“SINODUL PANORTODOX” – Mesajul PF DANIEL la sedinta SF. SINOD: “Vom asculta toate propunerile si vom contribui la ameliorarea textelor. Sa ne rugam ca Duhul Sfant, nu duh lumesc, sa calauzeasca lucrarile!”/ PATRIARHUL ECUMENIC, DERANJAT DE POZITIILE CONTRARE SINODULUI, NU CONCEPE NICIO REVIZUIRE A PROCEDURILOR SINODALE SI SOMEAZA BISERICILE SA PARTICIPE!/ Mitropolitul rus Ilarion: Criticile trebuie luate in considerare, iar DOCUMENTELE SINODULUI TREBUIE AMENDATE, DACA VREM SA NU FIE RESPINSE DE POPOR

7-06-2016 7 minute Sublinieri

sinod-bor2

Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-au întrunit ieri, 6 iunie, în şedinţă de lucru în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală. Sesiunea a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod se încheie astăzi.

Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost deschisă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Preşedintele Sfântului Sinod, care a prezentat succint temele sesiunilor din cele două zile ale întrunirii. Prima temă de pe ordinea de zi a fost trecerea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Mitropolitului Iacob Putneanul, de la Mănăstirea Putna, şi a Cuvioşilor Părinţi Sila, Paisie şi Natan, de la Mănăstirea Sihăstria Putnei.„Aceşti sfinţi din secolul al 18-lea nu au fost uitaţi şi ei îmbogăţesc tezaurul de sfinţenie al Bisericii noastre în ceruri şi pe pământ. Desigur, aceasta este pentru noi cea mai mare bucurie, deoarece avem mulţi rugători în ceruri pentru poporul român şi pentru lumea întreagă. De asemenea, în şedinţa de astăzi avem unele teme pastorale şi sociale importante, care necesită informare şi acţiune pentru viitorul imediat şi pe termen lung. Ne referim în primul rând la ajutorarea parohiilor sărace, familiilor sărace şi la educaţia religioasă a tineretului creştin, mai ales că anul acesta este dedicat educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox în Patriahia Română”, a precizat Părintele Patriarh Daniel, Preşedintele Sfântului Sinod.

O altă temă importantă de pe ordinea de zi a acestei şedinţe de lucru este dedicată pregătirilor necesare în vederea participării delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod, care se va ţine luna aceasta, între 16 şi 27 iunie, în Creta, Grecia.

„Vom asculta toate propunerile făcute de sinoadele Bisericilor Ortodoxe autocefale, recente propuneri de amendare, de îmbunătăţire a textelor existente şi vom încerca să exprimăm şi noi câteva puncte de vedere ca o contribuţie adusă pentru ameliorarea acestor texte. De asemenea, avem datoria morală de a mărturisi împreună, nu doar acasă fiecare în mod izolat, ci împreună, la nivel panortodox, unitatea de credinţă a Bisericii. Cel mai mare şi cel mai de preţ dar al vieţii duhovniceşti a Bisericii este unitatea de credinţă, care se exprimă în unitatea sacramentală, dar şi în unitatea misionară, pastorală a Bisericii în lume astăzi. Avem nevoie de exprimarea unităţii, dar şi de exprimarea coresponsabilităţii. Ortodoxia este sinodală. Sinodul este întotdeauna şi la nivel local, şi la nivel naţional, şi la nivel panortodox instituţia care are cea mai mare responsabilitate pentru păstrarea dreptei credinţe, a dreptei vieţuiri în Hristos şi a organizării pastorale la toate nivelurile, deoarece Biserica este apostolică şi Sfinţii Apostoli, ca şi Sfinţii Părinţi, ne învaţă că în toate cele comune trebuie să hotărâm împreună. Ceea ce priveşte întreaga Biserică trebuie să fie hotărât în coresponsabilitate. Episcopul este în Biserică şi Biserica este în episcop, deoarece episcopul eparhiot este capul Bisericii, comunitate locală sau eparhie. De aceea este nevoie ca, atunci când se hirotoneşte un episcop, el să depună o mărturisire de credinţă amănunţită în faţa altor episcopi pentru că are responsabilitatea de a păstra unitatea de credinţă în eparhia sa şi în comuniune cu sinodul unei Biserici autocefale şi, desigur, în comuniune cu sinodul tuturor Bisericilor Ortodoxe surori”, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Împreuna-sfătuire, a mai sub­liniat Patriarhul României, este necesară pentru discutarea şi clarificarea diferitelor aspecte ale temelor Sfântului şi Marelui Sinod, şi nu izolarea şi fuga de res­pon­sabilitate.

„Societatea se schimbă foarte repede şi mijloacele de comunicare sunt mai rapide acum. De aceea, trebuie acţiuni, hotărâri mai rapide, mai ferme, mai clare. Avem o societate care se secularizează din ce în ce mai mult, punând în primejdie familia creştină tradiţională, modul de vieţuire creştin. Avem o lu­me din ce în ce mai marcată de fe­nomenul migraţiei, de crize multiple, financiare, economice, dar mai ales morale şi sociale, şi Ortodoxia are nevoie ca împreună să exprime puncte de vedere şi să caute împreună soluţii la probleme urgente. Izolarea şi fuga de responsabilitate nu sunt atitudini ortodoxe. Ortodoxia este mărturisitoare şi de aceea este curajoasă. Hristos Domnul a spus apostolilor: «Vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor» (Luca 10, 3). Deci, apostolii au fost curajoşi, au primit Duhul Sfânt ca să mărturisească dreapta credinţă, nu să stea ascunşi tot timpul, încuiaţi într-o cameră, aşa cum au făcut înainte de Învierea lui Hristos. Duhul ­înţelepciunii, duhul jertfelniciei, duhul frăţietăţii, al consultării, al cooperării este duhul Ortodoxiei”.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a chemat clerul şi credincioşii ca să păstreze unitatea de credinţă, să înalţe rugăciuni, pentru că, de fapt, consensul Bisericii în sinod şi în întregimea ei este expresia unităţii sau comuniunii de credinţă.

„Să ne rugăm ca Duhul Sfânt, nu duh lumesc, să călăuzească lucrările viitorului Sinod panortodox. Cu această convingere a datoriei de a participa la viaţa Bisericii, de a conlucra după consfătuire şi de a promova în lume valorile Ortodoxiei trebuie să lucrăm noi în aceste zile, în zilele următoare şi în timpul lucrărilor Sfântului şi Marelui Sinod. (…)

Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca în acest duh de mărturisire a dreptei credinţe, de păstrare a unităţii Bisericii şi de răspuns comun la probleme urgente ale timpului nostru, să manifestăm adevărata iubire faţă de Ortodoxie, nu doar una declarativă, să nu se spună despre noi că iubim o Ortodoxie ideală, dar nu putem administra sau păstori o Ortodoxie reală, adică nu trebuie să iubim numai Ortodoxia, ci şi pe ortodocşi, chiar dacă sunt de alt neam, din altă regiune a pământului şi prin aceasta arătăm că vom cultiva credinţa în iubire, cum ne cere Sfântul Apostol Pavel”, a mai spus Părintele Patriarh Daniel.

Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost precedată de Sfânta Liturghie şi slujba de Te Deum, oficiate de Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, în Catedrala Patriarhală.

Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice s-a întrunit astăzi, 6 iunie 2016, în şedinţă extraordinară pentru a analiza ultimele evoluţii privind Sfântul şi Marele Sinod.

Patriarhia Ecumenică îşi exprimă uimirea şi nedumerirea faţă de unele poziţii contrare Sinodului, luate de unele Biserici Ortodoxe Autocefale şi îndeamnă la respectarea deciziilor luate la nivel panortodox. De asemenea, Patriarhia Ecumenică îi cheamă pe toţi să se ridice la înălţimea evenimentelor şi să participe la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod la data deja stabilită. Redăm mai jos textul comunicatului:

S-a întrunit astăzi, în ședință extraordinară, sub președinția Sanctității Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice în vederea analizării evoluţiei Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, care cu harul lui Dumnezeu se va convoca în curând.

Sfântul Sinod s-a informat cu uimire şi nedumerire cu privire la poziţiile şi opiniile exprimate de curând de unele Biserici Ortodoxe surori şi, după ce le-a evaluat pe acestea, a considerat că nu există niciun cadru instituţional pentru a revizui procedura sinodală deja iniţiată. Aşadar, se aşteaptă ca Întâistătătorii Sfintelor Biserici Ortodoxe, în conformitate cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Sfântului şi Marelui Sinod, să prezinte eventualele „propuneri de amendamente, de corecturi, sau de adăugiri la textele aprobate în unanimitate de Conferințele Panortodoxe Presinodale și de Sinaxele Întâistătătorilor, referitoare la temele de pe ordinea de zi a Sinodului” (Articolul 11), în vederea formulării lor finale şi deciziei la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod, cu invocarea Preasfântului Duh, Celui de taină săvârşitor.

Patriarhia Ecumenică, în calitate de Biserică întâi responsabilă pentru asigurarea unităţii Ortodoxiei, îi cheamă pe toţi să se ridice la înălţimea evenimentelor şi să participe la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod, la data prestabilită, după cum s-a hotărât la nivel panortodox şi s-a semnat atât de către Întâistătători la Sfintele lor Sinaxe, cât şi de delegaţiile desemnate pe toată durata îndelungatei proceduri de pregătire a Sinodului.

[…]

– Ce anticipati despre acest Sinod care sa preocupe credinciosii ortodocsi in sec. 21?  

Dupa cum bine se stie, Sfantul si Marele Sinod, conform programului, nu va examina alte subiecte decat cele care au fost puse pe agenda, cele sase documente provizorii publicate deja. Singura exceptie o constitutie Enciclica Sinodului, al carui draft inca nu e finalizat. Daca ne uitam la documentele de pe agenda, cel mai relevant, in opinia mea, este cel intitulat “Misiunea Bisericii Ortodoxe in lumea contemporana”. Dă viziunea Bisericii asupra multor provocari ale lumii moderne, probleme legate de criza economica, de discriminare si de conflicte militare. Multe din aceste probleme sunt, intr-un fel sau altul, relevante pentru crestinii ortodocsi atat din Est, cat si din Vest. Totodata, acesta este unul din documentele care au fost intampinate cu critici in unele biserici locale. 

– Ce aveti de raspuns acelor ierarhi, monahi si preoti – din Grecia – care se opun Sinodului? Aveti cazuri similare in Rusia? 

Stiu ca in Biserica Ortodoxa a Greciei, ca si in alte biserici locale, exista o atitudine critica din partea unor episcopi, clerici si laici fata de Sinod, fata de modul in care a fost pregatit acesta si fata de unele din documentele provizorii. Nu voi evalua acest criticism aici. In ce ma priveste, ar fi gresit sa ma amestec in viata interna a unei alte biserici locale. Pot spune doar ca printre episcopii, clericii si laicii Bisericii Rusiei exista, de asemenea, o atitudine critica fata de Sfantul si Marele Sinod. Cred ca critica documentelor sinodale, daca este constructiva si fundamentata, este absolut normala. De aceea au fost publicate documentele provizorii, astfel incat fiecare membru interesat al Bisericii sa aiba ceva de spus despre ele.

Mai mult decat atat, cred ca cele mai importante critici vor trebui, cu siguranta, luate in considerare, astfel incat amendamentele corespunzatoare sa fie facute pe documentele ce vor fi discutate la Sinod. Acest lucru e vital daca vrem ca documentele sa fie acceptate si nu respinse, ulterior, de poporul lui Dumnezeu. Doar printr-o astfel de acceptare [de catre popor] vom putea spune daca acest eveniment a fost un succes, altfel, dupa cum spune Enciclica Patriarhilor Rasariteni din 1848, “pazitorul evlaviei este trupul Bisericii insusi, oamenii [poporul], care vor ca doxologia lor sa ramana neschimbata pentru totodeauna si asemenea ca cea a parintilor lor”. 

[…]

traducere C.Or.

photo-20111219001547-3

 

*


Categorii

"Marele Sinod Panortodox" (de la Creta - inainte si dupa), 1. DIVERSE, Mitropolitul Ilarion, Patriarhul Daniel, Patriarhul ecumenic Bartolomeu, Traduceri

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

174 Commentarii la ““SINODUL PANORTODOX” – Mesajul PF DANIEL la sedinta SF. SINOD: “Vom asculta toate propunerile si vom contribui la ameliorarea textelor. Sa ne rugam ca Duhul Sfant, nu duh lumesc, sa calauzeasca lucrarile!”/ PATRIARHUL ECUMENIC, DERANJAT DE POZITIILE CONTRARE SINODULUI, NU CONCEPE NICIO REVIZUIRE A PROCEDURILOR SINODALE SI SOMEAZA BISERICILE SA PARTICIPE!/ Mitropolitul rus Ilarion: Criticile trebuie luate in considerare, iar DOCUMENTELE SINODULUI TREBUIE AMENDATE, DACA VREM SA NU FIE RESPINSE DE POPOR

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 3 / 5 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Pe de alta parte, mi se pare ca lumea nu s-a oprit catusi de putin in loc si problemele majore nu se reduc, din pacate, doar la asa-zisul Mare Sinod.

  2. @Ionut:

    Calm-calm-calm.. :))

  3. @admin

    ma intrebi de ce e asa de inaltator evenimentul. Inteleg. Bati saua ca sa priceapa magarul, precum un moderator tv, care nu ca nu a inteles, dar intreaba pt telespectatori.

    pai cum, frate, dupa zeci de ani de planuire, zeci de intruniri ale comisiilor, paracomisiilor si rascomisiilor, se bate palma pentru o intalnire pan-ortodoxa, dupa SUTE de ani de la ultima. N-o fi ea pan-ortodoxa in adevaratul sens al cuvantului, DAR e cea mai pan-ortodoxa din cate se poate si din cate au mai fost de la ultimul Sinod. Tie ti se pare putin lucru? Aratam si noi, noua si altora, ca suntem uniti, in urma diviziunilor si autocefaliilor, si ca monitorizam si noi problemele incercand sa le gasim solutii in spiritul fratesc al sinodalitatii si (pana la proba contrarie) a Traditiei si canoanelor Bisericii. Mie, da, un astfel de moment, mi se pare un moment inalt, cam cel mai inalt moment de care se poate bucura Biserica.

    Unu la mana.

    Doi: a te invoi la ceva, iar apoi a te razgandi in ultimul moment, FARA un motiv clar, mi se pare lipsa de caracter. Totala lipsa de caracter. Asta apreciat atat general, cat si particular. Ca si cum ai comanda bors de fasole, iar cand e gata, te sucesti si vrei cartofi prajiti! Sau te prinzi ca maine mergi undeva cu un prieten, iar dimineata suni si spui ca te-ai certat cu vara-ta sau cu vecinul, si din cauza asta nu mai chef. Adica au adoptat propunerile comisiilor, la Geneva, nimeni n-a zis nimic atata timp, iar acuma brusc, invocand tot soiul de motive, gata, unii nu mai vin, ca asa vor ei. Dar cu ascultarea cum ramane??? Inteleg sa aduca amendamente, sa nu voteze daca nu sunt de acord, dar sa nu participe?? In conditiile in care PE a zis clar in ultimul comunicat ca fiecare e liber sa aduca cu ei propuneri si sa-si spuna oful. Daca pe goergieni ii inteleg pentru ca au episcopi cu traire, in frunte cu patriarhul lor, ce poti sa mai spui de antiohieni sau sarbi? Sub orice critica. Adica nu pot vota pe tema cununiei si ecumenismului pentru ca se cearta de la niste nisipuri cu Ierusalimul? Iar sarbii ne acuza, dupa repetate magarii savarsite asupra romanilor din Timoc, atat de admin. bis. cat si de cea statala, ca NOI facem propaganda si dezbinare acolo, si, deci, iata nu pot vota cu noi la aceeasi masa? Pai astea-s motive? Astea-s caractere?

  4. @Doroteea, sunt chiar foarte calm, asa discut eu mai transant, sa nu las loc de interpretari. 🙂

  5. Un cuvant rostit de un ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane socheaza pe orice crestin ortodox care isi traieste credinta dupa invataturile Sfintilor Parinti:
    “Consideram ca printr-un dialog teologic sincer si profund, POT FI REDEFINITE DOGMELE care separa Biserica Romano-Catolica de cea ortodoxa.”
    Cuvant tinut in cadrul Sinodului BOR din 8-9 iulie 2008.

    Contra vicleanului diavol – Ioan Enache, ed Studion, pag 297

    Poate cineva sa confireme textul din alta sursa si sa vina cu detalii ?
    Am adaptat putin textul si nu am dat numele ierarhului, care va merge la “Marele Sinod”.

  6. @ Corina (#70): totusi, mesajul Patriarhiei Ecumenice a fost fara echivoc: http://www.vimaorthodoxias.gr/all/item/83175

    “Deciziile viitorului Sinod Pan-ortodox, care ar trebui să aibă loc în Creta , la sfârșitul lunii iunie, vor fi obligatorii pentru toate bisericile locale – inclusiv a celor care nu vor participa la acest …
    Acest lucru a fost declarat într-un interviu telefonic pe site-ul american catolic Crux consilierul teologic al Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Arhidiaconul Ioan CHRYSAVGI. “

  7. @admin

    ceea ce se intampla acuma, prin neparticiparea unor Biserici, desi nu stiu cati isi dau cu adevarat seama, este o SCHISMA. Daca eu sunt preot si ma cheama episcopul locului la o sinaxa, alaturi de alti preoti, air eu NU ma duc, ba ca episcopul este ecumenist, ba ca este securist, ba ca-s certat cu popa Y ca face slujbe la mine in parohie, ba ca nu stiu ce, eu nu mai sunt in comuniune cu ceilalti preoti si cu episcopul locului, ii pun la indoiala AUTORITATEA, cine-i asta, ce daca ma cheama, daca am chef merg, daca nu, nu. Sau poate face o sinaxa episcopul invecinat, ma duc la el, ca-i mai duhovnicesc. A se citi in loc de episcopul invecinat, Rusia.

    E trist, autoritatea PE este contestata, este o obraznicie fara margini, nu cred ca s-a mai intalnit vreodata in toata istoria BO, sa fie contestata autoritatea PE. In acest moment, lucrurile sunt scapate de sub control, iar logic, va veni o mutare din partea Rusiei pravoslavnice, intai prin NEPARTICIPAREA ei, apoi prin, probabil, organizarea unui alt nou sinod, sub tutela-i.

    Ma contrazice careva?

  8. Abia când s-au făcut publice documentele presinodale putem vorbi de conștientizarea stării de fapt. Sf. Iustin Popovici a protestat și el împotriva acestui Sinod de la primele pregătiri. Până aunul ăsta s-a mers pe șest. În comisii s-a mers la intimidare, de aceea n-a luat nici o Biserică atitudine și tot de aceea au semnat toate. Deși au fost neînțelegeri mari și până acum, nu se poate vorbi de un acord. Așa că neparticiparea nu e ceva ieșit din comun, de vreme ce nici organizarea nu este chiar corectă.
    Ca să păstrez comparația, dacă episcopul organizează o întrunire în mod necanonic și nu mă duc eu ca preot, chiar dacă mă hotărăsc abia în ultima clipă, este vina lui că nu a organizat-o corect. Să se spele pe cap cu ea. Nu e schismă, ci îndreptare a situației.

  9. @exegeticus

    nu se indreapta nici o situatie. PE are pretentia sa impuna deciziile acestui sinod si Bisericilor neparticipante. Daca iti pot da dreptate in privinta documentelor si a “sestului”, totusi, puteau spune de la bun inceput (ca s-a stiut) ca nu sunt de acord cu modul de organizare/votare si ca pana sa se puna de acord in privinta documentelor, sa se rezolva aceasta situatie. Sa conditioneze participarea la dezbateri de organizare. Si-atunci ar fi fost alta treaba.

    Cum comentezi pozitia antiohienilor si a sarbilor, care refuza participarea nu din cauza documentelor ci din cauza neintelegerilor cu Ierusalimul, respectiv Bucurestiul.

    Ca sa pastram comparatia, daca episcopul nu organizeaza corect intrunirea, ii pot reprosa ASTA, nu faptul ca-l consider ecumenist sau ca sunt in toane proaste din motive personale.

    Chiar si asa, in conditiile in care nu participa toti ierarhii, este vorba de o intrunire, iar daca au fost chemati, trebuiau sa participe. Ar fi fost demn din partea lor. Chiar daca ne-am fi asteptat cu totii la un numar largit de participanti, nu vad o obiectie concreta prin limitarea delegatiilor. Nu e obligatoriu sa numim aceasta consfaturie, al 8-lea sinod. Nu cred ca a avut nimeni aceasta pretentie, mai ales ca atributele de mare si sfant au fost date dupa o perioada de la intrunire, si ca in afara de cele 7 Sinoade, au mai fost intalniri care nu au avut pretentia de a se adauga, devenind nr. 8 De altfel, pentru ca acest sinod lasa deoparte probleme destul de importante, nici nu se poate numi al 8-lea si toti sunt(em) constienti de asta. Cred ca din cauza distantei mari de la ultimul, am eagerat si ni s-a format noua in minte imaginea asta, de al 8-lea, dar nu e asa.

  10. Hristos S-a Inaltat!

    admin2
    Mesajul Sfinteti Chinotite, plin de intelepciune si dragoste, a inmuiat inima mea fixista, stresata inutil, foarte important a fost si raspunsul parintelui staret Efrem de la Vatoped, care ne-a fost facut cunoscut de parintele staret Iustin de la Oasa(sa ne rugam pentru ierarhi, e imposibil ca toti sa greseasca). Am foarte putina credinta, foarte putina nadeje in Bunul Dumnezeu. Mi-a placut raspunusul lui doroteea legat de ce ar trebui sa faca crestinul in ziua de astazi(si-n toate timpurile) acele ,,nimicuri” de care vorbea pr. Mihai Andrei Aldea, uitam de aproapele, uitam ca vom fi judecati pentru lipsa de dragoste, mila, compasiune fata de cei din jurul nostru.
    Guvernantii ne pregatesc alte biruri, alta criza, mila lui Dumnezeu sa fie cu noi, cu toti!

  11. @Carmen:

    Da, uimitor interviu. Recomand tuturor citirea lui atenta. Denota fara echivoc duhul ecumenist care anima, se pare, Patriarhia Ecumenica – mai ales daca tinem cont de persoana intervievatului. Nasol.

    @Sanziana:

    am citit abia acum link-ul indicat de tine. Desprinsa din context fraza respectiva mi s-a parut, nu neaparat nereala, dar discutabila luata strict ca atare. Cuvintele mitropolitilor Athanasie si Ierotheos mi s-au parut intr-adevar limpezi si extrem de pertinente. Ar fi de retinut, insa, si acest fragment:

    `Adevărul se impune prin părtășia și mărturia Crucii și Învierii lui Hristos, prin cuvântul însuflat și prin dragostea cea după chipul celei dumnezeiești, prin sobrietate și calm, în mod pașnic și iubitor de Dumnezeu.
    Dimpotrivă, sloganurile agresive, „pancartele” bine amplasate, limbajul teologic „de lemn”, subînțelesurile otrăvite, înfierarea situațiilor egoiste printr-o mentalitate „papistașă”, desconsiderarea celorlalți frați, combaterea conservatorismului printr-un alt tip de conservatorism sau prin liberalism și multe altele nu constituie o expresie și o conștiință a adevărului, ci mai degrabă o manifestare a panicii!
    Îndeobște, pentru a se impune adevărul, este nevoie de însuflarea Mângâietorului, de atmosfera Cincizecimii, de duhul pașnic, de curățirea rănii celei infectate a patimilor. Afirmarea adevărului cât încă avem patimi, cu semeție și agresivitate, cu fanatisme și bigotisme, slăbește cu desăvârșire adevărul însuși.
    Clericii împătimiți care nu răspund la provocări teologice prin argumente teologice, ci prin „scheme ideologice” agresive nu oferă absolut nimic dialogului teologic și bisericesc, pe care, chipurile, îl doresc și îl susțin.
    Este cunoscut cuvântul Sfântului Maxim Mărturisitorul că „teologie a dracilor, în chip vădit, s-a făcut cunoașterea celor care caută către aceasta din mare iubire de slavă, fără să aibă plinirea faptelor”, după cum, de asemenea, este cunoscut cuvântul Sfântului Grigorie Theologul despre „boala limbii cea de acum” și despre „înțelepții improvizați și teologii de-sine-învățați.`

    Si asta venind din partea unui ierarh ostil Sinodului! Spre luare-aminte celor care cred ca apara astfel adevarul, dar de fapt nu fac decat sa starneasca dezgust, scepticism si bruiaj, inlaturand astfel si pe aceia care ar vrea sa se lamureasca si care, daca ar face-o, s-ar aseza in tabara corecta. Nu ma voi opri sa subliniez de fiecare data cat rau aduc acesti oameni Bisericii noastre si cata smintire pot produce, inchizand usa Bisericii si tinand departe de ea, cu vocile lor stridente, osanditoare si agresive, oameni altfel cumsecade. Nu-mi sta in fire sa arunc cu avertismente, dar de data asta e vadit ca acesti oameni ar face bine sa ia aminte la sufletele lor, pt ca mandria le miroase de la o posta, iar daca nu te vindeci de boala asta macar cat sa intri in grafic nu e bine deloc sa deschizi gura cand vine vorba de cele duhovnicesti, oricat de multe cunostinte ai avea. Si nu ma refer aici la tine, si, evident, nici la Par. Longhin.

  12. Ionut citeste din ce am selectat mai jos iar daca ai timp “citeste” toata conferinta de aici:

    https://graiulortodox.wordpress.com/marturisirea-de-credin%c8%9ba/teme-antieretice/sfantul-si-marele-sinod-mare-pregatire-nici-o-asteptare-simpozion-grecia-2016/

    Iar acum selectiile pentru a nu mai vorbi de autoritatea PE:
    1. De aici:

    https://graiulortodox.wordpress.com/2016/06/01/participarea-clerului-si-a-poporului-un-sinod-panortodx-fara-pliroma-ortodoxaarhimandritul-athanasios-anastasiou-proegumenul-sfintei-manastiri-a-marelui-meteor-din-cadrul-conferintei-cu-tema/

    am selectat:

    “După cum ne învață istoria, evoluțiile religioase urmează de multe ori sau sunt dictate de interese politice sau de altă natură și se supun relațiilor și echilibrelor internaționale. Este, de altfel, cunoscut că încă din epoca Războiului Rece, puterile occidentale sub hegemonia SUA acordă sprijin Patriarhiei Ecumenice în revendincarea constantă a acesteia de a i recunoaște primatul în Biserica Ortodoxă. În felul acesta, urmăresc neutralizarea influenței factorului rus în Răsăritul Ortodox.
    La nivel teologic, această aspirație se manifestă prin încercarea de impunere a unui ”prim” și în Ortodoxie, care ar garanta și ar asigura păstrarea echilibrelor necesare. Acesta este și motivul pentru care întreaga chestiune este promovată sistematic de către reprezentanți de vârf ai Patriarhiei Ecumenice.
    În cadrul acesta se integrează și încercarea de slăbire și de subminare a Bisericii Greciei și presiunile care se pare că sunt exercitate – de către cunoscutele centre – de autonomizare a Țărilor Noi și de subordonare a lor față de Patriarhia Ecumenică. Acest lucru se poate realiza prin separarea dintre Stat și Biserică, despre care se vehiculează, sau pe o altă cale, care se va alege la un moment dat.
    Impunerea dominației unui ”Prim” și în Ortodoxie se face pe baza modelelor papistașe, adică nu în virtutea unui primat al cinstirii între egali, ci a unui primat al puterii, ca Papă al Răsăritului. Se pregătește deja și se impune prin învățătura antiortodoxă ”despre persoană” a Mitropolitului Pergamului, Ioannis, din care este ispirat textul ”Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană” (Textul 1), precum și a altor reputați membri ai Patriarhiei Ecumenice (de exemplu, Mitropolitul Prusei, Elpidofor).

    De asemenea, viitorul Sinod amenință cu impunerea de sancțiuni împotriva ortodocșilor care vor reacționa, așa cum sunt datori s-o facă, față de eventuale hotărâri antiortodoxe ale Sinodului. Același text, de altfel, ”Relațiile Bisericii Ortodoxe față de restul lumii creștine”, la articolul 22 exercită o cenzură preventivă și încearcă să reducă la tăcere în mod anticipat orice împotrivire ortodoxă la hotărârile antiortodoxe ale Sinodului: ”Biserica Ortodoxă condamnă orice tentativă de dezbinare a unităţii Bisericii, fie din partea unor persoane individuale sau a unor grupuri, sub pretextul unei presupuse apărări a Ortodoxiei pure”.
    Pe bună dreptate, deci, se întreabă Mitropolitul de Nafpaktos, Ierotheos: ”Cu alte cuvinte, dacă în cele din urmă Sfântul și Marele Sinod ia decizii pe care arhiereii, monahii și teologii le vor ignora și care vin în contradicție cu pozițiile patristice, vor fi vinovați și vor fi supuși judecăților și condamnărilor, dacă refuză să le aplice?”[21]. Cu alte cuvinte, se află în pericolul de a fi numiți eretici chiar ortodocșii care ”urmează Sfinților Părinți”.
    În fața acestui pericol ne aflăm azi. Acesta este adevărul. Aceasta este realitatea. Datoria noastră a fost să vi-l prezentăm fără subterfugii, fără ocolișuri, fără frică și fără inhibiții. Condamnăm fără echivoc orice teorii și demersuri inovaționiste, care sunt îndreptate împotriva credinței noastre ortodoxe. Îi condamnăm pe inspiratorii și inițiatorii acestor demersuri, precum și pe toți cei care, prin inerția și neglijența lor le tolerează și le legiferează, fie sunt Patriarhi, fie Arhiepiscopi, fie Episcopi, fie profesori universitari, fie oricare alții. Până când vom fi împreună-vinovați prin tăcerea noastră? Până când vom rămâne spectatori ai pervertirii conștiinței noastre de sine ortodoxe? Până când îi vom aplauda pe cei care dau cele sfinte ale credinței noastre ereticilor? Clopotul a sunat de-acum vestind primejdie, iar evoluțiile sunt rapide și pot devine tragice pentru pliroma ortodoxă. Este cât se poate de clară de-acum încercarea sistematică și bine țintită a legalizării instituționale a ecumenismului paneretic, potrivit Sfântului Iustin Popovici, și încercarea de alterare a conștiinței de sine ortodoxe.
    Fraților, a sunat ceasul. Nu mai e loc de nepăsare. Nu mai e loc de inerție. Nu mai e loc de tăcere vinovată. Se cere priveghere și lucrare. Se cere împotrivire și atitudine. Să cercetăm, să ne informăm, să îi informăm și pe frații noștri, să ne exprimăm neliniștile și reținerile față de cei responsabili. Să fim gata de orice jertfă e nevoie – chiar și de jertfirea vieții noastre – pentru credința noastră ortodoxă. Să ne rugăm ca Dumnezeu să îi lumineze pe cei care iau hotărâri, să lumineze tot poporul nostru ortodox, ca să făptuim cele plăcute lui Dumnezeu și care se impun.
    Chiar și dacă nu va putea fi evitată convocarea acestui Sinod (lucru pe care însă îl dorim), va trebui să ne rugăm cu durere a inimii și cu duh de pocăință și smerenie să stăpânească prezența harismatică a Duhului Sfânt în Biserica noastră. Așa cum subliniază profesorul Tselenghidis: ”În problemele dogmatice, după cum se știe, adevărul nu se află în majoritatea arhiereilor sinodali. Adevărul în sine este majoritar, pentru că în Biserică adevărul este o realitate ipostatică”[22].
    Adevărul este însuși Hristos. De aceea, fie și un singur om, atunci când îl exprimă, acesta este majoritar în fața tuturor celorlalți, oricâți ar fi aceștia.”

    2. De aici:

    https://graiulortodox.wordpress.com/2016/04/08/11794/

    am selectat:

    “În realitate, nu este altceva decât un Sinod extins al Întâistătătorilor. Majoritatea zdrobitoare a Episcopilor Bisericilor Locale Ortodoxe vor fi absenți și fără posibilitatea de a vota de acolo de unde, vrând-nevrând, se află, neputând astfel să exprime conștiința dogmatică a pliromei Bisericii lor. Mai exact, din Biserica Greciei vor fi prezenți la Sinod mai puțin de o treime din episcopii acesteia, în timp ce din Biserica Rusiei nici măcar o zecime dintre episcopii acesteia. În realitate, nici episcopii care vor fi prezenți nu vor avea un vot direct, întrucât și acest vot al lor va fi exprimat de către întâiul și asta numai dacă este vot realizat prin majoritate, în cadrul delegației Bisericii Autocefale Locale. Este vorba mai degrabă de o parodie de Sinod Panortodox, la care nu vor fi prezenți toți episcopii ortodocși. Astfel, fără ca noi să dorim acest lucru, această situație trimite la Sinodul ”fără alegeri” din perioada dictaturii militare! Dar acest Sinod depășește mult până și Sinodul ”fără alegeri” în ce privește anticanonicitatea.

    Episcopii noștri nu merg la Sinoade, ca să voteze cele ce alți episcopi și teologi au pregătit înaintea lor și în absența lor, dar pentru ei. Cu atât mai mult nu merg ca să semneze anticipat comunicatul Sinodului viitor. Actul acesta constituie o desconsiderare a sinodalității Bisericii și o batjocorire a Duhului Sfânt. Episcopii merg în Biserică în calitate de conducători superiori ai Bisericilor lor Locale, pentru a delimita – ”în termeni de egalitate” cu cei împreună-episcopi cu ei – învățătura corectă a credinței și pentru a exprima viața în Duhul Sfânt a Bisericii, în fața noilor contestări și provocări aduse de noile date contemporane, totdeauna cu smerenie, ca unii ce sunt ”următori ai Sfinților Părinți”. În felul acesta acționează potrivit Tradiției Bisericii, lăsate de Sfinții Părinți.

    Aici, în mod neechivoc și cu toată claritatea, trebuie să spunem că nu a existat niciodată în Biserica Ortodoxă vreun Episcop ca primus sine paribus (”primul fără de egal”). Conceptul de ”primul fără egal” care a fost lansat de Mitropolitul Prusei, Elpidofor, introduce monocrația în Biserică, lucru care presupune, în esență, dizolvarea funcționării în Duhul Sfânt a sinodalității Bisericii. De aceea, acei episcopi care promovează acest termen cu referire la Patriarhul Ecumenic fac o confuzie inadmisibilă între ”întâietatea cinstirii” și concepția papistașă a primatului și greșesc dogmatic, aflându-se ”într-o jalnică înșelare”.

    Într-o recentă epistolă a noastră către toți episcopii Bisericii Ortodoxe din toată lumea, din 3 februarie 2016, am afirmat că ”cei ce au insuflat și au redactat” textul respectiv ”realizează o legalizare instituțională a ecumenismului sincretic creștin prin hotărârea unui Sinod Panortodox”. Dacă se votează textul ”Relațiile Bisericii Ortodoxe față de restul lumii creștine”, se va crea o mare problemă de existență eclesială, atât pentru episcopii care votează textul, cât și pentru cei din pliroma Bisericii care îl vor accepta în fapt. Și acest lucru, pentru că această eroare dogmatică face referire la un termen dogmatic al unui Sinod Ecumenic. Prin textul de mai sus, cu alte cuvinte, se acordă caracter eclesial ereticilor sau eterodocșilor Apusului (romano-catolici și protestanți), lărgindu-se astfel în mod arbitrar limitele canonice ale Bisericii.”

  13. @ carmen

    Da, pai acuma e un fel de cutremur în Ortodoxie. După adunarea din Creta vom vedea cum se vor mai așeza “plăcile tectonice”.

    Cam din aceeași sfera, mai putem cita si articolul:

    Carol Saba, purtator de cuvant la Sinodul din Creta si responsabil cu comunicarea Adunarii Episcopilor Ortodocsi din Franta, vede in Sinodul din Creta un aggiornamento indispensabil pentru Ortodoxie:

    http://corortodox.blogspot.fr/2016/06/carol-saba-purtator-de-cuvant-la.html

  14. @Ionut:

    Nu e chiar asa. Iti inteleg indignarea fata de stilul ipocrit, strident si agresiv in care au combatut unii acest Sinod (sau ce o fi el) si o impartasesc pe deplin, pentru ca acest stil exprima un duh inchizitorial efectiv dezgustator si care a fost hranit din plin de cel rau prin toata povestea asta incalcita in care copita lui se intrevede de la o posta.

    Totusi, dincolo de toate astea, atentia la detalii ramane esentiala – pt ca stim ca diavolul acolo se ascunde destul de frecvent.

    In acest sens, recomand citirea cu atentie a interviului postat ieri de Corina, in care mitropolitul Gabriel de Loveci explica decizia Bisericii Bulgariei de a nu participa la Sinod. Iata-l aici:

    http://corortodox.blogspot.ro/2016/06/mitropolitul-gabriel-de-loveci-aducand.html

    Personal, pe mine m-a lamurit acest interviu cu privire la procedura pe care ei o contesta si la pertinenta deciziei de neparticipare, mai ales ca mi-a evocat un soi de `deja vu’ cat se poate de acut. Sa ma explic: din experienta mea avocatiala cunosc foarte bine cate capcane se pot ascunde intr-o procedura modificata intr-un cadru restrans si apoi acceptata implicit prin simpla decizie de participare a celor multi. E o tactica clasica si care se desfasoara de regula extraordinar de discret, pe tacute, si prin strategia punerii in fata faptului implinit. Si mai exact, cum se procedeaza? Pasul 1: o minoritate isi propune sa impuna unui grup organizat (actionari, participanti la proces, Biserica, ce vrei tu..) o decizie pe care acel grup, in mod normal, nu ar lua-o; Pasul 2: pt ca sa faca asta, e nevoie de modificarea sistemului colectiv de luare a deciziilor, unanim agreat in prealabil. Bref: de schimbarea regulilor jocului, dara fara ca ceilalti participanti sa stie; Pasul 3: schimbi regulile jocului intr-un cadru restrans pe care il aduci ulterior la cunostinta restului membrilor ‘la pachet’ cu deciziile pe care vrei sa le impui si, de preferinta, ‘la pachet’ cu multa ‘maculatura’ (a se citi: praf in ochi) menita sa distraga atentia de la chestiunea reala si sa starneasca cat mai multe dezbateri, astfel incat problema principala – modificarea procedurii de vot – sa devina ocultata si sa treaca in plan secund. Pasul 4: lumea se panicheaza, incep dezbaterile, agitatia si, de teama ca nu cumva deciziile respective – altfel inacceptabile – sa fie luate in noul cadru procedural (altfel nestatutar si vadit contestabil) si apoi impuse samavolnic, restul membrilor accepta participarea la noua formatie de vot propusa, validand-o astfel IMPLICIT prin simpla lor participare. Cum se spune la noi ‘lipsa de procedura a fost acoperita prin prezenta partii.’ Pasul 5: atata doar ca noul format nu permite de fapt luarea in considerare a votului tau, lucru care a fost bine disimulat prin fraze ambigui, strecurate strategic in contexte menite sa distraga atentia, fraze pe care apoi nu poti sustine ca nu ti-au fost aduse la cunostinta. Toate astea se fac discret, ‘aristocratic’, pe tacute, bucatele de otrava strecurate altfel intr-un sote rafinat si bine asezonat cu argumente calme, chibzuite etc.. Bineinteles, in acest context isteria celor care miros ei ceva profita din plin, oferind prilejul excelent de a le disredita cauza prin chiar propriul lor comportament.

    In concreto, in cazul de fata:

    Pasul 1: se schimba procedura (regulile jocului unanim acceptate) in cadrul restrans de la Chambesy (sau ma rog, unde s-a decis in prima faza). Tot atunci sunt adoptate deciziile cu pricina. Pasul 2: noua procedura plus deciziile sunt servite majoritatii ‘la pachet’ cu o suma de alte probleme supuse dezbaterii, menite sa disimuleze adevaratul scop – de exemplu, problema postului (falsa problema, de nimeni contestata, menita sa arate buna-credinta si credinciosia exemplara a autorilor. Sau, problema casatoriilor mixte – si asta prezentata intr-o forma acceptabila, cu o mica bresa acolo, menita sa suscite dezbateri care sa distraga atentia de la problema de fond. Care fiind problema de fond? Documentul-cheie: ‘Relatia Bisericii Ortodoxe cu lumea crestina’ – document in care sunt de fapt strecurate toate ereziile si care, odata acceptat, clatina fundamentul BO. A! Si ar mai fi o problema (aparent de forma dar de fapt de fond): acceptarea implicita a modificarii procedurii, modificare menita sa permita minoritatii sa isi impuna deciziile. Mai mult, titulatuta de ‘Sinod’ impusa in acest cadru nu e deloc intamplatare sau de neglijat, pt ca odata acceptata, se creeaza un precedent, si orice adunare, cat de restransa, a ‘capilor’ va putea apoi fi socotita ‘Sinod’. Pasul 3: Lumea incepe sa se agite si unii, de panica sau pur si simplu inconstienti de capcana, ACCEPTA PARTICIPAREA IN NOUL FORMAT – adica EXACT ce vroiau ei! Altii inteleg si se retrag. Altii inteleg, se retrag si explica. Altii inteleg si urla isteric (prilej sa aratam cat de rezonabili suntem noi). Etc.. Pasul 4: Are loc intrunirea care primeste si denumirea corespunzatoare, menita sa o valideze, si care, in plus, e validata prin simpla participare a celorlalti membri care, astfel, accepta IMPLICIT modificarea cadrului de dezbatere si vot. Pasul 5: numai ca, spre surpsiza lor, participantii se pomenesc ca desi sunt lasati sa vorbeasca, opiniile lor sunt consemnate riguros, atmosfera e civilizata si destinsa, at the end of the day se pomenesc ca votul lor… E ZERO! Cum asa?? Aa, pai li se va spune: n-ati citit ca ne-am intrunit aici ca sa vedem daca e nevoie de modificari la documentele ADOPTATE DEJA la Chambesy? N-ati citit ca modifiarile, daca e nevoie intr-adevar de ele, nu pot fi adoptate decat in UNANIMITATE? Da, majoritatea celor prezenti au vrut modificari. Poate chiar 90% din cei prezenti. Dar, ce sa vezi? Era nevoie de unanimitate. Asa, si – intrebi tu, siderat. Pai si ce? ti se raspunde. Nu s-a obtinut unanimitatea, deci documentele raman valabile ca atare! Bingoo! Si, ce sa vezi, chiar daca nu ai fost de acord, ai validat cu simpla ta prezenta procedura modificata de noi ‘din mers’ basca documentele astfel ‘adoptate’. Si uite asa te pomenesti complice fara voie intr-o poveste urata.

    Interviul postat de Carmen m-a lamurit clar ca duhul acestui ‘sinod’ e unul ecumenist, consilierul PE aratand clar pozitia lui fata de catolici. Nu stiu care e amestecul lui Kirill in toata povestea, cat intelege si cat nu – foarte multi se lasa smintiti si de hamaielile `aparatorilor adevarului` care efectiv te pun pe fuga (cum s-a intamplat cu tine, de exemplu, sau cu mine sau cu atatia altii). Nu stim, asadar, cati sunt de buna-credinta si cati nu.

    Cum am spus, am intalnit frecvent tertipurile astea in practica mea, si pana sa ma ma prind m-am ars temeinic de cateva ori, iar efortul de a indrepta lucrurile a fost fie imens, fie n-a mai dat roade. Mi-amintesc si istoric de astfel de episoade – cu siguranta mult mai frecvente decat stiu eu. Unul din ele este modul in care a fost condamnata Maria Stuart care a acceptat – convnsa de justetea cauzei ei – sa fie ‘judecata’ de un soi de tribunal englezesc (care nu avea de fapt nici o competenta, ea fiind regina a Scotiei si, ca si cap incoronat, nesupusa unor astfel de proceduri, cu atat mai putin intr-o tara straina). Ea avea toate argumentele la purtator, inclusiv cel al nerecunoasterii competentei tribunalului. A acceptat insa sa isi expuna cauza si, ce sa vezi?, s-a pomenit…inchisa 18 ani in Anglia. Stiu ca de mica am citit episodul asta si m-a impresionat ca toti istoricii erau unanimi in opinia ca ea nu ar fi trebuit sub nici o forma SA PARTICIPE, pt ca astfel a validat implicit tribunalul altfel nelegal, ceea ce mi s-a parut extrem de interesant, pt ca altfel ai fi fost tentat sa spui ca iata, avea un nemaipomenit prilej de a-si afirma nevinovatia in fata lumii intregi. Aiurea, pt ca numai de nevinovatia ei nu le pasa lor. Ei nu aveau nevoie decat de legitimarea deciziei lor – deja luate – de a o aresta. Asa si aici.

    Capisci?

  15. @Carmen, Corina
    Este chiar dureros sa citesti ce spun acesti reprezentanti ai patriarhiei ecumenice si ai P. Antiohiei.

    In conferinta din Grecia s-a amintit cuvantul unui arhimandrit adresat patriarhului Athenagoras in care se spunea ca incercand sa se impace ceea ce este dezbinat se va desparti ceea ce este unit (am citat cum am putut ca este greu de cautat). Dar, din pacate, cam spre aceasta se merge. Marele castig este insa tot ceea ce bunii ierarhi au marturisit (si toate aceste marturii le-au auzit multi) si, indifferent ce se va intampla, faptul ca multi dintre ei au declarat ca nu vor urma deciziile sinodului daca…. este linistitor totusi.

  16. @Doroteea
    Eu ti-am indicat link-ul acela (si nu de pe acest site sau de pe graiul orthodox) si ca sa citesti ce a spus Grigore Fecioru in introducere. Mie mi-a placut.

  17. @Sanziana

    1 – in BO exista si functioneaza cu succes din pacate prevederile documentului de la Balamand. De vreo 2 decenii, aprobat nu in unanimitate de toate Bisericle, dar de majoritatea. Faptul ca la acest sinod s-ar legaliza casatoriile intre eterodocsi sau s-ar recunoaste celelalte Biserici trinitare, n-ar fi nici o noutate, atitudinea asta este deja prezenta in Biserica, mai ales la noi.

    2 – eventualele sanctiuni de care pomeneste Bartolomeu, n-au sa aiba logica daca se vor lua decizii necanonice. In cazul ala, sub anatema intra cei ce le-au propus/votat, chiar daca tot ei ar fi cei care sa arunce anatema.

    3 – PE are un rol “prim” in ortodoxie, in aceeasi masura in care PF Daniel, ca patriarh are rolul lui in BOR. Un “cap” tre sa fie, trebuie o autoritate, in sens lumesc. Nu poti avea doar Parlament, fara presedinte, chiar daca rolul presedintelui e mai mic, promulga legi, sau nu, intocmeste comisii de control, vegheaza asupra toate. Daca n-ar fi PE ca prim, ar iesi in fata Moscova, care deja isi cam revendica acest lucru, sustinand ca reprezinta 75% din intreaga lume ortodoxa si ca nu se afla sub influenta demonica americana :)). Asta din urma e cel mai important, nu? :)))

  18. @Corina
    Rferitor la ce a spus pr. Pruteanu, erau cunoscute lucrurile. La conferinta din Grecia cineva (dar nu mai gasesc cine) a spus ce certuri au fost pe marginea documentelor, de ce nervi a fost nevoie ca sa stai si sa combati. De aceea am si comentat la un moment dat, cam asa:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2016/04/21/explicatiile-ps-longhin-cu-privire-la-nepomenirea-patriarhului-kirill-ce-nu-se-leaga-precizari-despre-pozitia-bisericii-georgiei-asupra-documentului-controversat-relatiile-bisericii-ortodoxe-cu-lum/comment-page-2/#comment-447977

    Pentru toate ce s-au spus in ultimele comentarii este de inteles nelinistea care stapaneste talpa Ortodoxiei (mireni si monahi). Si daca aceasta neliniste naste rugaciune este bine, daca insa duce la aruncarea de ocari, dispret, jigniri (indifferent dinspre care baricada) atunci cel singur castigator este vrajmasul.

  19. @ionut

    E trist, autoritatea PE este contestata, este o obraznicie fara margini, nu cred ca s-a mai intalnit vreodata in toata istoria BO,

    Glumesti? 🙂 Arata-mi, mai degraba, o perioada din istoria BO in care astfel de conflicte, care nu au ajuns necesarmente la schisma sau erezii, au lipsit.

    Pe de alta parte, contestarea autoritatii unui eveniment nu poate fi numita schisma. Patriarhul Ecumenic nu are jurisdictie in Rusia, Bulgaria sau Georgia. In plus, el este, in continuare, pomenit de intai-statatorii acestor biserici autocefale. Sa nu ne jucam cu cuvintele, cum obisnuiesc sa faca aia mai avantati pe astfel de teme.

  20. @admin

    este un inceput de schisma. E vorba de negarea autoritatii PE, insubordine, neascultare. Neascultarea, in general, in Biserica, inseamna razvratire, un inceput de schisma. Ce va fi daca la acest sinod nu se va hotari nimic necanonic? Vor accepta celellate Biserici nepartiipante rezolutiile, in cazul asta? PE nu are jurisdictie in Rusia, Bulgaria sau Georgia, dar are caderea sa organizeze un astfel de Sinod si sa-l prezideze. Sunt alte lucruri la mijloc aici.

    @Doroteea, speculezi mult. In locul tau nu mi-as consuma atata energie pe o tema pe care nu o stapanesc.

    cel mai bine este sa ne abtinem si sa ne rugam. Vom vedea ce fa fi, dupa. Nu e o noutate deschiderea PE fata de ecumenism, asa cum nu e o noutate ecumenismul deja practicat de unele Biserici, mai ales de BOR. Nu e ecumenismul singura problema. Asta apropo de subordonatii PE care au fost intervievati. Din pacate, raul e si in noi, dar avem tendinta de a-l extirpa intai, din jurul nostru.

  21. “Arata-mi, mai degraba, o perioada din istoria BO in care astfel de conflicte, care nu au ajuns necesarmente la schisma sau erezii, au lipsit. ”

    nu stiu, de ce nu-mi zici matale vreo 2 exemple de situatii asemanatoare, de amploarea asta, chiar raportat la PE.

  22. Daca ar fi sa rezumam pozitionarea diferitelor Biserici fata de Sinod, s-ar putea spune cam asa:

    – grecii, fini teologi, incearca sa modifice documentele mai in duh ortodox
    – bulgarii, pe ultima suta de metri vor sa dea lovitura, si intorc spatele
    – antiohienii se supra ca nu au comuniune cu Ierusalimul si nu mai vor nici ei Sinod acuma, aratand cu degetul spre Constantinopol
    – sarbii isi scot si ei oful cu Biserica noastra si vor sa impace si capra si varza, propunand ca Sinodul din Creta sa fie o oarecare intrunire sau doar o etapa a asa-zisului Sinod
    – albanezii tin trena Constantinopolului, facand aple la participare
    – romanii tac si se uita la filmul care-l fac altii, dar anunta ca participa coresponsabili la Sinod
    – Constantinopolul someaza sa nu i se strice castelul de carti care l-a construit pana acuma
    – rusii, facand un joc cameleonic, profita mai ales pe ultima suta de metri, de toate nemultumirile ridicate de ceilalti, sa traga tare in poarta Constantinopolului, ca doar, doar, se va ridica in varf a treia Roma

    si, in rest, ‘om trai si-‘om mai vedea…

    Campionatul de fotbal e mic copil pe langa ce se intampla acuma cu Sinodul.

  23. @ionut

    Pai, nu stiu, chiar nu am acum timp sa caut in cartile de istorie, insa conflicte intre episcopi, alungari de pe scaun, revocari, rechemari, relatii intrerupte, relatii reluate, se gasesc tot timpul de-a lungul istoriei. Istoria nu e una a consensului si a ascultarii neconditionate, acestea fiind exceptiile, nu regula.

  24. @Ionut:

    Ne rugam, ne rugam… 🙂 Am putea face altceva?

    Pana una alta modificarile de care vorbesc sunt fapte, nu speculatii – fapte semnalate de multi dintre cei care stiu mai mult decat mine si tine si toti cei de pe aici la un loc. Sigur, le poti intitula ca atare daca vrei, dar asta nu demonstreaza nimic (cel multi lipsa contraargumentelor).

  25. @admin, fara un consens, fara ascultare (pana la pacat) toate se duc de rapa. Ca Biserici autocefale, asa e, cum zici, vor supravietui, dar fiecare va creste in felul ei, ceea ce pe viitor poate avea consecinte majore.

  26. @ un observator

    “Constantinopolul someaza sa nu i se strice castelul de carti care l-a construit pana acuma”

    PE are intaietate onorifica si e singura in masura sa convoace si sa prezideze un sinod de asemenea anvergura. Cine-ar fi s-o faca? Romanii? Albanezii? Stiu ca rusii abia asteapta…

  27. Daca presupunem ca in spatele organizarii Sinodului din Creta s-ar afla oculta mondiala, oculta care e responsabila si de bombeurile economice in tibia Rusiei, si dat fiind faptul ca elitele trag de mult sa organizeze Sinodul, cred ca Putin, care e de mult timp un abil oportunist, a sesizat momentul si acum il speculeaza, targuind la sange timingul Sinodului (vezi opozitiile patriarhiilor slave) pe beneficii proruse.
    Ma gandesc ca, de fapt, negocierile reale, cele care conteaza, nu se poarta intre patriarhii, ci intre masonii rusi si serviciile secrete rusesti, pe de-o parte, si eminentele cenusii euroatlantice, pe de alta parte, eminente prinse oarecum la inghesuiala. Daca are nu are loc Sinodul, zic ca Rusia va mai sta o perioada la Terapie Intensiva.
    @ionut

    nu stiu, de ce nu-mi zici matale (@admin) vreo 2 exemple de situatii asemanatoare, de amploarea asta, chiar raportat la PE.[..]
    Ca Biserici autocefale, asa e, cum zici, vor supravietui, dar fiecare va creste in felul ei, ceea ce pe viitor poate avea consecinte majore.

    Uite o perioda foarte tulbure din istoria Bisericii, cu autocefalii, schisme si reveniri, perioada descrisa in viaţa celui între sfinţi, Părintele nostru Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei (12 februarie), sfant care l-a botezat pe Sfantul ioan Gura de Aur si l-a hirotesit diacon pe Sfantul Vasilie cel Mare.
    http://paginiortodoxe.tripod.com/vsfeb/02-12-sf_meletie.html
    P.S.
    Peste 4 ani se face suta de ani (cam cat prigoana iconoclasta) de la Enciclica Patriarhiei Ecumenice din 1920, „Către Bisericile lui Hristos de pretutindeni”, enclica de la care a pornit nenorocirea, text din care citez mai jos (e in acelasi duh cu presinodalele de acum):

    Biserica noastră (PE) consideră că apropierea dintre diferite Biserici creştine şi frăţietatea dintre ele nu sunt excluse de diferenţele dogmatice care există între ele. În opinia noastră, o astfel de apropiere este extrem de binevenită şi necesară. Ea ar fi utilă în multe feluri pentru folosul real al fiecărei Biserici particulare şi a întregului trup creştin, ca şi pentru pregătirea şi propăşirea acelei uniri binecuvântate, care se va săvârşi în viitor, potrivit voii lui Dumnezeu. De aceea, noi credem că vremea de acum este foarte favorabilă pentru ridicarea acestei probleme importante şi studierea ei împreună.

    Chiar dacă în acest caz, din pricina prejudecăţilor, rânduielilor sau pretenţiilor învechite, pot apărea sau spori dificultăţile care au primejduit adeseori încercările de unire din trecut, în opinia noastră, deoarece în această etapă de început suntem preocupaţi doar de contacte şi apropiere, aceste dificultăţi sunt minore. Dacă există bunăvoinţă şi intenţii bune, ele nu pot şi nu trebuie să se constituie într-un obstacol de neînvins şi de nedepăşit. Din acest motiv, socotind că o asemenea năzuinţă este posibilă şi actuală, mai cu seamă luând în considerare întemeierea plină de speranţe a Ligii Naţiunilor, îndrăznim să exprimăm mai jos pe scurt gândurile şi opiniile noastre cu privire la felul în care înţelegem această apropiere şi contact şi cum le considerăm a fi realizabile; cerem cu toată convingerea şi solicităm hotărârile şi punctele de vedere ale celorlalte Biserici surori din Răsărit şi ale preacinstitelor Biserici creştine din Apus şi din întreaga lume.

    http://lumea-ortodoxa.ro/enciclica-patriarhala-si-sinodala-patriarhiei-ecumenice-din-1920/
    un P.S. mai mititel
    cica un sinod pentru a fi fost declarat ecumenic, trebuia sa implineasca vreao 4 criterii:
    – sa fie convocat de imparatul Bizantului (acum e patriarhul ecumenic cel care convoaca).
    – sa intruneasca criteriul Pentarhiei, adica sa fie chemate cele 5 patriarhii vechi. (pentarhia este un sistem de organizare bisericească a Bisericii primului mileniu, cuprinzând cel cinci patriarhii zise tradiționale sau vechi: Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia, și Ierusalim.)
    – sa nu mute hotarele precedentelor Soboare
    – sa abordeze problematica reala a Bisericii.
    Salut!

  28. Nu exista butoane de later edit asa ca reiau:
    @ionut

    nu stiu, de ce nu-mi zici matale (@admin) vreo 2 exemple de situatii asemanatoare, de amploarea asta, chiar raportat la PE.[..]
    Ca Biserici autocefale, asa e, cum zici, vor supravietui, dar fiecare va creste in felul ei, ceea ce pe viitor poate avea consecinte majore.

    Uite o perioda foarte tulbure din istoria Bisericii, cu autocefalii, schisme si reveniri, perioada descrisa in viaţa celui între sfinţi, Părintele nostru Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei (12 februarie), sfant care l-a botezat pe Sfantul ioan Gura de Aur si l-a hirotesit diacon pe Sfantul Vasilie cel Mare.
    http://paginiortodoxe.tripod.com/vsfeb/02-12-sf_meletie.html
    P.S.
    Peste 4 ani se face suta de ani (cam cat prigoana iconoclasta) de la Enciclica Patriarhiei Ecumenice din 1920, „Către Bisericile lui Hristos de pretutindeni”, enclica de la care a pornit nenorocirea, text din care citez mai jos (e in acelasi duh cu presinodalele de acum):

    Biserica noastră (PE) consideră că apropierea dintre diferite Biserici creştine şi frăţietatea dintre ele nu sunt excluse de diferenţele dogmatice care există între ele. În opinia noastră, o astfel de apropiere este extrem de binevenită şi necesară. Ea ar fi utilă în multe feluri pentru folosul real al fiecărei Biserici particulare şi a întregului trup creştin, ca şi pentru pregătirea şi propăşirea acelei uniri binecuvântate, care se va săvârşi în viitor, potrivit voii lui Dumnezeu. De aceea, noi credem că vremea de acum este foarte favorabilă pentru ridicarea acestei probleme importante şi studierea ei împreună.

    Chiar dacă în acest caz, din pricina prejudecăţilor, rânduielilor sau pretenţiilor învechite, pot apărea sau spori dificultăţile care au primejduit adeseori încercările de unire din trecut, în opinia noastră, deoarece în această etapă de început suntem preocupaţi doar de contacte şi apropiere, aceste dificultăţi sunt minore. Dacă există bunăvoinţă şi intenţii bune, ele nu pot şi nu trebuie să se constituie într-un obstacol de neînvins şi de nedepăşit. Din acest motiv, socotind că o asemenea năzuinţă este posibilă şi actuală, mai cu seamă luând în considerare întemeierea plină de speranţe a Ligii Naţiunilor, îndrăznim să exprimăm mai jos pe scurt gândurile şi opiniile noastre cu privire la felul în care înţelegem această apropiere şi contact şi cum le considerăm a fi realizabile; cerem cu toată convingerea şi solicităm hotărârile şi punctele de vedere ale celorlalte Biserici surori din Răsărit şi ale preacinstitelor Biserici creştine din Apus şi din întreaga lume.

    http://lumea-ortodoxa.ro/enciclica-patriarhala-si-sinodala-patriarhiei-ecumenice-din-1920/
    un P.S. mai mititel
    cica un sinod pentru a fi fost declarat ecumenic, trebuia sa implineasca vreao 4 criterii:
    – sa fie convocat de imparatul Bizantului (acum e patriarhul ecumenic cel care convoaca).
    – sa intruneasca criteriul Pentarhiei, adica sa fie chemate cele 5 patriarhii vechi. (pentarhia este un sistem de organizare bisericească a Bisericii primului mileniu, cuprinzând cel cinci patriarhii zise tradiționale sau vechi: Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia, și Ierusalim.)
    – sa nu mute hotarele precedentelor Soboare
    – sa abordeze problematica reala a Bisericii.

  29. Iata si textul din Regulament (Art. 11):

    ‘Articolul 11 ​​Modificări aduse textelor

    În timpul discuțiilor pentru fiecare temă, propunerile formulate în amendamente, corectări sau adăugări la textele aprobate în unanimitate de către Conferințele Panortodoxe Presinodale și Sinaxele Întâistătătorilor pe subiecte din ordinea de zi a Sinodului, precum și Mesajul Sinodului: 1) se depun la Secretariatul Sinodului de către delegațiile Bisericilor Ortodoxe Autocefale pentru a fi prezentate Plenului Sinodului de către Președinte sau, în scopul de a fi ratificate în mod oficial printr-o decizie sinodală. 2) Aprobarea acestor modificări, după încheierea dezbaterilor care le privesc, este exprimată, în conformitate cu practica stabilită la nivel panortodox, prin principiul unanimității delegațiilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale. Acest lucru înseamnă că amendamentele neaprobate în unanimitate nu trec. ‘

    sursa:http://corortodox.blogspot.ro/2016/02/regulamentul-de-organizare-si-de.html

    Ce nu e clar? Documentele de la Chambesy raman valabile daca modificarile nu sunt adoptate in unanimitate. Nu trebuie decat ochi sa ai ca sa citesti, nu cred ca e nevoie de schite si desene suplimentare. 🙂

    Deci, f rau ca participam. Asta e. Dar…cu Dumnezeu inainte!

  30. Desi am mai dat link-ul acesta il reiau avand in vedere ultimele evenimente:

    https://sinodpanortodox.wordpress.com/2013/03/06/dedesubturile-sinodului-al-8-lea/

    Interesant este ca a aparut cu mult timp in urma

  31. @Sanziana:

    pai din ce citesc eu acolo deduc ca de fapt adversitatea dintre PE si Patriarhia Rusiei este una falsa, directia de baza (apropierea de catolici) fiind in fond aceeasi.

  32. http://www.iefimerida.gr/news/271438/ta-elta-kanoyn-grammatosimo-ton-patriarhi-vartholomaio

    Poșta greacă, cu ocazia finalizării 25 de ani de la ascensiunea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu la scaunul patriarhal al Constantinopolului, onorarea Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe.

    Și muta comemorativa de timbre Series – Fegie “Bartolomeu. – 25 de ani Patriarh Ecumenic”

    Inovatoare, îndrăzneț, vizionar și, desigur, devotat și pios, Sanctității Sale Arhiepiscop al Constantinopolului, Noua Romă și Patriarh Ecumenic Bartolomeu, scrie în lucrarea lor ELTA prezintă o activitate importantă în ceea ce privește promovarea și protejarea valorilor atemporale și învățături ale Ortodoxiei, nu numai printre ortodocși, ci și printre celelalte biserici și dogme.
    Pastoratul se caracterizează printr-o cooperare inter-ortodoxă, unitatea bisericească, inter-creștină și dialogul inter-religios și un efort continuu de a consolida libertatea religioasă și drepturile omului. Inițiativele în direcția protecției mediului, au dat titlul de “Patriarhul verde”, iar activitatea sa pentru problemele internaționale de pace să-l destul de plasat în partea de sus a vizionarilor la nivel mondial și face ca o personalitate de prestigiu la nivel mondial și recunoașterea internațională, nu doar liderii religioși, ci și lumea științifică, intelectuală și politică. (google translator)

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare