Articole din categoria: Ucraina

Desi nu au o biserică ortodoxă în satul lor, în care să se slujească în limba română, mulți dintre românii volohi din Ucraina și-au păstrat credința vie, credința pe care au avut-o străbunii lor, fără să cedeze ispitelor materiale care au asaltat comunitatea lor în ultimii ani. Acestia sunt cei care duc mai departe urmașilor o credință dreaptă prin care să îl proslăvească pe Dumnezeu prin fapte și jertfă. Personal m-a impresionat ce am văzut, fiind doar la prima vizită în această comunitate unde se vorbește în limba română.

Prima teză ar fi că fiecare ţară europeană are dreptul de a-şi apăra cultura creştină şi de a respinge ideologia multiculturalismului. Totodată, fiecare ţară are dreptul de a apăra modelul familiei tradiţionale şi să declare că „fiecare copil are dreptul la o mamă şi la un tată”, a transmis Viktor Orbán.

Crearea unei Biserici independente „are aceeași importanță”’ precum acordul de asociere la Uniunea Europeană, liberalizarea regimului de vize sau aderarea la UE și NATO, a declarat joi președintele Ucrainei, Petro Poroșenko. Liderul de la Kiev a propus parlamentului crearea unei Biserici ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia Moscovei. O decizie pe care o consideră de importanță „geopolitică”.

Într-un interviu înregistrat și difuzat de Telewizja Trwam la câteva ore după nominalizarea pentru funcția de prim-ministru și citat de Politico, Morawiecki a respins ideea ca Poloniei să îi fie refuzat accesul la fondurile de coeziune, ca urmare a abuzurilor considerate de Uniunea Europeană ca fiind îndreptate împotriva statului de drept, și a spus că acestea sunt „amenințări urâte”. „Polonia este o națiune mare și mândră și nu va permite acest tip de șantaj”, a declarat el, potrivit News.ro.

Noua lege a educației din Ucraina reprezintă încheierea unui ciclu: după lichidarea treptată a școlilor românești, după extinderea accelerată a predării în limba ucraineană a venit și pasul final – interzicerea treptată a predării în limbile minorităților naționale.

Au fost apoi alții care spuneau ca Rusia se va ridica din nou, iar noi trebuie să ne asigurăm că asta nu se va întâmpla niciodată. Pentru a face acest lucru, trebuie să rupem Ucraina de Rusia, în mod special. Brzezinski a scris asta. La un moment dat, în acest timp el a scris că Rusia impreuna cu Ucraina este o mare putere imperială, iar fără Ucraina este o țară normală. Dar au existat oameni la Washington, aceiași oameni pe care i-am auzit în discuții private, spunând că Rusia e la pamant și ca noi o vom păstra acolo. Ei au introdus aceasta opinie în administrația Clinton, și asta a ajutat în mod clar la extinderea NATO.

Dar cel mai grav este că pro-americanismul bine implantat și păzit cu mare vigilență de serviciile secrete (CIA, direct sau prin mijlocirea SRI pare a fi avut un rol mai mare de cât se bănuia în toate afacerile politice interne românești), trece el însuși printr-o mare derută. În definitiv, ce înseamnă pro-americanism, dacă el va exclude adversitatea fățișă față de Rusia? Sau, și mai grav, dacă noua administrație americană va îngheța capabilitățile militare din România? În plus, toate minoritățile libertare și anti-ortodoxe care exultau de stilul și orientarea prezenței americane vor tinde la rândul lor să-și retragă sentimentele și să devină mai circumspecte dacă Donald Trump va lăsa să iradieze conservatorismul pe care îl sugerează. Ce va mai însemna atunci pro-americanismul de până acum?

Un astfel de razboi in regiunea baltica nu pare probabil – e clar ca Rusia nu e pregatita sau nu vrea sa se confrunte frontal cu NATO. In ciuda superioritatii numerice a batalioanelor tactice, exista deficiente in echipamentele moderne ale Rusiei, de vreme ce programul de inarmare costisitor abia demareaza, in timp ce Vestul are o clara superioritate in aer si pe apa. De asemenea, o incursiune masiva de teren a trupelor ruse in Siria, care sa-l ajute pe presedintele bashar Al-Assad sa castige razboiul civil, nu pare probabila. Ucraina pare a fi singura tinta de razboi viabila pe termen mediu (incepand cu ianuarie) care ar putea justifica aceasta crestere intensa a batalioanelor tactice, desi Gerasimov a subliniat ca “Kavkaz 2016 nu are legatura cu Ucraina”.

Incidentele sau articolele denigratoare consemnate au avut loc sau au fost publicate în preajma marilor sărbători ortodoxe. Unul dintre cele mai grave incidente înregistrate în anul 2015 a fost uciderea unui preot din Ucraina. Un caz similar a avut loc şi în Rusia, în districtul Puzevo Buturlinovsky din regiunea Voronezh, când un tânăr a intrat într-o biserică pentru a discuta cu preotul despre renovarea acesteia şi l-a ucis. De asemenea, o atitudine agresivă împotriva creştinilor ortodocşi a fost înregistrată în Kosovo şi Croaţia.

Digi24: 50 de morți în Turcia, după ce o bombă a explodat la o nuntă Cel puțin 50 de persoane au murit, iar aproape 100 au fost rănite, sâmbătă seara, într-o explozie produsă la o nuntă în Gaziantep, în sudul …

“Sfantul Sinod a hotarat ca Sinodul ce a avut loc la Creta nu poate fi privit drept unul panortodox, iar documentele aprobate nu pot fi privite drept exprimand un consens panortodox”, a declarat Vladimir Legoyda, seful Departamentului Sinodal pentru Societate si Relatiile cu Media.

În același timp, suntem preocupați de situația din multe țări unde creștinii se confruntă din ce în ce mai des cu o limitare a libertății religioase, a dreptului de a-și mărturisi credința lor și posibilitatea de a trăi în conformitate cu acestea. În special, constatăm că transformarea unor țări în societăți secularizate, străine de orice referință la Dumnezeu și la adevărul său, constituie o gravă amenințare pentru libertatea religioasă. Este pentru noi o sursă de neliniște, limitarea actuală a drepturilor creștinilor, dacă nu chiar discriminarea lor, atunci când unele forțe politice, susținute de ideologia unui secularism adesea foarte agresiv, încearcă să-i împingă la marginea vieții publice.

Nu numim Ecumenic urmatorul Sfant si Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de vechile Sinoade Ecumenice, nu este convocat pentru a lua decizii pe teme de doctrina, pentru ca acestea au fost luate cu mult timp in urma si ele nu sunt obiectul unor revizuiri. Nu este convocat nici pentru a introduce inovatii in viata liturgica a Bisericii si in ordinea sa canonica.

Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, avertizează preşedintele Vladimir Putin, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică.

Analistul de politică externă Armand Goşu, expert în spaţiul ex-sovietic, a explicat pentru gândul că, deşi schimbul de replici Rusia-România nu este o noutate, asta nu înseamnă că lucrurile vor rămâne la statutul de vorbe. Şi asta tocmai pentru că vorbele au mers prea departe. „Cu siguranţă Rusia a mers prea mult în acest război al declaraţiilor, ca să nu acţioneze. Depinde ce mută şi unde mută, dar cu siguranţă va face asta. Vor fi consecinţe în planul dispunerii armamentului, pentru că nu au cum să mai dea înapoi, s-a exacerbat tema.”

Pe de altă parte, preşedintele Turciei înţelege bine şi contribuţia ţării sale la haosul din Siria, după cum pricepe – ca Statele Unite şi Arabia Saudită – că în Siria, unde războiul prin procură e feroce, nu există “rebeli moderaţi”.

La început Germania a tăcut, la fel ca întreaga Uniune Europeană. Apoi Germania a propus un sistem contabilicesc de gestionare a crizei – sistemul cotelor voluntare, ca măsură temporară. Apoi a urmat impunerea unui sistem de cote obligatorii. Când s-a întâlnit opoziția unor state membre UE, sistemul de vot, care în mod tradițional cerea unanimitatea, a fost schimbat la unul majoritar și astfel cotele au devenit obligatorii. Acum, Berlinul face următorul pas și cere permanentizarea acestui sistem.

Siria ar urma să fie împărţită, pe lângă acest Israel Alawit (controlat de Rusia şi, eventual, Iran), încă în două părţi: una în nord, aşa-numita Rojava, controlată de kurzi, şi alta de-a lungul graniţei cu Turcia, controlată de jihadişti.

Rusia a lansat lucrari pentru construirea unei baze militare care va putea primi mai multe mii de soldati si depozite de arme si munitii la 25 km de frontiera ucraineana, langa oraselul Valuiki, nu departe de Soloti, au relatat locuitori ai regiunii, potrivit Le Figaro citat de Agerpres.

Astfel, cea mai mare divizie din Romania, care apara 30% din teritoriul tarii, a incetat sa existe. Unitatile ei de lupta au fost preluate de celelalte doua divizii: a doua Getica si a patra a Gemina. Comadamentul Diviziei care tocmai a fost desfiintata este de acum in totalitate in subordinea NATO.

Relaţiile diplomatice dintre Bucureşti şi Budapesta devin tot mai tensionate. După ce Ministerul român de Externe l-a convocat pentru discuţii pe însărcinatul cu afaceri al Ungariei, a fost rândul ambasadorului român la Budapesta să se prezinte la Ministerul de Externe din această țară. Motivul? Declaraţiile premierului Victor Ponta, care a afirmat că Ungaria încearcă să provoace România. Rămâne, însă, o nelămurire. Partea maghiară spune că ambasadorul român a fost convocat, în vreme ce de la Bucureşti autorităţile susţin că diplomatul a cerut singur audienţa.

Impreuna cautam sa atrage atentia opiniei publice asupra suferintelor fratilor nostri din Orientul Apropiat, Nordul Africii, Kosovo si Metohia, iar acum si din sud-estul Ucrainei, unde sangele crestinilor ortodocsi este varsat, bisericile lui Dumnezeu sunt distruse, multimi de refugiati lasati fara acoperis sunt expusi la pericol continuu din partea fortelor radicale motivate de intoleranta etnica si religioasa

Preotul Roman Nikolaev a fost împuşcat duminică dimineaţa de indivizi necunoscuţi, în timp ce ieşea din locuinţa sa din Kiev spre a merge la Biserica “Sfânta Tatiana”, unde era paroh. El a fost transportat la spital, unde a murit miercuri în urma rănilor suferite. Preotul Roman Nikolaev avea 40 de ani şi era hirotonit de doi ani.

In particular, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainiene si-au exprimat ingrijorarea cu privire la activitatile ierarhilor constantinopolitani desfasurate pe “teritoriul canonic” al Patriarhiei Moscovei fara a avea, insa, aprobarea Bisericii locale, conform theorthodoxchurchinfo.

O escadrila de bombardiere strategice Tu-22M3 cu raza lunga de actiune urmeaza sa fie desfasurata in curand in Crimeea pentru a consolida unitatea de aviatie de atac din peninsula (anexata in martie 2014 la Rusia), a declarat miercuri pentru agentia de presa Interfax o sursa din cadrul Ministerului rus al Apararii.

Europa de astăzi pare îngrijorător de asemănătoare cu Europa de acum peste 100 de ani, în ajunul Primului Război Mondial. Avem de-a face cu un amestec de angajamente militare și de apărare, unele dintre ele neclare și, prin urmare, mai ușor de ignorat. Liderii politici au dat semnale vagi în legătură cu ce ar putea conduce la un război și ce nu. Tensiunile politice s-au transformat în escaladări militare. Națiunile sunt într-un echilibru instabil de putere, abia ținut în balanță de înțelegerile din timpul Războiului Rece care cu greu fac față situației actuale.

Intr-adevar, Razboiul Rece a fost confortabil de rece in Europa, pe cand in celelalte parti ale lumii a fost chiar fierbinte, cu razboaiele proxy continue din Asia, Africa si America Latina generand jertfe sangeroase. Acum lupta a ajuns in Europa, in estul Ucrainei. Un cerc vicios al raspunsului la raspuns la raspuns ia nastere pe continent, cu potential clar de escaladare.

De-acum e oficial: americanii trimit în România armament greu, ca măsură de precauţie în fața comportamentului tot mai agresiv al Rusiei. Tancuri şi echipamente de artilerie americane vor fi detaşate pentru a servi soldaţilor care participă la manevre de antrenament în ţara noastră. Şeful Pentagonului a confirmat public informaţii care se vehiculau de mai bine de o săptămână. Ruşii au reacționat imediat, chiar dacă informațiile nu erau oficializate. Vladimir Putin a fost de-a dreptul furios: a ameninţat că Rusia îşi va mări arsenalul nuclear.

Ministerul rus de Externe a publicat, luni seara, un comentariu în care reacționează la știrile pe surse care vorbesc despre amplasarea de echipament militar pe flancul estic al NATO sub pretextul desfășurării unor exerciții. Diplomația rusă avertizează că situația în Europa ar putea degenera într-o nouă confruntare militară ce ar putea avea consecințe periculoase,

“Atentie la Transnistria”, avertizeaza Neil Buckley, editor pentru Europa de Est al Financial Times, intr-un articol publicat miercuri pe blogurile FT referitor la faptul ca regiunea separatista a Republicii Moldova “se contureaza ca urmatorul punct fierbinte in relatia Rssia-Ucraina”.

Anexarea Crimeei şi apoi confruntările armate din estul Ucrainei complică lucrurile în Europa până la un nivel la care orice schimbare de poziţie poate produce dezechilibre de nedorit în relaţia Uniunii Europene cu Rusia. Este posibil ca pe această etapă nici măcar UE sa nu îşi mai dorească o schimbare a poziţiei României. Nu mai vorbim de Serbia, aflată în plin proces de echilibrare a traseului european la care s-a angajat în Iulie 2014, pe de o parte, cu necesitatea menţinerii bunăvoinţei Rusiei în a-i acorda sprijin economic, pe de alta.

Armata ruseasca mobilizeaza trupe si sute de piese de armament greu inclusiv lansatoare de rachete, tancuri si artilerie, la o baza improvizata in apropierea granitei cu Ucraina, a observat saptamana aceasta un reporter Reuters. Potrivit jurnalistului, multe dintre vehicule si tancuri aveau placutele de inmatriculare sterse, iar insemnele militare au fost indepartate. Drept urmare, acestia se asemanau cu militarii vazuti in estul Ucrainei, pe care Kievul si aliatii occidentali ii acuza ca sunt parte a unor detasamente rusesti sub acoperire.

Vara a devenit cea mai sângeroasă perioadă pentru oraşul strategic Lugansk. Munca jurnaliştilor în zonele de conflict este întotdeauna conectată la un nivel de risc crescut. Dar acest pericol nu este mai mare decât cel la care sunt expuşi localnicii. La sfârşit tu poţi părăsi zona de conflict, dar de cele mai multe ori localnicii nu fac acest lucru.

Se folosește SUA de ONG-uri pentru a submina regimuri politice din întreaga lume? Și, dacă da, cine decide care regimuri pot fi subminate? Ceea ce impune un răspuns urgent la aceste întrebări este actuala criză care determină Moscova să-și îndrepte rachetele către Europa și să-și trimită submarinele și bombardierele pentru a testa capacitățile de apărare ale NATO.

Distorsiunile sunt chiar mai grave. Presa românească în varianta ei ostentativ pro-americană dă senzația că România este un alcoolic care trebuie supravegheat clipă de clipă ca să nu dea pe gât un pahar de vodcă rusească. Sau, pshihanalitic vorbind, sugerează că eul nostru transatlantic se luptă din greu cu sinele ortodox și răsăritean, în timp ce ambasada SUA este chiar supra-eul sau chipul tatălui autoritar. Imaginea nici măcar nu pare exagerată, căci tonul principal al acestor comentarii este de insistentă și apăsătoare culpabilizare.