Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei îndeamnă statele membre și UE să NU facă OBLIGATORIU vaccinul Covid/ Ce ne arată răfuiala UE cu compania ASTRAZENECA/ „Imunoloaga” (?!) MELINDA GATES „prezice”: „Până nu ne vaccinăm TOȚI, nu ne putem întoarce la normalitate”. Despre VICTIMIZAREA jenantă legată de TEORIILE CONSPIRAȚIEI/ 9 întrebări privitoare la VACCIN

1-02-2021 17 minute Sublinieri

Captură după Al Jazeera

R3Media:

O rezoluție a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei îndeamnă statele UE să nu facă obligatorie vaccinarea anti-covid și să nu discrimineze pe cei care nu o doresc

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat o rezoluție prin care îndeamnă statele membre ale Consiliului Europei și ale Uniunii Europene să nu facă obligatorie vaccinarea anti-covid și nici să nu discrimineze în vreun fel persoanele care nu vor să se injecteze.

Astfel, Rezoluția 2361/2021 adoptată pe 27 ianuarie îndeamnă statele membre „să se asigure că cetățenii sunt informați că vaccinarea nu este obligatorie și nimeni nu este politic, social sau în alt fel presat să se vaccineze, dacă nu doresc de bună voie”(7.3.1).

De asemenea, Rezoluția cheamă statele Europei „să se asigure că nimeni nu este discriminat pentru că nu s-a vaccinat, fie din cauza posibilelor riscuri asociate vaccinării sau pentru că nu a dorit acest lucru” (7.3.2).

În continuare, Rezoluția APCE îndeamnă statele Europei să combată dezinformarea, dar și să „distribuie informații transparente cu privire la siguranța și posibilele efecte secundare ale vaccinurilor” (7.3.3 și 7.3.4).

Printre altele documentul îndeamnă statele membre să fie transparente cu privire la conținutul contractelor cu producătorii de vaccinuri, pentru a le face disponibile „cercetării publice și parlamentare” (7.3.5).

Documentul susține că „o similitudine” a vieții normale nu va putea să înceapă mai devreme de mijlocul spre sfârșitul anului 2021 (3)

Nota noastră

Este interesant și ce conține rezoluția în ceea ce privește producerea vaccinurilor:

„Adunarea îndeamnă statele membre și UE să:

7.1. în ceea ce privește dezvoltarea de vaccinuri Covid:

7.1.1 să asigure că testele clinice de calitate înaltă care sunt temeinice sunt realizate într-o manieră etică, în concordanță cu prevederile relevante din Convenția Drepturilor Omului și biomedicină (ETS Nr. 164, Convenția de la Oviedo) și Protocoalele Adiționale privind Cercetarea Biomedicală (CETS Nr 195), și care să includă progresiv copii, femei însărcinate și mame care alăptează;

7.1.2. să se asigure că agențiile de reglementare care autorizează vaccinurile împotriva Covid-19 sunt independente și protejate față de presiunea politică;

7.1.3. sî se asigure că standardele minime relevante de siguranță, eficiență și calitate a vaccinurior sunt respectate;

7.1.4. să implementeze sisteme eficiente de monitorizare a vaccinurilor și a siguranței acestora când sunt desfășurate în populația generală, monitorizând, de asemenea, și efectele de termen lung;

7.1.5 să asigure programe independente de compensare a vaccinurilor pentru a asigura compensarea daunelor și relelor rezultate din vaccinare;

7.1.6 să aibă vigilență asupra posibilelor tranzacții ale șefilor farmaceutici sau a companiilor farmaceutice care se îmbogățesc necinstit pe seama cheltuielilor publice, implementând recomandările conținute în Rezoluția 2071 (2015) asupra Sănătății Publice și intereselor industriei farmaceutice: cum să garantăm că primează interesele sănătății publice?

7.1.7 să depășească barierele și restricțiile ce provin din patente și drepturi intelectuale de proprietate, pentru a asigura producția pe scară largă și distribuția vaccinurilor în toate țările și către toți cetățenii;”

Să recapitulăm acum:

R3Media/ Gabriel Popa:

Nouă întrebări de etică și de bioetică legate de vaccinurile Covid-19

Vaccinurile ridică o serie de probleme etice specifice, pe care alte medicamente nu le ridică. Acest fapt, recunoscut în toate discuțiile de bioetică, ține de specificul vaccinării. Un vaccin este administrat unei persoane sănătoase, cu speranța că va ajuta la prevenirea unei infecții: așadar, vaccinul nu este o formă de tratament, ci una de prevenție.

Contextul în care a fost lansată campania pentru noile vaccinuri Covid-19 ridică o serie de probleme etice suplimentare, de la caracterul experimental al acestor noi vaccinuri la viteza cu care au fost testate și lansate pe piață aceste noi produse farmaceutice și la obiecții de conștiință. În acest articol voi trece în revistă cele mai importante probleme de etică și bioetică legate de vaccinurile Covid-19.

  1. Este necesar un vaccin pentru Covid-19?

Virusurile respiratorii (precum Covid-19) tind să sufere numeroase mutații, foarte rapid, de aceea un vaccin nu va oferi imunitate pe viață. Dintre bolile repiratorii comune, doar gripa are un vaccin, iar cercetătorii trebuie să adapteze un nou vaccin pentru fiecare sezon, în funcție de tulpina dominantă de gripă a sezonului respectiv.  În contextul în care se vorbește despre noi tulpini Covid-19 care apar de la o lună la alta, este destul de probabil ca vaccinulrile să nu ofere nici măcar imunitate pentru un „sezon” covid.

Cele mai multe virusuri pentru care există vaccinuri eficiente sunt virusuri „exantematice” (de piele), precum cele care provoacă pojarul, variola sau rubeola; virusuri neurologice precum cel al poliomelitei; și virusuri hemoragice, precum febra galbenă sau Ebola.

Cu siguranță că un vaccin Covid-19 nu va eradica virusul – în cel mai bun caz, ar putea reduce formele grave, pentru persoanele vulnerabile (a se vedea, pentru aceasta, și punctele 2 și 7 de mai jos).

  1. Este un vaccin Covid-19 singura opțiune pentru a opri pandemia?

Așa cum am arătat la punctul anterior, un vaccin covid nu are cum să oprească pandemia. Iar dacă scopul vaccinării este acela de a reduce formele grave, pentru cei vulnerabili, în acest caz există alternative.

O opțiune ar fi reprezentată de o campanie care să insiste pe întărirea imunității pentru populația generală și pe măsuri de protecție pentru persoanele vulnerabile. S-a dovedit că vitamina C, vitamina D, zincul, expunerea la soare și mișcarea în aer liber au joacă un rol important pentru întărirea imunității față de Covid-19. Foarte importantă este și problema tratamentului precoce: până în prezent, o serie de tratamente timpurii împotriva covid și-au demonstrat eficacitatea. De exemplu, hidroxiclorhina combinată și azitromicina și zincul; apoi azitromicina în combinație cu alte antibiotice; apoi ivermectina combinată cu vitamina D; și chiar molecule dezvoltate recent, precum fluvoxamina sau bromhexina.

Așa cum arată profesorul Jacques Pollini, punctul comun al acestor abordări este că ele repoziționează molecule ieftine și deja cunoscute, care nu sunt protejate de brevete, și că tratamentele trebuie furnizate foarte devreme, de îndată ce primele simptome sunt declarate, pentru a avea maximă eficiență. Sute de publicații (lista lor este disponibilă aici) au arătat eficacitatea acestor tratamente timpurii; iar eficiența lor este de așa natură, încât, dacă sunt utilizate, nu mai este nevoie de o vaccinare generalizată.

3. Care sunt riscurile asociate cu o campanie de vaccinare desfășurată pe repede înainte, care „scurtcircuitează” etapa a treia de testare clinică? Ce probleme de etică ridică o astfel de campanie?

Campania de vaccinare actuală reprezintă un experiment, din două puncte de vedere. În primul rând, toate vaccinurile care sunt acum pe piață sunt exeprimentale, în sensul că ele au primit doar o aprobare condiționată de la FDA și EMA. FDA a aprobat folosirea vaccinurilor Pfizer și Moderna ca „investigational vaccines”, adică vaccinuri experimentale. EMA a emis la rândul ei o autorizație condiționată pentru cele două vaccinuri, emisă pe un an, timp în care producătorii sunt supuși unor anumite obligații. Acest lucru înseamnă că ele se află, în continuare, în faza a treia de testare clinică. Persoanele care se vaccinează acum ar trebui să fie monitorizate timp de doi ani, iar efectele secundare ar trebui urmărite conform unui protocol strict în această perioadă. În mod oficial, este recunoscut că nu se cunosc efectele secundare ale acestor produse pe termen mediu și lung.

Există precedente negative în trecutul recent legate de folosirea experimentală a unui astfel de vaccin care nu trecuse de faza a treia de testare. Un articol din British Medical Journal discută exemplul Pandremix, folosit tot cu aprobare condiționată acum un deceniu. În anul 2009, vaccinul Pandemrix de la GlaxoSmithKline a fost folosit la scară largă pentru a vaccina populația contra „gripei porcine” (H1N1). Anthony Fauci, pe atunci șeful Institutului Național de Sănătate al US, a dat asigurări că vaccinul este „sigur” și că efectele adverse asociate cu pandemrix sunt „foarte, foarte rare”.

30 de milioane de europeni au fost vaccinați cu Pandremix. Între timp, peste 1300 de oameni care au primit vaccinnul au dezvoltat narcolepsie (conform Science Magazine), o boală incurabilă a sistemului nervos central. Producătorul, GKC, a recunoscult legătura între vaccin și apariția bolii, iar guvernele din multe țări occidentale au plătit despăgubiri de zeci de milioane de euro persoanelor afectate de boală. De exemplu, un băiețel din Marea Britanie a primit în anul 2015 despăgubiri de 120,000 de lire sterline, iar apoi alte 60 de persoane au primit despăgubiri, în urma acestui proces, conform The Guardian. Banii nu au fost plătiți de compania GKC, ci de Guvernul britanic, din fondurile contribuabililor.

  1. Este etică aprobarea în regim de urgență pentru aceste vaccinuri?

Dezvoltarea unui vaccin în condiții de siguranță durează, în mod normal, între 10 și 15 ani. Și asta deoarece dezvoltarea implică nu doar etapele de cercetare și de cultivare a vaccinului, ci și etapa testării clinice. Dintre acestea, etapa a treia, care implică testarea pe mii de oameni, durează cel mai mult. Deoarece e necesar să fie studiate nu doar efectele pe termen scurt (din etapa a doua), ci și cele pe termen mediu și lung. Oficial, toate vaccinurile covid se află în acest moment în etapa a treia a studiilor clinice.

Într-un articol pentru STAT News, membrii Vaccine Working Group, o organizație independentă, non-profit, au arătat că aprobarea în regim de urgență (Emergency Use Authorization) nu este nici recomandată și nici etică. Autorii arată că această pandemie este o criză, și nu o urgență, și dezvoltarea și distribuirea vaccinurilor „pe repede înainte” către întreaga populație nu a făcut niciodată obiectul unei autorizări în regim de urgență. Scopul ar putea fi cel mult acela de a permite distribuirea vaccinurilor către persoanele foarte vulnerabile, însă respectând un protocol strict cu privire la siguranță și eficacitate în rândul celor care primesc vaccinurile. Pentru aceasta, vaccinurile ar fi trebuit autorizate în regim de „permisie pentru motive excepționale” („compassionate use”), care ar fi presupus condiții etice și de monitorizare mult mai stricte și ar fi impus o informare mult mai amănunțită (consimțământ informat) cu privire la riscuri în rândul celor vaccinați.

  1. Care sunt riscurile asociate cu o tehnologie nouă care nu a mai fost aprobată, până în prezent, pentru utilizare clinică? Este etică folosirea acestei tehnologii la scară largă, pe întreaga populație?

Toate vaccinurile de pe piața occidentală, din prezent, folosesc o tehnologie nouă, fie bazată pe ARN (Pfizer și Moderna), fie bazată pe ADN (Johnson & Johnson). Un vaccin bazat pe metoda clasică (virus atenuat) era dezvoltat de Institutul Pateur, însă în luna ianuarie cercetătorii au anunțat că au oprit dezvoltarea vaccinului, din cauza eficacității scăzute. Așadar, pe piață vom rămâne doar cu vaccinurile ARN și ADN.

Voci autorizate, precum Alexandra Henrion-Caude (materialul în românește), genetician și specialistă în ARN, sau Christian Vélot (materialul în românește), biolog și genetician molecular, profesor la Universitatea Paris-Sud 11, au avertizat cu privire la riscurile acestei tehnologii.

Alexandra Henrion-Caude avertizează că această tehnologie este impropriu numită „vaccin”. „Nu este o terapie genică, nu este nici un vaccin pentru că nu răspunde nici unei categorii de definiție a vaccinului pe care o cunoaștem până în prezent. Este o informație genetică. Dacă într-adevăr se va folosi termenul «vaccin» pentru a nu-i deruta pe oameni, atunci să se spună vaccin genic experimental. Este foarte important să se păstreze cuvântul «genic», pentru că altfel suntem în situația în care inducem persoana în eroare. Scopul fiind acela de a vă injecta o informație genetică în corp. Acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea! Așa cum știți am făcut roșii OGM. Unei roșii OGM îi injectez o informație genetică, deci vă voi injecta o informație genetică. Nu este a dumneavoastră, nu este umană, aparține unui virus. Vă cer, deci, să produceți o proteină a unui virus! Suntem într-un experiment total din moment ce nu cunoaștem toate efectele secundare care pot să apară pe termen scurt, mediu și lung al unui astfel de experiment.”

Cea mai mare îngrijorare etică legată de vaccinurile ARN și ADN este cea legată de efectele pe termen mediu și lung. Deoarece aceste vaccinuri folosesc o tehnologie nouă, nu știm cum vor funcționa ele pe termen lung sau ce efecte vor avea asupra unor categorii diverse de populație, de la adolescenți la femei gravide și persoane în vârstă, cu comorbidități. Pur și simplu, aceste studii nu s-au făcut și informațiile nu există.

  1. Sunt etice presiunile exercitate asupra EMA pentru a grăbi autorizarea vaccinului Pfizer? Afectează calitatea mai proastă a vaccinurilor de pe piață (față de cele folosite în studiile clinice) siguranța vaccinării?

Cotidianul Le Monde a publicat un material în care arată că Agenția Eruopeană a Medicamentului (EMA) a fost supusă unor presiuni intense din partea Comisiei Europene pentru autorizarea vaccinului Pfizer/BioNTech. În luna noiembrie 2020, EMA a formulat trei „obiecții majore” față de acest vaccin: unele fabrici nu erau încă inspectate; datele despre loturile de vaccinuri comercialie lipseau încă; mai important, datele disponibile au relevat diferențe calitative între loturile comerciale și cele utilizate în studiile clinice. Acest ultim punct pare că i-a preocupat cel mai mult cel mai mult pe evaluatori.

Pentru a trece de la o etapă clinică la una comercială, producătorii au trebuit să își schimbe procesele de fabricație, au investit în noi linii de producție și în noi fabrici. Modificările ar putea explica diferențele în compoziția exactă a vaccinurilor, în special o scădere a gradului de integritate a ARN-ului. Un „punct de blocaj”, a declarat EMA pe 23 noiembrie. Se pune întrebarea dacă acest nivel mai scăzut de ARN ar putea avea un impact nu numai asupra eficacității vaccinării, ci și asupra siguranței acesteia, deoarece mai puțin ARN înseamnă mai multe impurități, în special ARN trunchiat.

Cât privește întrebarea „cât durează imunitatea”: Alebert Bourla, CEO-ul Pfizer, a evitat să răspundă la această întrebare. Când un europalamentar bulgar i-a adresat întrebarea, Bourla a răspuns vag că „avem nevoie de mai mult timp” pentru a vedea cât durează.

  1. Este etică vaccinarea „pe repede înainte” a bătrânilor și gravidelor, dintre care primii au fost prezenți statistic în mod nesemnificativ în testele clinice, iar gravidele deloc?

Strategia de vaccinare Covid-19 din România prevede ca vârstnicii și persoanele vulnerabile să aibă prioritate la vaccinare. Israelul și alte țări acordă prioritate la vaccinare și femeilor gravide. Aceasta în condițiile în care vârstnicii și persoanele cu comorbidități au fost prezenți în mod nesemnificativ în studiile clinice, în timp ce femeile gravide nu au fost prezente deloc în aceste studii.

Acest fapt este recunoscut chiar pe site-ul oficial despre vaccinarea Covid-19 al Guvernului României. La noi, vaccinarea gravidelor nu este recomandată fără consultarea prealabilă a medicului” și „fără a fi luate în considerare riscurile și beneficiile individuale.”

Vaccinurile sunt administrate, așadar, cu prioritate subiecților care au fost cel mai puțin testați. De exemplu, nici un subiect de peste 85 de ani nu a fost inclus în protocolul pe scară largă efectuat de Pfizer/BioNTech. AstraZeneca, la rândul său, nu a inclus subiecți vârstnici. Alegerea ridică serioase probleme de etică, având în vedere că datele testelor pentru aceste grupe de populație lipsesc.

  1. Poate fi vaccinul refuzat din motive de conștiință, ținând cont că multe vaccinuri de pe piață sunt dezvoltate prin utilizarea unor linii celulare derivate din fetuși avortați?

Lozier Institute a publicat un articol care arată care dintre vaccinurile de pe piață de la ora actuală folosesc linii celulare derivate din fetuși avortați, și în ce etapă a dezvoltării sunt folosite astfel de linii celulare. În cazul majorității vaccinurilor Covid, sunt folosite astfel de linii celulare, într-una dintre cele trei faze – cercetare, producție și testare/studii de laborator.

Tema este tratată și de Institutul European de Bioetică. Acest articol arată în care dintre etape sunt folosite astfel de linii celulare, pentru o serie de vaccinuri de pe piață. Iar acest articol discută problema dpdv etic. Așadar, nu vorbim de un „fake news”, cum au încercat să arate unii așa-ziși „fact checkers”, ci de o realitate științifică. Este suficientă o căutare pe Wikipedia după „HEK-293” pentru a confirma acest fapt.

Dintr-o perspectivă bioetică, diferența dintre celula fetusului avortat și linia celulară derivată din această celulă nu anulează chestiunea avortului și a manipulării corpului avortat pentru producerea vaccinurilor. De asemenea, nu e important că vaccinul ar conține propriu-zis celule de fetuși avortați sau că a folosit aceste celule pentru a obține produsul final: factual, vaccinul folosește celule, nu conține asfel de celule, însă problema etică este aceeași. Esențial este că există un număr mare de vaccinuri pe piață la ora actuală pentru care s-au folosit țesuturi celulare derivate din fetus avortat.

Problema de fond este aceea că ar fi existat alternative etice: astfel de linii celulare puteau să nu fie folosite. Iată ce scrie Institutul European de Bioetică: „Cu toate acestea, există alternative care nu pun problema etică a originii acestor celule. Potrivit lui David Prentice, director de cercetare la Institutul Charlotte Lozier, sunt disponibile alte tehnologii pentru fabricarea adenovirusurilor, în special prin utilizarea celulelor prelevate în timpul amniocentezei. O altă modalitate etică de a proceda ar fi utilizarea celulelor de la fetuși decedați în mod natural, pentru care părinții au consimțit la prelevare.”

  1. Există obligația morală de a ne vaccina contra Covid-19?

Deocamdată, conform datelor și mesajelor oficiale, nu știm nici cât durează imunitatea celor care au avut Covid-19, nici pentru cât timp ar conferi aceste vaccinuri protecție sau imunitate. Conform mesajelor OMSnu este clar dacă vaccinul previne și riscul de răspândire a bolii. Ni se spune că persoanele vaccinate vor putea să transmită virusul și, de aceea, ar trebui să poarte în continuare mască și să respecte toate măsurile sanitare.

În plus, nimeni nu știe câți oameni ar trebui să facă vaccinul pentru a inhiba răspândirea comunitară. Acest număr depinde de date care nu sunt cunoscute: cât de contagios este virusul; cât durează anticorpii sau imunitatea naturală; și cât de eficiente sunt vaccinurile în ceea ce privește prevenirea răspândirii bolii.

Climatul de panică actual, dar și campania agresivă de promovare a vaccinului cresc presiunea publică asupra celor care, din diverse motive, refuză sau amână să se vaccineze. Însă, obiectiv și rațional, nu există date suficiente pentru a stabili dacă putem vorbi sau nu despre o obligație morală – presupunând că vaccinurile ar fi sigure, eficiente și nu ar implica alte probleme de conștiință (a se vedea punctele anterioare). Cei care refuză vaccinarea pot invoca prudența: pentru ei, riscurile personale sunt mai mari decât presupusele beneficii ale vaccinului genic experimental (în termenii Alexandrei Henrion-Caude).

SmartRadio:

Italia nu recomandă vaccinul AstraZeneca celor cu vârsta peste 55 de ani

Agenția italiană pentru medicamente (AIFA) a autorizat vaccinul AstraZeneca împotriva Covid-19, dar a recomandat alternative pentru cei peste 55 de ani.

„AIFA autorizează administrarea vaccinului AstraZeneca persoanelor cu vârsta peste 18 ani, în conformitate cu recomandarea EMA”, menționând totuși „un grad de incertitudine” cu privire la eficacitatea serului pentru cei peste 55 de ani, deoarece această grupă de vârstă este „slab reprezentată” în cadrul studiilor. În consecință,

Agenția recomandă „utilizare preferențială a vaccinului AstraZeneca, pentru subiecții cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani” și „utilizarea vaccinurilor ARN mesager pentru cei mai în vârstă și / sau mai fragili”.

Decizia vine la o zi după ce Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a dat undă verde pentru utilizarea în Uniunea Europeană a vaccinului AstraZeneca/Oxford, pentru toate persoanele cu vârsta de 18 ani și peste. Autoritatea germană pentru vaccinuri recomandă produsul AstraZeneca doar persoanelor cu vârsta sub 65 de ani, din cauza lipsei de date pentru persoanele în vârstă.

Germania retrage recomandarea de utilizarea a vaccinului AstraZeneca pentru persoanele peste 65 de ani

Autoritățile germane au emis o recomandare prin care avertizează că vaccinul produs de AstraZeneca/Oxford nu ar trebui adminstrat persoanelor peste 65 de ani. Un comunicat emis de Comisia de Vaccinare a Institutului Robert Koch arată că „există insuficiente date care să confirme eficacitatea pentru cei peste 65 de ani”.

Comisia recomandă utilizarea vaccinului AstraZeneca doar pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani.

Institutul Robert Koch specifică faptul că celelalte două vaccinuri aprobate de autoritățile din UE – BioNTech și Moderna – au fost evaluate după „aceleași criterii de siguranță și eficacitate”.

Pe 26 ianuarie, publicațiile germane Handelsblatt și Bild afirmau că vaccinul anti-Covid produs de AstraZeneca are o eficiență de doar 8% pentru persoanele peste 65 de ani. Acuzațiile au fost respinse cu fermitate de gigantul farmaceutic britanico-suedez, la acel moment. Mai multe detalii găsești AICI.

***

Anghel Buturugă:

AstraZeneca e cam câh, dar Pfizerul e brici

Încordarea mușchilor între UE și UK pe marginea vaccinului AstraZeneca arată încă odată, desigur, pentru cine vrea să gândească, că dubla măsură a „autorităților” face cu totul inoperabile procedurile de autorizare a noilor vaccinuri covid.

Așadar, EMA a aprobat cu zgârcenie vaccinul AstraZeneca, comunicând că are o eficiență destul de scăzută (60%). Mai mult decât atât, autoritatea germană nu-l recomandă persoanelor de peste 65 de ani, căci nu ar exista date suficiente pentru a trage concluzii ferme în acest sens. Așa și este, ce să vezi. În testările clinice din faza trei, au avut așa: „. Of the 12,000 participants, 87% were aged 18-55. None were aged below 18. 8% were between 56 and 70, and only 4% were over 70. ”

Ei bine, ce să vezi, exact, dar exact aceleași lucruri se pot reproșa vaccinului Pfizer.Prezența persoanelor în vârstă a fost statistic aproape de irelevanță, exact ca la AstraZeneca: „Less good is that the study had a very small proportion of elderly people. As with the Astra-Zeneca study, less than 5% of participants were 75 years or older.” Cât despre eficiența lui s-a pronunțat foarte critic editorul asociat al BMJ, și ceva de cârcotit a avut și strategul campaniei de vaczinkrieg din Israel.

Dar, pentru că Pfizer este și nemțesc, este bun pentru toată lumea, inclusiv pentru imunodeprimați și femei gravide. Și, pentru că AstraZeneca e mai british, iar între UE și UK nu e love actualmente, atunci Astra e câh.

Ceea ce arată cât de proaste sunt ambele vaccinuri și ce bătaie de joc a fost procedura de autorizare.Și nu vă mai luați după cei care zic că Astra ar fi mai breaz decât Pfizer. Cel puțin din acest punct de vedere, nu.

SmartRadio:

Interviu| Melinda Gates: „Până nu vom fi cu toții vaccinați, nu ne vom întoarce la o viață normală”

Co-președintele Fundației Bill& Melinda Gates amintește țărilor bogate că s-au angajat să finanțeze imunizarea în țările în curs de dezvoltare. Împreună cu soțul ei, fondatorul Microsoft, Bill Gates – fost informatician devenit filantrop – au fost forțele motrice ale creării Covax, un mecanism global de distribuire echitabilă a vaccinurilor împotriva coronavirusului. Au investit 1,75 miliarde de dolari în dezvoltarea programului. Melinda Gates explică de ce statele bogate trebuie să ia parte la acest proces, astfel încât vaccinarea globală să ia amploare.

Ritmul actual al campaniei de vaccinare permite blocarea virusului?

Este evident că șefii de stat și de guvern trebuie să decidă acest ritm. Faptul că au acordat prioritate lucrătorilor din domeniul sănătății și persoanelor vulnerabile este un lucru bun. Însă trebuie să avem acces la multe alte doze, în întreaga lume. Investițiile au fost făcute suficient de rapid pentru a putea profita de acest salt incredibil în cercetare și știință. Companiile farmaceutice produc într-un ritm alert. Dar trebuie să ne asigurăm că vaccinurile cu costuri reduse pot ajunge în cele mai sărace țări și nu doar în cele bogate.

Apariția variantelor poate duce la încetinirea campaniei?

Virusurile suferă mutații; am experimentat acest lucru în fața bolilor și epidemiilor din ultimele două decenii. Comunitatea științifică trebuie să fie agilă pentru a detecta aceste mutații, dar, datorită tehnicii ARN mesager, timpul de adaptare poate fi redus la șase până la opt săptămâni.În așteptarea adaptării vaccinurilor, nu există altă opțiune decât multiplicarea gesturilor de protecție.

Cele mai sărace țări, în special din Africa, sunt aprovizionate suficient de repede?

Rata de livrare nu este suficient de rapidă. Dar noile vaccinuri sunt în curs de certificare și în aproximativ trei până la șase luni vor exista mai multe opțiuni. Țările bogate trebuie, de asemenea, să participe mai mult, în special Statele Unite, la mecanismele puse în aplicare, precum Gavi și Covax, care obțin aprovizionare în beneficiul țărilor sărace. SUA tocmai a pus 4 miliarde de dolari pe masă, dar toate țările bogate, în special cele din Europa, trebuie să se alăture acestui efort. Nevoile sunt estimate la 28 de miliarde de dolari.

Cum ajungem acolo?

Statele trebuie să înțeleagă că, dacă vrem să revenim la o economie globală funcțională, trebuie să participăm la aceste investiții în beneficiul țărilor sărace. Dacă Franța, de exemplu, dorește să-și recapete capacitatea industrială sau veniturile din turism dinaintea pandemiei, trebuie să scăpăm de Covid peste tot în lume, deoarece virusul nu cunoaște granițe. Nu ne vom întoarce la viața normală până când nu vom fi cu totii vaccinați.

A fost înțeles acest mesaj? Asistăm peste tot la focare de naționalism vaccinal…

Acest discurs începe să fie auzit. India, de exemplu, a început să își vaccineze populația, oferind în același timp serul către alte nouă țări din Asia de Sud-Est și Brazilia. Există două fabrici mari în India care sunt în plină campanie de producție a vaccinului AstraZeneca. Acest lucru ar trebui să servească drept exemplu pentru alte țări.

Nu este contraproductiv să avem populații vaccinate în emisfera nordică până în vară, in timp ce va trebui să așteptăm mult mai mult in emisfera sudică?

Desigur, vaccinarea trebuie efectuată simultan peste tot. Fundația noastră luptă pentru un acces echitabil la asistență medicală, pentru a evita amenințarea bolilor contagioase. De aceea, timp de 20 de ani, ne-am concentrat eforturile asupra vaccinurilor. În trecut, a durat 25 de ani pentru ca un vaccin dezvoltat în Franța să ajungă în Senegal. Scopul nostru a fost să reducem acest timp la mai puțin de un an. Am reușit? Nu încă, dar suntem aproape.

Cum explicați această lentoare?

Să fim corecți. În prezent, țările bogate nu au acces la toate dozele necesare. Aici, în Seattle, pe coasta de vest a Statelor Unite, tocmai am terminat vaccinarea lucrătorilor din prima linie și începem să vaccinăm persoanele în vârstă. Există o problemă de producție.

Nu ar putea statele să investească mai mult, încât să se creeze mai multe fabrici de vaccinuri?

Așa s-a făcut, dar este insuficient. Guvernele au investit miliarde în acest proces chiar înainte ca vaccinurile să fie descoperite și validate. Dar este posibil să facem mult mai bine. Dacă țările africane ar avea capacitatea financiară de a-și planifica strategiile de vaccinare, s-ar putea imuniza mai repede după primirea produsului.

Concurența între laboratoare și între guverne nu a transformat această promisiune într-o himeră?

Suntem convinși că efortul comun este cel mai bun răspuns. Dar trebuie să fii realist. Este imposibil să avem China, Rusia, India, toți europenii și Statele Unite la aceeași masă. Dacă ar fi fost așa, am fi putut asigura o distribuție echitabilă a vaccinurilor. Dar, datorită intervențiilor lui Emmanuel Macron, cancelarului Merkel și a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înființarea Covax a fost posibilă – în timp ce SUA nu s-a alăturat, sub președinția lui Trump.Ar fi putut să țintească mai sus? Da, dar ceea ce au reușit să construiască într-un timp atât de scurt este fără precedent, deoarece toată lumea, la acea vreme, se gândea doar la salvarea propriei economii.

Credeți că opinia publică din țările dezvoltate este îngrijorată de soarta țărilor sărace și ține cont de discursul conform căruia suntem cu toții în aceeași barcă?

Până acum ceva timp, mulți oameni credeau că nu are rost să se îngrijoreze de ceea ce se întâmplă în țările subdezvoltate. Era vremea poliomielitei, a malariei. Se credea că boala ar putea lovi pe oricine. Dar adevărul este că ea lovea lumea foarte nedrept. Oamenii sunt acum mai conștienți de faptul că suntem o comunitate globală, nu doar occidentali, și că trebuie să avem grijă de toată lumea, colectiv și individual.

Ne-a lipsit curajul politic în timpul acestei pandemii?

Va trebui să învățăm toate lecțiile acestei pandemii. Mai ales să ne pregătim pentru următoarea cu laboratoare bine înarmate, sisteme de alertă mai rapide, o politică mai bună de testare și personal medical disponibil imediat ce apare un prim caz, astfel încât virusul să nu treacă de la țară la țară cu viteza maximă.

Sunteți sigură că la sfârșitul acestei pandemii vom putea reporni economia?

Acum 20 de ani, și eu și dumneavoastră visam să avem un smartphone. Știința și cercetarea sunt acum capabile să producă vaccinuri ARN mesager. Sunt uimită că geniul uman este capabil de astfel de inovații. Da, cred că economia globală va reveni, fără a putea prevedea cât de curând. Poate zece ani sau mult mai puțin. Urmăriți cât de repede lumea s-a reconstruit după Al Doilea Război Mondial. Iată ce îmi dă speranță și mă face optimistă.

Nota noastră

Evident, Melinda Gates, fostă angajată a Microsoft, actuală soață a lui Bill Gates, nu are nicio calificare medicală, ca și soțul său. Dar, în mod vădit, cei doi nu se mulțumesc cu rolul de mega-finanțatori și câștigători, totodată, ai pandemiei, adică, desigur, ai condițiilor ce, în viziunea lor, permit combaterea acesteia, ci vor să fie în prim-plan și mediatic. Precum adevărați guru ai luptei contra Covid. În acest sens, acest text elaborează:

Bill Gates este „surprins” de teoriile conspirației care-l vizează

Bill Gates s-a declarat surprins de nebunia teoriilor conspirației care-l vizează. Eu nu prea cred în mirarea dumnealui, care, dacă totuși e autentică și nu o postură afișată din interese de PR, atunci denotă o obtuzitate bizară. Dar eu înțeleg de aici două lucruri:

1. Bill Gates nu doar că este extrem de influent în ce înseamnă cooperarea dintre Big Tech și Big Pharma, instituții publice naționale și internaționale de sănătate, dar și foarte vizibil. În mod evident, această vizibilitate este căutată. Omul dă interviuri frecvent, se exprimă pe siteul său, participă la evenimente. Se implică public. Susține anumite politici sanitare, anumite tehnologii de intervenție, farmaceutice și non-farmaceutice. Or vizibilitatea și influența, pentru a nu deveni periculoase, mai ales când sunt de talie globală, trebuie însoțite de răspundere (accountability). Când te bagi în seamă și iei parte, fie și indirect, în procesul deciziilor publice și al administrării guvernamentale, și o mai faci și public și afișat, așteaptă-te la critici, suspiciuni, procese de intenție. Și asumă-ți, dacă ai conștiință de persoană dedicată treburilor publice. Se vede însă că Gates vrea să se bucure doar de partea leului, să aibă adică influență și vizibilitate, fără a da socoteală și fără a lua în seamă criticile, chiar și acuzele, fie ele și fanteziste, dar care provin din neliniștea pe care tocmai statutul de mare potentat a cărui influență nu poate fi îngrădită le stârnește. Politicile sanitare farmaceutice și non-farmaceutice vin cu un cost pentru decidenți și oamenii implicați și influenți. Costuri de imagine, uneori de statut, de venit.

Decidenții publici răspund cu funcția, fie că sunt trași la răspundere prin vot, fie că pot fi destituiți de cine are puterea legitimă. Bill Gates vrea, însă, doar laurii. Doar profitul. Și, dacă la profitul concret se descurcă foarte bine, fiind unul din marii câștigători ai crizei pandemice, la profitul de imagine stă totuși destul de prost. Și cred că la bază este o mare frustrare pentru dl Gates că încă există prea mulți oameni de pe planetă care nu au încredere în bunele intenții ale potentatului și nici în tipul de putere pe care o deține. În acest sens, teoriile bizare conspiraționiste îl ajută foarte mult, căci el poate da vina pe „nebuni”.„Nu au încredere în mine decât ăia care cred că le bag cip în vaccin și îi controlez prin 5G”.

Evident, lucrurile nu stau așa. Multă lume nu are încredere în Gates și are toate motivele corecte pentru asta. Căci Gates nu poate fi tras la răspundere. Nu răspunde la critici. Nu poate fi destituit. E intangibil. Și câștigător.Dar tu, muritor de rând, pierzi. Dai faliment. Ești obligat să te vaccinezi cu produsele susținute de el și să o dovedești cu o aplicație dezvoltată tot cu sprijinul său dacă vrei să călătorești sau să îți păstrezi jobul.Suferi consecințele, adică, ale acelor politici susținute de dl Gates.Această parte nu trebuie, însă, să fie vizibilă. De aceea e imperios necesar să se vorbească doar despre „nebunii cu cipul și 5G”.

2. Cred că scopul acestei problematizări pusă în scenă este mai pragmatic și mai concret: controlul discursului și al narațiunilor, prin folosirea de instrumente corespunzătoare de control și cenzură. Citez din Forbes: Gates says he wants to know if people really believe these conspiracy theories, asking, “how does it change peoples’ behavior and how should we have minimized this?”

Cum să minimalizăm impactul acestor teorii ale conspirației? Căci, iată, oamenii care le cred nu doar că le vechiculează, dar și acționează pe baza lor. Și nu poți face asta decât dacă intri adânc în profilurile personale ale celor etichetați drept conspiraționiști, în devoalarea rețelelor lor sociale, în cenzurarea opiniilor și, de ce nu, sancționarea faptelor. Cum altfel poți, pe de o parte, avea o cunoaștere aprofundată a psihologiei contestatarului lui Gates și cum îi poți minimaliza impactul? Așadar, nu doar ca Gates nu-și asumă statutul corespunzător nivelului de influență exercitat și nu dă socoteală, dar el vrea mai mult, vrea să controleze mintea publică.

Iar la acest lucru este asistat de o sumedenie de organe de presă și de instituții de fact-checking care sunt, oficial, de altfel, sponsorizate de… același Gates.

Coordonatorul campaniei de de vaccinare din ISRAEL acuză PFIZER că eficiența vaccinului este MULT MAI MICĂ decât cea pretinsă de companie/ Jurnaliști AP despre includerea populației israeliene în studiile clinice ale Pfizer: “Naţiunea Vaccin” a făcut oare din populaţia sa un grup de COBAI?”/ MAREA BRITANIE reexaminează eficiența vaccinului Pfizer

EFECTE ADVERSE ALE VACCINURILOR COVID. Raport CDC (SUA): 55 decese la 3 milioane de vaccinați + alte efecte grave/ Decese și în NORVEGIA și GERMANIA, îndeosebi la populația vârstnică și bolnavă/ CEO-ul PFIZER admite: NU ȘTIE cât durează imunizarea presupusă de vaccin și dacă împiedică transmiterea virusului/ LE MONDE: EMA a autorizat vaccinurile Pfizer la presiunile Comisiei Europene. Vaccinurile în masă ale Pfizer, diferite calitativ de cele din teste!/ VACCINARE și INFECTARE în Israel, UK și Franța

Ce NU se spune în discursul oficial despre vaccinurile anti-Covid. Și de ce BROȘURA „informativă” transmisă Patriarhiei NU informează corect/ 6 ÎNTREBĂRI (fără răspuns?) despre VACCINUL COVID/ Reacții față de vocile pro-vaccinare din BOR

„Ceea ce facem este FUNDAMENTAL DIFERIT de vaccinare”. Tehnica vaccinurilor cu ARNm era descrisă de New York Times, în 2015, drept o INGINERIE GENETICĂ ce MODIFICĂ ADN-ul. David Baltimore, premiat Nobel și pionier al noii tehnologii, despre vaccinurile Covid pe bază de ARNm: „într-o situație pandemică precum aceasta, a folosi o nouă modalitate NU ESTE O IDEE GROZAVĂ pentru că se pot ivi surprize”

„UN EXPERIMENT CUM NU S-A MAI VĂZUT PÂNĂ ACUM”. Comentariul unui neurolog olandez pe datele oficiale ale VACCINULUI PFIZER. Ce NU ne spun autoritățile și producătorul despre NOUL VACCIN COVID bazat pe tehnica ARNm/ Peter Doshi, editor la British Medical Journal, pune la îndoială EFICIENȚA vaccinului Pfizer

Expert al OMS: „Vaccinul anti-Covid NU previne transmiterea virală”/ STUDIU: vaccinurile anti-covid pot AGRAVA clinic boala. Acest risc nu a fost corespunzător explicat participanților la teste/ Vaccinuri EXPERIMENTALE și fără LICENȚĂ. Ce fel de aprobare a dat, de fapt, Autoritatea Europeană vaccinului PFIZER?

British Medical Journal critică „ȘTIINȚA PRIN COMUNICATE” folosită de producătorii vaccinurilor Covid-19/ Un precedent important: VACCINUL ÎMPOTRIVA GRIPEI PORCINE/ Didier Raoult: Vaccinurile anti-covid sunt SF și Publicitate/ Astărăstoae despre EXPERIMENTUL PFIZER: Nu cred în altruismul marilor companii farmaceutice/ Elveția rămâne PRUDENTĂ față de vaccinurile anti-covid/ Strategia vaccinării: CONDIȚIONARE, NU OBLIGARE FORMALĂ/ Bill Gates anunță 6 vaccinuri anti-covid

PARIS MATCH: Bill Gates a devenit PRINCIPALUL SPONSOR al OMS. Revista franceză acuză o campanie orchestrată de Organizația Mondială a Sănătății și Bill Gates pentru decredibilizarea hidroxiclorochinei

PAȘAPORTUL PENTRU DISTOPIA ORWELLIANĂ PERFECTĂ. Cum se intersectează proiectul „COVI-PASS”, pașaportul digital pentru sănătate, cu viziunile lui Bill Gates/ EDWARD SNOWDEN despre extinderea supravegherii sub pretextul combaterii pandemiei: SE CONSTRUIEȘTE ARHITECTURA OPRESIUNII

BILL GATES, care finanțează cercetări pentru un vaccin anti-Covid-19, susține VACCINAREA GLOBALĂ pentru stoparea pandemiei și consideră că RISCURILE și despăgubirile pentru EFECTELE SECUNDARE trebuie asumate de guvernele naționale. Din nou despre ce este adevărat și ce este fals despre filantropii cu agende globale

CORONA-VI(ru)SUL TOTALITAR al “filantropilor” plutocrației. BILL GATES și “NOUL NORMAL”. De la EVENT 201 la ID2020


Categorii

1. DIVERSE, Noua ordine mondiala, guvern mondial (Pasi catre Antihrist?), Pandemia de coronavirus/ COVID-19, Razboiul impotriva populatiei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE), Vaccinuri / legea vaccinarii obligatorii

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare