremiști ortodocși…”, dar nu asta e problema. Problema este că asta e o chestiune de natură, nu de religie – religia evident, o susține și ea, pentru că Dumnezeu a făcut un bărbat și o femeie. Dar asta vine pe planul doi deja. Pe planul întâi e faptul că un copil se naște numai dintr-un bărbat și-o femeie. Aici, în România, suntem încă mai aproape de natură și în sensul ăsta cred că trebuie să avem grijă să rămânem europeni, e clar că e singura noastră definiție și singura noastră șansă. Dar în același timp cred că n-ar trebui să renunțăm la ceea ce avem noi specific, cum cred că n-ar trebui să renunțe niciun popor. Acum 40-50 de ani când se vorbea de globalizare și nu prea se știa cu ce se mănâncă, mi-o imaginam ca pe ceva absolut minunat, în care fiecare să-și păstreze entitatea, dar să facă schimb, să se înțeleagă, nu să fie toți băgați într-o mașină de măcinat din care să iasă o pastă fără culoare și până la urmă puțin dezgustătoare.

[…]

Despre corectitudinea politică

În țările fost-comuniste corectitudinea politică devine foarte greu dominantă. Deocamdată e mai mult temă de bancuri, pentru simplul motiv că noi am trăit atât de mult sub cenzură și ne-a fost mai frică de cenzura interioară decât de cenzura propriu-zisă. Or, corectitudinea politică asta e. Există doi universitari americani care au publicat o listă de cuvinte și expresii care e recomandabil să nu fie folosite. Comuniștii n-au ajuns chiar până acolo… Sigur că nu te bagă la închisoare dacă le folosești, dar încet-încet te marginalizează.

[…]/ INTEGRAL PE ZIARUL METROPOLIS

De câteva zile citesc pe net critici dure și jigniri la adresa unei personalități pe care eu în copilărie o identificam cu noțiunea de “societate civilă”: Ana Blandiana.

Da, am citit în aceste zile tot felul de aberații de la insulte cu privire la vârstă ori integritate și până la asocierea cu propaganda rusească. Da, brusc s-a uitat de Ana Blandiana care se lupta pentru democrație și care acum peste 20 de ani alături de Romulus Rusan, Lucia Hossu Longin ori Nicolae Noica se implica în realizarea Memorialului de la Sighet.

Singurul “delict” al poetei și activistei pentru autentice libertăți civice este ” deviationismul” de la linia ideologică a corectitudinii politice. Adică mâine poimâine vom afla probabil și că Alianța Civică este o organizație extremista și vom vedea cum “Memorialul Durerii” este cenzurat pentru că atinge “demnitatea” torționarilor care au ucis elita țării.

Nu m-aș mira să descopăr că în fapt vina Anei Blandiana este faptul că a fost sufletul proiectului memorial de la Sighet, spațiu de suferință concetrationara sacralizat prin jertfele marilor noștri înaintași!


Categorii

Corectitudine politica/ Marxism cultural, Noua ordine mondiala, guvern mondial (Pasi catre Antihrist?), Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor, Revizuirea constitutiei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “ANA BLANDIANA avertizeaza din nou cu privire la RAUL CORECTITUDINII POLITICE si al GLOBALIZARII. “Puterea e din ce în ce mai puțin transparentă. Nu știm cine a hotărât acum mondializarea”

  1. Doamna Otilia Coman (Ana Blandiana) a realizat un fapt notabil la Sighet, dar sunt critici faţă de această lucrare: trebuia măcar o celulă-şi obligatoriu zarca-să fi fost lăsate aşa cum erau, cu semne ale suferinţei, cu scrijelituri şi scrieri ale deţinuţilor. Dar, din păcate, s-a ras tot, s-a gletuit frumos şi modern şi orice urmă originală a durerilor s-a şters definitiv.

  2. S-o vad la biserica.

  3. @gherasim

    Scopul final este crearea omului nou, la care aspira si impuscatul, despre care Gelu Voican Voiculescu spunea ca avea la el sortuletul de mason cand a fost arestat.
    Acest om nou, cu cortexul decorticat, a fost descris in mai multe randuri de Virgiliu Gheorghe.

    Virgiliu Gheorghe – Revrăjirea lumii
    “Omul nou” nu mai urmăreşte idealuri înalte: lui nu-i mai pasă de adevăr şi iubire, ci doar de portiţa de plăcere şi de iluzia de putere pe care i-o furnizează televiziunea sau industria divertismentului.
    Acest “om nou” despre care vorbeşte autorul este peste tot în jurul nostru. În portretul cel mai inofensiv, el – sau ea – are o carieră şi luptă pentru promovare, acumulează bunuri în numele familiei sau al copilului şi doreşte să se relaxeze… Aparent, nimic în neregulă…
    Doar că “omul nou” a fost şi este simplificat la maximum. Funcţionează cotidian numai pe cele 3 coordonate de mai sus şi orice abatere de la mica normă îl scoate din rândurile celorlalţi “oameni noi”.
    Complexitatea unui sentiment îi sperie prea tare – pe el şi pe ceilalţi – deci, îl resping toţi numindu-l slăbiciune. Responsabilitatea unui adevar îi îngrozeste şi, ca urmare, adevărul este înlocuit cu orice explicaţie convenabilă, pusă la dispoziţie, cu generozitate, de formatorii de opinie îndoielnici de care este înconjurat. Încet, încet, omul ajunge propria sa schiţă.
    http://www.fundatiaarsenieboca.ro/Virgil-Gheorghiu-Revr%C4%83jirea-lumii.html?pop=0

    Virgiliu Gheorghe: Omul nou intre metanoia si noua ordine (2015)
    Oamenii se socotesc raţionali. Însă pe nedrept, căci nu sunt raţionali. Unii au învăţat cuvintele şi cărţile vechilor înţelepţi. Dar raţionali sunt numai aceia care au sufletul raţional, pot să deosebească ce este binele şi ce este răul, se feresc de cele rele şi vătămătoare sufletului şi toată grija o au spre cele bune şi folositoare sufletului; iar acestea le săvârşesc cu multă mulţumire către Dumnezeu. Numai aceştia trebuie să se numească oameni raţionali. (Sf. Antonie cel Mare)
    http://www.lavi-enrose.com/omul-nou-intre-metanoia-si-noua-ordine-2015-virgiliu-gheorghe/

  4. @ Gherasim, Emanuel:

    Da, asa este, dar aici e vorba despre altceva, nu discutam despre ce alte greseli a facut sau ar mai face un om, ci strict de ce a spus acum.

  5. @emanuel:

    dar de unde stii ca nu merge?

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare