AGENDA ACTUALITĂȚII (pagina 24)

C.J.: In Finlanda NU se respecta drepturile omului si nici cele ale copiiilor, desi Finlanda a semnat ambele tratate. Parerea mea e ca in Finlanda este o dictatura sociala. Oficialitatile nu pot fi trase la raspundere in nici un fel. Daca fac greseli (ca in cazul nostru) se unesc TOATE OFICIALITATILE SI DISTRUG COMPLET ACEA FAMILE, CA SA-SI ACOPERE ilegalitatile. Justitia e direct bagata in aceasta Mafie. In Finlanda poate sa vina sa-ti ia copilul de acasa pe motive inventate si nu ai cum sa te aperi. Cu dovezile in mana si tot esti neputincios.

“Si va rog, dragii mei crestini- a spus – nu ma lasati singur. Credinta si tara nu este doar a mea. Ortodoxia este si credinta voastra, Grecia este si tara voastra. Slavitul nostru popor a cazut in vremurile noastre deoarece ne-am indepartat de Dumnezeu care este Tatal nostru. Gata, Dumnezeu va lua Harul Sau de la noi, deoarece am tradat legea Sa si am votat legea spucarciunii.”

Este ceva ce frizează mizantropia, dacă nu chiar răutatea, să vrei să negi celorlalți compatrioți ai tăi bucuria de a avea petreceri de Crăciun pe care să le numească “petreceri de Crăciun” sau să îi obligi înlocuiască urarea “Crăciun Fericit” cu “Vacanță fericită”.

„Iată, iubiţii mei, port pe piept icoana Maicii Domnului Alăptătoarea. Plângeţi pentru această mamă care a plecat năprasnic dintre noi și mai ales plângeţi pentru acest copil orfan care, fiindu-i foame, încălzit la pieptul bunicii sale și al tuturor mamelor care-l mângâie acum, caută un piept pentru a fi alăptat – era un copil sugar, așa cum sunt toţi copiii mici, neînţărcaţi – însă pe acest copil, de azi înainte, îl va hrăni Maica Domnului, care ne hrănește pe toţi cei care îi cerem ajutorul în nevoi. L-a alăptat și pe Hrănitorul făpturii, ne alăptează pe fiecare în parte și mai ales pe cei care sunt fără de mamă și fără de ajutor. Deoarece Maica Domnului preferă să stea mai degrabă între cei neajutorați, decât între Puterile Cerești. Maica Domnului este hrănitoarea tuturor. Precum L-a hrănit odinioară pe Iisus Hristos Emanuel, Cel întrupat de dragul nostru și spre folosul nostru, ne hrănește, împreună cu El, și pe noi cei care, prin harul înfierii, am devenit fraţii lui Iisus și copiii Maicii Domnului”.

Stiu ca nu-s vrednica, Fecioara,
Sa-ti fiu in noapte acoperamant;
Ci-n mila Ta din ceruri Te coboara,
Sa nasti in duhul meu pe unul Sfant.

Doxologia/ K.G. Papadimitrakopoulos: Vrem „magia” Crăciunului sau bucuria ca Hristos să Se nască în sufletul nostru? Așteptăm cu o dorință arzătoare Nașterea Domnului. Așadar, cum vrem să prăznuim această sărbătoare? Lumeşte sau duhovniceşte? Depinde de ceea ce căutăm noi. Magia …

Prea multele noastre păcate, lipsa rugăciunii și șovăielnica sau absenta noastră credință, la care se adaugă lupta celor fără de Dumnezeu împotriva lui Dumnezeu și a Bisericii Sale, creionează situația lumii de astăzi, după chipul și atitudinea celor din timpul Nașterii lui Hristos.

Tragedia avorturilor și alte forme de aşa-zisă familie – diferite de cea tradițională, alcătuită din tată, mamă și pruncii lor – pericolul introducerii educației sexuale în școli, concomitent cu lupta împotriva religiei și a icoanelor, drama emigrației românilor în afara țării și a musulmanilor în Europa completează tabloul situației de astăzi, similară celei din timpul Nașterii lui Hristos.

Or, pe fondul acestei despărțiri tot mai largi și mai greu reversibile față de tradiție, individul ”eliberat” din chingile moralei familiale sau comunitare se va vedea expus tuturor experiențelor posibile. Totul va fi la un moment dat posibil, inclusiv o nouă experiență totalitară, câtă vreme nu mai există niciun reper tradițional și mai ales niciun discernământ.

Adică s-au acuzat unul pe celălalt şi şi-au spus, cred, tot ce-au avut pe suflet. Cu alte cuvinte, după părerea mea, soarta lui Ceauşescu fusese mai dinainte hotărâtă. Dar atunci, în noaptea aceea de discuţii foarte aprinse, Ceauşescu i-a spus lui Gorbaciov de la obraz o mulţime de lucruri pe care el a considerat că trebuie să i le spună. Şi invers, aşa încât lucrurile cred că s-au lămurit atunci definitiv între cei doi. Întâlnirea de la Moscova a fost mai mult sau mai puţin o formalitate. Dar cred că prin acea exprimare, Gorbaciov a anunţat, de fapt, sentinţa de condamnare a lui Ceauşescu.

De fapt, Revoluţia română a fost o operaţiune controlată din exterior. Ungaria, Germania şi în special Statele Unite ale Americii au fost implicate în evenimente. Strategiile pe care acestea le-au folosit au variat de la propaganda anti-Ceauşescu până la instruirea organizată a civililor ca revoluţionari înarmaţi. Miza acestui joc geopolitic a fost mult mai mare decât bunăstarea românilor, iar Ceauşescu trebuia să plece deoarece stătea în calea unităţii Europei şi a prăbuşirii definitive a comunismului.

Familii din țări diferite, precum Brazilia, Filipine, India, Rusia și Turcia traiesc aceeași experiență care le unește: „Copiii sunt literalmente smulşi din mâinile părinților lor. Funcționarii și poliția sunt nepasatori și neînduplecați la strigătele mamelor și copiilor, copii care sunt pur şi simplu răpiţi şi duşi spre o destinaţie necunoscuta făra ca părinţii să poată face ceva.” Televiziunile din Lituania și Republica Cehă, în special, au lansat câteva videoclipuri șocante despre abuzurile asupra imigrantilor.

Se tot zice că România nu are servicii private în sănătate. Fals! Dializa e a privaților. În provincie, transporturile între spitale sînt ale privaților. Acesta este adevărul: ei ar vrea să se cupleze la fondurile publice ale intervențiilor de urgență. Nu doar ambulanțele, ci și pompierii sînt o miză. Și acolo sînt fonduri!

Dacă nu vom fi suficient de înțelepți și fermi, România va avea propriile cazuri Bodnariu. Și nu doar unele excepționale. Acceptând să meargă pe calea către totalitarism pe care a apucat-o deja Europa, în România Statul va fi noul dumnezeu – iar cale de mijloc și conciliere nu va mai fi. Ce vor face creștinii, deci, atunci când Cezarul va cere ceea ce i se cuvine lui Dumnezeu? Nu în ultimul rând, poate n-ar fi rău ca familiile plecate din țară în căutarea legitimă a unui trai mai bun să se gândească la revenirea acasă. Măcar aici, încă, nu li se răpesc copiii dacă spun poezii creștine la grădiniță.

Toată această ură iacobină, jubilația în jurul pușcăriașilor și bășcălia joasă față de suferința umană, m-a determinat să părăsesc câteva persoane din listă. Pe lângă alte „merite“ ale presei, îl are și pe ăsta, că a făcut din durerea unora prilej de satisfacție joasă.

Câte spitale s-ar putea construi din banii pierduți de România prin lemnul tăiat și prelucrat ilegal? Comparați cele 38 de milioane alocate cultelor religioase cu cele 1.000 de milioane profitul anual al OMV-ului și priviți al modelul Statului Norvegia care a știut să își apere interesele stabilind un sistem de redevențe care să apere interesul proprietarului lor de fapt – cetățeanul. Comparați cele 38 de milioane alocate cultelor religioase cu cele peste 5.000 de milioane de euro strânse anual de la populația României ca Asigurări de Sănătate pentru a avea Spitale decente.

Toți aplică legea, toți spun că unde e lege nu e tocmeală, toți spun că nu e de competența lor să o interpreteze, toți își declină responsabilitatea. Gândirea lor e abolită, discernământul lor e amputat: “De ce, dar, de la voi înşivă nu judecaţi ce este drept?” (Luca 12;57) Pentru ei, legea e sfântă, chiar dacă e ilegitimă; legea e sfântă, chiar dacă e absurdă; legea e sfântă, chiar dacă e criminală. Nu le putem reproșa torționarilor comuniști ori naziști că nu au respectat legea, nu?

Pentru ca revizuirea constituțională să aibă succes, inițiatorii trebuie să strângă minim 500.000 de semnături, în termen de 6 luni, de la cetățeni cu drept de vot, împărțiți în minim jumătate din județele țării, cel puțin 20.000 de semnături de fiecare județ. Depunerea dosarului și a semnăturilor la Parlament trebuie făcută până pe 24 mai 2016.

A doua optiune e cea complicata. Reforma Bisericii Ortodoxe. Pentru orice institutie, reforma e o pacoste. Cu atit mai mult pentru o Biserica, orice Biserica. Aici, procesele si mecanismele interne curg dupa alte reguli decit in institutiile laice. Cu toate acestea, si Bisericile trec prin procese de innoire, pentru ca lumea se schimba. Or, Biserica Ortodoxa Romana are nevoie urgenta de reformarea pastoratiei: de la stilistica serviciului religios la fondul invataturilor transmise, de la incremenirea administrativa la optiunile sociale asumate.

În România sunt finanțate și subvenționate public, ilicit din punct de vedere moral, două intervenții medicale non-terapeutice care suprimă viața umană: avortul și fertilizarea in vitro. În jurul lor este tăcere deplină; cu puține excepții, nimeni nu invocă eroarea fundamentală a creditării și legitimării acestora de către autoritatea publică. Numai că, în cazul creștinilor majoritari, dar tăcuți, conștiința nu contează – singura conștiință care există fiind a panglicarilor „reprezentanți ai societății civile”.

1.747.000 persoane ocupate din Romania se afla sub pragul se saracie. 427.000 de salariati merg la slujbe chiar daca veniturile obtinute nu ii ajuta sa depaseasca pragul de saracie. Peste 1.500.000 de persoane asteptau cresterea salariului minim la 1 ianuarie 2016. Asteaptă degeaba.

Mijlocul folosit pentru atingerea scopului este incitarea la ura, pentru a cita din Codul Penal. Explicatia pentru exagerarea irationala a mizei bugetelor alocate BOR, care, cum spuneam, sunt INSIGNIFIANTE la modul concret, prin raportare la celelalte cheltuieli bugetare, este o incercare premeditata, deliberata, sistematica, de a incita si directiona cantitatea de frustrare sociala si resentiment uriase in corpul social, cauzate de problemele structurale mari ale Romaniei, impotriva Bisericii. De aceea, masinile de lux, mantiile largi arhieresti, raspunsurile in doi peri, sunt mana cereasca pentru agitprop. Ei au nevoie de imagini simple, de impact, nu de realitati concrete, de subiecte solide. Pentru clasa de mijloc corporatista coplesita de facturi, pentru poporeanul care injura printre dinti cand e stropit de limuzine, BOR devine tapul ispasitor ideal.

La fel ca și în cazul meu, din câte am observat pe grupuri, multe mame se izolează, pierd mult timp în discuții de multe ori sterile, ducând dorul vieții sociale, al serviciului. Și dacă cel puțin doi ani viața socială aproape că lipsește, mamele caută în altă parte atenție, comunicare, afirmare. Simt nevoia să vorbească cu altcineva în afară de copii. Uneori, discuțiile interminabile de pe grupuri se concretizează și cu întâlniri între mame, dar prea puține și foarte rare, cel puțin în mediul în care locuiesc eu și în împrejurimile lui. Și cum întâlnirile au fost posibile extrem de rar, singurătatea persista.

Prin urmare, nu nevoia obiectiva de fonduri explica aceasta decizie a guvernului Ciolos, ci o necesitate de tip PR pentru a maguli gloata Colectiva care a urlat “vrem spitale, nu catedrale”, precum si o cautionare si incorporare in agenda guvernamentala a uneia din revendicarile organizatiilor ASUR/ACCEPT si altele – taierea finantarii cultelor. Sa nu uitam ca, de curand, Remus Cernea a avut un proiect de lege exact in acest sens.

„Societatea modernă se află în toiul unui uriaș experiment global realizat prin intermediul unei noi forme de poluare energetică, numită electrosmog sau poluare electrică“, scria cercetătorul B. Blake Levitt în cartea sa Electromagnetic Fields.

“Creștinii și alte minorități religioase nu au fugit din Siria lui Bashar Assad, din Irakul lui Saddam Hussein sau din Libia lui Muamar Gaddafi. Persecuția sistematică a început numai după ce SUA au intervenit în acele națiuni în numele „democrației”, însă reușind doar deschiderea cufărului cu teroriști jihadiști pe care dictatorii l-au ținut mult timp încuiat.”

Riscurile pe plan intern sunt evidente: dupa ce ani de zile ai permis propaganda sovina, iredentista, sistematica, facuta cu girul institutiei prezidentiale, te apuca brusc intransigenta, de ziua nationala, riscand sa inflamezi tensiuni inter-etnice si sa creezi realmente fondul pentru niste grupari radicale in secuime “pe bune”.

Putem aduce presupuneri asupra riscuri sau, poate, chiar obiectivelor reale ale acestei operatiuni.

Unul din ele poate fi tocmai agitarea spiritelor in Transilvania. Aici, insa, referindu-ne strict la maniera in care au fost prelucrate cele trei cazuri (nu la problema reala de fond, a iredentismului extremist), principala responsabilitate apartine institutiilor de forta. Este Rusia sponsorul miscarilor extremiste maghiare, a fost Csibi Barna in Donetk sa invete meserie, insa SRI si DIICOT puteau sa-i neutralizeze, totusi, si in alt context decat de ziua nationala si intr-o maniera de PR stunt. Deci, cui foloseste si la ce un asemenea posibil obiectiv? Oare cei din servicii nu si-au inchipuit nicio secunda ca se poate isca o manifestatie de solidaritate cu Beke la Targu Secuiesc? Sau…?

Fiindcă principii și mecanisme de acest fel au fost aplicate cu succes de atâția ani, unii dintre noi nu ridică fruntea, sufletul și steagul ca la o mare sărbătoare, de 1 decembrie. Alții poate ridică doar pahare, ca de mini-concediu. Printre multe altele, asta s-a și dorit. Să nu mai ai sentimentul că aparții unei națiuni, stăpână peste o țară. Să nu mai prețuiești ceea ce e al neamului tău, să nu mai sărbătorești ceea ce e important pentru nația ta, să nu mai speri. Să accepți blegit plecarea în pribegie, să îți fie cumpărat pământul de către “investitori străini”, să nu îți mai percepi valoarea, rostul sau importanța. Să te simți rușinat de tine sau să nici nu mai știi cine ești. În felul ăsta e mai ușor să fii folosit tu, cu neamul și cu țara ta cu tot.

Orice expresie muzicală, dacă nu este un simplu exerciţiu comercial, este o comunicare între conştiinţă şi ceea ce e dincolo de ea, un Celălalt: Lumea, Dumnezeu, sau Dracul. Cu fiecare dintre aceşti trei posibili “celălalt” e o anume inspiraţie, o anume umplere a sinelui, o anume modalitate de revărsare a sinelui. Orice muzician face aceste diferenţe, dacă e atent, şi nu doar intoxicat cu emoţia momentului. Muzica are menirea şi puterea de a asigura, de a facilita transcederea, ieşirea din aici-şi-acum, şi zborul sufletului către ceea-ce-e-dincolo.

Este o lume a fricii, a trădării, a chinurilor, o lume în care calci în picioare și eşti călcat în picioare, o lume care, pe măsură ce se va perfecţiona, va deveni nu mai omenoasă, ci mai puţin omenoasă. În lumea asta, progresul va însemna progresul durerii.

În esență ceea ce este important ca să știe oamenii, este că Watain vine dintr-un loc foarte dosnic și întunecat, și nu sunt multe astfel de trupe în istoria muzicii metal care să fie gata să recunoască asta despre ele însele și să încurajeze aspectul ăsta, dar noi o facem. Spunând asta, spun de asemenea că ori de câte ori oameni iau contact cu Watain, fie că le place ori nu, devin părtași unui loc, cu energii care sunt foarte reale și care vin în ființă dacă sunt invocate. Toate acestea fiind spuse, aș considera un gest asumat interacțiunea cu Watain, în orice fel, ca o dovadă a faptului că ceea ce spun este adevărat, pentru că așa se manifestă lucrurile astea, prin muzica noastră, prin felul în care cântăm live, dar și în alte feluri, și tocmai de aceea istoria muzicii metal este una foarte controversată, nu numai plină de albume minunate, dar și de clădiri mari care sunt incendiate iar oamenii își pierd viața.

Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei de Stat de la Moscova: „Vă mulţumesc foarte mult pentru această întrebare. Într-adevăr este o crimă, este o faptă criminală din partea conducerii Turciei, este o crimă intenţionată faţă de militarii noştri şi această faptă trebuie să fie pedepsită. Îi cunoaștem pe cei care au făcut această faptă şi ar trebui să fie judecaţi. În acelaşi timp, răspunsul din partea rusă va urma cu siguranţă, aşa cum prevede dreptul internaţional, iar Rusia are şi dreptul la un răspuns militar.”

Regiunea în care s-a prăbuşit avionul rusesc lovit de turci e parte din traseul unui vis întrerupt brutal de preşedintele Bashar Al-Assad: gazoductul Qatar- Arabia Saudită-Siria-Turcia şi de aici spre Europa, care ar scoate Rusia din cărţi. Fireşte că are şi Rusia un vis, încurajat de guvernul de la Damasc: gazoductul Iran-Irak-Siria-Mediterana şi de aici spre Europa, scoţând Turcia din cărţi.

O criza militara majora a izbucnit marti dimineata intre Turcia si Rusia: Aviatia turca a doborat un avion de vanatoare rusesc in apropiere de granita turco-siriana, anunta Reuters, care citeaza televiziunea turca Haberturk TV. Ulterior, Rusia a anuntat ca avionul ii apartine si sustine ca nu a violat spatiul aerian turc. Ministerul turc al Apararii sustine insa ca avionul rusesc Suhoi-24 a violat spatiul aerian si ca a fost avertizat de 10 ori. Vezi in articol imagini VIDEO cu avionul in flacari.

Dacă istoria contemporană are enervantul obicei de a ilustra cele mai negre profeții ale lui Zamiatin sau Orwell, nu este pentru că vreunul din scriitorii amintiți ar fi parte din vreo cabală, ci pentru că oamenii devin pe zi ce trece mai orbi. Iar Zemiatin, Orwell, Huxley și mulți alții au intuit acest lucru fără dificultate și nu au făcut altceva decât să prezinte consecințele finale ale desființării omulului începute odată cu Epoca Luminilor.

Ilegaliştii de altădată şi politicienii de acum nu-l puteau uita pe cel care îi trădase în militantismul bolşevic şi care acum cocheta cu legaţiile occidentale. După anchete în beciurile Securităţii din Bucureşti, R. Wurmbrand a fost mutat în penitenciarul tebeciştilor de la Târgu Ocna. Aici l-a cunoscut pe Valeriu Gafencu. Supravieţuitori ai gulagului românesc relatează despre discuţiile dintre cei doi, mai ales de ordin teologic.