Alegeri in Rusia si scenariul unui nou “PACT” RUSIA-GERMANIA. E credibila ipoteza?

3-03-2012 13 minute Sublinieri

vladimir putin

Vladimir Putin are prima şansă în alegerile prezidenţiale de mâine din Rusia, dar realegerea sa pentru un al treilea mandat ar putea complica lucrurile în răsăritul Europei, inclusiv în România, a declarat Dan Dungaciu, preşedintele Institutului pentru Relaţii Internaţionale al Academiei Române, într-un interviu acordat EVZ. O Rusie cu o stabilitate internă garantată de Putin pentru cel puţin şase ani va fi ca un magnet pentru investitorii occidentali, în frunte cu cei germani, un scenariu cu grave repercusiuni economice asupra ţărilor est-europene, a explicat analistul.

EVZ: Care este miza scrutinului de duminică, pe plan intern şi extern? Sunt aceste alegeri nişte jocuri deja făcute?

Dan Dungaciu: Dacă privim aceste alegeri doar din perspectivă electorală, bineînţeles că mize mari nu există. Singura discuţie care se poartă acum în Federaţia Rusă este dacă Vladimir Putin va câştiga sau nu din primul tur. Problema cu această evaluare este că noi nu ştim câtă acurateţe au sondajele în Federaţia Rusă. Nu vorbim aici de instrumentul în sine, dacă este realizat corect din punct de vedere tehnic, este vorba că în Federaţia Rusă se manifestă un fenomen care poate fi denumit “spirala tăcerii”, aşa cum numesc sociologii acel fenomen în care oamenii spun altceva decât gândesc. Spirala tăcerii se întâmplă atunci când în spaţiul public spui ceea ce crezi că e bine să spui sau ceea ce crezi că intervievatorul se aşteaptă de la tine. S-a întâmplat şi în Republica Moldova. Mă refer la celebrele exit-polluri care au fost ratate chiar de unele case de sondare din România pentru că oamenii s-au uitat la intervievator şi nu au declarat ceea ce ei credeau că nu e dezirabil.

În Rusia, dacă se întâmplă acest fenomen, ne putem aştepta ca oamenii să declare că votează cu Putin, dar ei să aibă altă opţiune electorală şi atunci s-ar putea să existe nişte surprize la votul de duminică.

Pe de altă parte, cu siguranţă în Federaţia Rusă nu ne putem aştepta ca alegerile să fie impecabile din moment ce guvernatorii regionali au fost numiţi de preşedintele Putin. Medvedev încearcă acum să schimbe acum formula, dar aceştia sunt oamenii lui Putin. În al treilea rând, mai există o problemă legată de opţiunile pe care le au alegătorii care nu votează cu Putin. Pentru că nu există, dacă ne uităm pe platformele politice sau programele electorale ale celorlalţi candidaţi, nu există mari diferenţe, există nuanţe. Până şi Mihail Prohorov, care susţine că nu este candidatul lui Putin, el nu candidează pe o platformă anti-Putin. El candidează pe o platformă care spune că toată Rusia trebuie să fie unită, să nu fie disensiuni interne…

…asemenea mesajului electoral al lui Putin – stabilitate internă.

…cam acelaşi mesaj. Acum, puneţi-vă în situaţia electoratului care vrea să voteze împotriva lui Putin. Cu cine să voteze? Sigur că există în Federaţia Rusă un curent anti-Putin, dar unde să se descarce? În Ziuganov, candidatul de serviciu? Nu au cu cine să voteze în acest moment pentru că piaţa nu a avut timp să îşi creeze lideri. Iar liderii liberali care există acum, Nemţov, Kasianov sunt în mentalul colectiv rus ştampilaţi cu eticheta sub 4 la sută. Cum să votezi cu cineva care ştii că nu va trece pragul? În ciuda tuturor lucrurilor pe care le-am spus, cred că Putin are prima şansă, are şanse să câştige din primul tur, mai ales că, şi acesta este ultimul punct pe care merită să îl discutăm, dacă nu va câştiga din primul tur, atunci între cele două tururi vom avea o reacţie publică foarte puternică, în sensul că da, se poate, iată că Putin nu a câştigat. Se vor mobiliza atunci toţi anti-Putiniştii şi va fi nu neapărat un pericol, dar va mirosi a revoluţie colorată în Federaţia Rusă. Lucru de care se tem cel mai mult actualii lideri ruşi. Nu-şi poate permite Kremlinul în acest moment să intre în turul doi.

Din punct de vedere sociologic, societatea rusă începe să se stratifice. În Rusia există două Rusii în acest moment: Rusia oraşelor mari – Sankt-Petersburg, Moscova, oraşele de peste 1 milion de locuitori – care începe să fie mai reticente faţă de Putin, şi Rusia rurală. Cea a funcţionarului public rus, a pensionarului care a servit în armata sovietică şi care primeşte bani de la Putin la pensie, oameni provinciali care nu au aspiraţii foarte mari, care detestă Occidentul şi care îi detestă chiar şi pe moscoviţi. Aceştia din urmă sunt mai sofisticaţi, vorbesc engleza, sunt expuşi la Occident, la Internet, au aspiraţii mari, vor liberalizarea vizelor cu UE, şi pe care provincia îi priveşte cu suspiciune. Ei bine, provincia este electoratul lui Putin în acest moment. Asta nu înseamnă că Moscova nu votează cu Putin, ci că proporţional el de acolo îşi trage electoratul. Acestui electorat i s-a adresat Putin recent pe acel stadion moscovit când le-a cerut să se lupte pentru Rusia, să iubească şi să apere Rusia.

Dar cât de credibil mai este acest mesaj electoral legat de stabilitatea internă?

Există două naraţiuni istorice în Rusia: una care vine dinspre Occident şi una dinspre Rusia. Din perspectiva occidentală, anii 90 ai lui Elţîn au fost ani de prosperitate, de început de occidentalizare a Rusiei, când firmele occidentale au început să vină în Rusia. Pentru ruşi, perioada aceea e cea mai nenorocită. Pentru ei, mai ales pentru cei din zona rurală, este perioada sărăciei, a umilinţei naţionale, a marilor hoţii, marilor averi şi a marilor oligarhi. Deci asta e diferenţa între cum vedem noi istoria Rusiei şi cum o văd ei. Mesajul stabilităţii către aceştia din urmă se îndreaptă. Îmi dau seama că Putin are unele probleme, dar nu pot da ţara pe mâna oricui, aşa gândesc aceştia. Şi toate astea pe un fond anti-occidental foarte profund.

Ce înseamnă însă o Rusie cu un Vladimir Putin încă cel puţin şase ani la putere?

Aici e problema. Ce candidat este Vladimir Putin sau al cui candidat este dincolo de electoratul intern? Mie mi se pare un lucru evident. Rusia în acest moment va insista pe instrumentele economice ca să devină un lider regional. Rusia ştie că nu poate deveni un lider mondial, dar vrea să devină un lider regional cu incidenţă mondială. Ce înseamnă asta: noi să fim şi în est şi în Asia ca să fim întrebaţi. Nu putem face mare lucru în Orientul Mijlociu, dar pe alte zone trebuie să fim întrebaţi. Dar Rusia este conştientă că nu poate să facă singură acest lucru, ea trebuie să se modernizeze. Şi nu e întâmplător că ruşii au publicat listele cu companiile scoase la privatizare, au extins termenul limită şi au schimbat procentele. Ăsta este un semnal pentru investitorii externi. În acest moment, 75 la sută din investiţiile străine din Rusia vin din UE, Rusia are cam 50 la sută rezervă valutară în euro şi 47 la sută din schimburile comerciale se desfăşoară cu UE. Ruşii au vrut încă de pe vremea lui Medvedev să dea drumul la privatizări, la aşa-numitul proces de modernizare. Sperau să obţină cam 200 de miliarde din privatizări. Ghinionul lor a fost că a picat tocmai în vreme de criză. Ei sunt conştienţi că trebuie să modernizeze Rusia pentru că altfel lucrurile nu mai funcţionează. Lucrurile se schimbă în lume şi chiar în domeniul energiei şi ei ştiu că vor cădea de pe harta energiei dacă nu se întâmplă ceva acolo. Vor să atragă investiţii europene masive, vor să injecteze bani în economie într-un moment în care ies bani din economia rusească.

Dar care e avantajul lor? Avantajul lor este că, cu un Putin la putere şase ani, ei îţi oferă o garanţie, o stabilitate economică. Dacă se va întâmpla acest lucru, dacă se va încheia un parteneriat ruso-european, mai degrabă ruso-german putin-merkel– în ruseşte Bruxelles se traduce mai degrabă prin Berlin – şi nemţii îşi vor duce fabricile în Federaţia Rusă, în momentul acela nemţii vor da un semnal: investiţiile se pot duce spre Rusia. Aceasta va fi cea mai mare lovitură pentru Europa de Est, inclusiv România, pentru că investiţiile nu vor mai veni. Noi ne facem iluzii că investitorii străini vin în Romania dar dacă piaţa rusă este garantată de Putin şase ani, cu parteneriat german, în are dacă ai o problemă de investiţii te duci la Angela Merkel şi ea vorbeşte cu Putin şi se rezolvă, atunci ce sens mai are să îţi mai aduci investiţiile în România, Bulgaria sau Ungaria? Pentru că Rusia este o piaţă mare iar investitorul nu vrea o democraţie perfectă, el vrea predicitibilitate pe care i-o oferă Putin. Iar timp de şase ani cel puţin el poate oferi asta unui investitor străin.

Deci dacă acest lucru se va întâmpla, dacă Rusia se va europeniza, mă rog, în formula rusească, atunci, ştiţi cum se spune, ai grijă de ce îţi doreşti că acest lucru se poate întâmpla. O Rusie europeană, repet în formula rusească, e clar că nu va fi Danemarca acolo, va deveni cel mai mare inamic al Răsăritului, inclusiv al României. Cu o Rusie agresivă ne-am cam obişnuit. Avem parteneriatul strategic cu SUA, foarte important, suntem membri NATO, deci avem protecţie maximă. Dar o Rusie europeană ce va face? Va atrage toate investiţiile spre ea, România, Ucraina, nu mai vorbesc de Republica Moldova, întreaga zonă va fi demantelată. În acel moment, putem citi acest scenariu prin Putin, candidatul Occidentului. Iar în această situaţie România va avea o problemă. Marea ameninţare nu este o Rusie agresivă, cu care ne-am obişnuit, ci o Rusie europenizată. Ar trebui să gândim şi în termenii acestui scenariu.

[…]

Dar un Vladimir Putin la al treilea mandat, după modificarea după bunul plac a Constituţiei, mai este el un lider credibil şi legitim în afara ţării?

Depinde ce vrea planul extern. Vă aduceţi aminte de acele filme americane cu un rus rău şi un rus mai bun. Rusul rău era acea imagine după căderea URSS că poate veni un Rasputin sau un Ziuganov care poate să arunce cu bomba atomică, un rus de formulă troţkistă care va face mari probleme regiunii. Şi atunci occidentalii ce-au zis: decât un rus nebun mai bine un rus rezonabil. Sigur că un rus rezonabil nu e un democrat ca noi.

Occidentul este cel care a creat în Rusia acest sistem şi l-a susţinut. A pus între paranteze drepturile omului şi au zis că vrem rezonabilitate, vreum un om care ne garantează că nu apasă pe buton. Putin poate fi rusul rezonabil. Cum a fost votat Putin? Elţîn i-a pus mâna pe cap şi a zis că acesta e viitorul preşedinte. La fel şi cu Medvedev. Ăsta e sistemul de alegeri în Rusia. În Rusia nu sunt alegeri ca să fie ales preşedintele, ci ca să se valideze alegerea deja făcută. Asta e diferenţa între democraţia rusească şi cea occidentală şi de asta nu sunt surprize la alegeri. Asta nu înseamnă că populaţia rusă este oprimată pentru că i se impun lideri. Nu, ea doreşte aceşti lideri, îl vrea pe Putin, e populaţie imperială, nu gândeşte ca noi.

Lumea se întreabă mereu: uitaţi-vă cât de mare e Rusia. De ce să vrea bucata asta mică de pământ care e Republica Moldova? Da, dar rusul nu gândeşte aşa. El nici măcar nu îşi pune problema de ce ar trebui s-o cedeze pentru că el are un exerciţiu imperial care îl împiedică să gândească precum noi. De ce s-o cedez?

Revenind la întrebare. Depinde ce vrea Occidentul şi ce vrea Federaţia Rusă. Cât e de credibil? Dacă va câştiga alegerile atunci e credibil. Noi spumem că i-a scăzut popularitatea. Da, dar comparând-o cu alţi lideri occidentali, cota de popularitate a lui Putin este destul de mare. Deci depinde ce va face şi Putin. Dacă va face acel parteneriat cu Germania atunci sigur că va avea credibilitate. Problema este alta: cum va relaţiona Putin cu SUA şi cu NATO? Înainte, în anii 90, aveam spaţiul euro-atlantic, SUA şi Germania lui Helmuth Kohl, versus Rusia. Dar acum UE nu mai e coerentă în anumite politici şi nici spaţiul euroatlantic nu mai e coerent. Deci America va fi un actor important în această regiune.

Vestea proastă e că America dă semne de retragere. Atunci va fi o problemă pentru că America a fost singurul actor prin care frontiera euroatlantică s-a dus spre est. În condiţiile în care America se retrage şi gestiunea zonei rămâne europenilor atunci Putin nu va mai avea nicio problemă şi singura lui preocupare va fi cum banii europeni vor ajunge în Federaţia Rusă. Şi modul în care europenii vor accepta ca Rusia să gestioneze ceea ce numeşte vecinătatea apropiată, fosta URSS.

Rămâne de văzut în ce măsură America va pune pe agendă problema estului Europei. În perioada aceasta pre-electorală lucrurile sunt însă mai complicate. Şi aici e şi o problemă de investiţii, de scut antirachetă pentru că vă reamintesc: toţi candidaţii, nu doar Putin, au vorbit de scutul antirachetă şi că Rusia nu trebuie să fie de acord cu el sau că scutul antirachetă să nu fie instalat în 2015 ci să fie preluat ulterior de NATO. Nu e clar încă dacă Putin va participa la summitul NATO de la Chicago, ăla va fi un semnal important, participarea sau nu a Rusiei la acest summit. Dacă Rusia va merge pe confruntare, atunci lucrurile s-ar putea să se tensioneze iar această zonă să atragă atenţia. Dacă nu va merge pe confruntare, nu e neapărat o veste foarte bună pentru că asta va sugera o animită înţelegere sau o gestiune a Europei a acestei zone ceea ce ne va îngrădi nouă anumite instrumente de acţiune. […]

Contributors:

[Arman Gosu]: Rusia, note din campania prezidențială

La 4 martie, cetățenii Rusiei vor vota un președinte pentru un mandat de 6 ani. La Moscova, nimeni nu se îndoiește că Vladimir Putin va câștiga alegerile și încă din primul tur.

Comentatorii relevanți de la Moscova afirmă că este prima campanie electorală, din 1999 încoace, care îi pune cu adevărat probleme lui Putin. Societatea civilă renaște din propria cenușă și începe să conteste întregul sistem de putere construit cu migală de Putin, începând cu anul 2000. După 12 ani în care democrația a fost jertfită pe altarul dezvoltării economice bazată pe exploatarea hidrocarburilor, clasa de mijloc din marile aglomerări urbane nu se mai mulțumește cu salarii mari, plătite la timp, cu un nivel de trai ridicat, ci vrea și alegeri libere, cere măsuri eficiente împotriva corupției și respectarea unor standarde democratice occidentale. Cum rușii îmbrățișează cu multă pasiune ideile, e foarte posibil ca valul ce contestă sistemul de putere care funcționează azi în Rusia să crească tot mai mult și dacă nu va fi în vreun fel blocat sau deturnat, să măture totul în calea sa.

Actualul președinte Dmitri Medvedev a înțeles urgența unor reforme politice. Cu câteva zile înaintea alegerilor se dezbate și votează în primă lectură în Dumă legi importante care ar trebui să readucă în jocul politic omologat partide și mișcări care astăzi acționează în afara sistemului politic și împotriva lui. Dacă Putin va continua aceste reforme, sistemul politic va suferi ajustări, dar Rusia va evita o criză social-politică de amploare, pe care nici un om politic responsabil, din Moscova sau oricare altă capitală a lumii, nu o poate dori.

Ca mai toate mișcările de stradă din ultimele decenii, protestele au fost generate de suspiciunile privind corectitudinea alegerilor. Zeci de mii de oameni au ieșit în piețele din Moscova și Petersburg după scrutinul din 4 decembrie. Demonstrațiile au culminat zilele trecute cu un lanț viu în jurul centrului Moscovei. Foarte probabil ele vor continua și după alegeri. De altfel, mai multe asociații civice și-au anunțat intenția de a organiza mitinguri și după alegerile 4 martie. Cel mai grav lucru care I s-ar putea întâmpla lui Putin, este ca victoria lui să fie contestată în stradă. Corectitudinea victoriei în alegeri îi asigură legitimitatea, iar aceasta e o floare gingașă pe care o poate strivi cu gesturi bruște.

Paradoxul este că  deși sute de mii de oameni, în Moscova și Petersburg, se pregătesc că conteste victoria lui Putin, nimeni nu se îndoiește de faptul că el va câștiga un nou, al treilea mandat de președinte al Rusiei. Majoritatea covârșitoare a sondajelor îl creditează cu victoria chiar din primul tur. Contracandidații de serviciu din ultimii 20 de ani, au rămas aceeași: comunistul Ghennadi Ziuganov și ultranaționalistul Vladimir Jirinovski. Cei doi sunt, potrivit sondajelor, clasați în preferințele electoratului, la mare distanță în urma lui Putin. Majoritatea observatorilor s-au declarat dezamăgiți de campania electorală. Cel mai bine poziționat candidat, premierul Putin, a refuzat să participe la dezbateri alături de ceilalți competitori, iar televiziunile s-au limitat la reportaje de campanie și nu au încurajat discuțiile serioase asupra programelor candidaților.

O simplă trecere în revistă a documentelor de campanie, relevă faptul că Putin este singurul candidat care are un adevărat program politic, ce conține 5 capitole:„Valorile noastre. Spiritualitatea și unitatea poporului rus”, „O viața destoinică”, „O economie puternică – o Rusie puternică”, „Putere eficientă sub controlul poporului” și „O Rusie puternică într-o lume complicată”. Programul confirmă că Putin va continua proiectele începute în primele mandate, reformele sociale, economice, politice.

De mult mai multă  atenție s-au bucurat articolele, 6 la număr, publicate de Putin, în ultimele săptămâni, în ziarele centrale din Moscova, care dezvoltă, adesea într-o manieră polemică, capitolele programului său politic. De exemplu, articolul publicat – nu întâmplător – în armata rusaRossiiskaia gazeta, oficiosul guvernului, „Să fim puternici: garanția securității naționale pentru Rusia” a ținut prima pagina, atât în ziarele rusești, cât mai ales în presa internațională. Premierul Putin dezvăluie aici intenția de a lansa un amplu proiect pe 10 ani de modernizare a armatei. Până în 2022, în arsenalul forțelor militare rusești vor intra 400 de rachete balistice intercontinentale, 100 de aparate cosmice militare, 600 de avioane, inclusive avioane de vânătoare din generația a cincea, 1000 de elicoptere, unități de rachete S – 400, Viteaz’ și Iskander – M, peste 2300 de tancuri, 17.000 de automobile militare etc. Mai mulți analiști ruși, dar și străini, s-au întrebat dacă nu cumva Rusia se pregătește de război? Altfel, la ce bun să cheltuie aproape 800 de miliarde de dolari pentru înarmare?!

Și ultimul articol, al 6-lea, publicat recent de Putin, „Rusia și lumea care se schimbă”, s-a bucurat de o atenție specială din partea media internațională și, cu siguranță, și din partea cancelariilor. Analiza situației internaționale propusă de Putin conține mai multe nuanțe decât a surprins presa.

Pe de o parte, Putin reia retorica obișnuită privind acțiunile unilaterale ale SUA și NATO, este împotriva celor care folosesc drepturile omului pentru a limita suveranitatea unor state, critică Occidentul pentru intervenția din Libia și anunță că Rusia nu va admite același scenariu în Siria. Nemulțumit că intervenția din Irak a condus la pierderea unor importante contracte comerciale de către companiile rusești, premierul afirmă că Moscova va acționa pentru a-și consolida pozițiile economice în Orientul Mijlociu.

Primăvara arabă este mai degrabă un eșec, în analiza premierului rus. A fost o încercare de a introduce democrația cu ajutorul forței, iar ce s-a obținut a fost contrariul. Mișcarea a fost mai degrabă rezultatul acțiunii sofisticate a tehnologiilor informaționale, care au modelat opinia publică internațională. După care urmează o întreagă discuție despre soft power, cu acuzații directe la adresa occidentalilor care au umplut lumea de „agenți de influență”.

Iranul, Coreea de Nord și Afganistanul sunt trecute la capitolul „Provocări și amenințări”. Rezolvarea delicatului dosar iranian s-ar putea face, prin recunoașterea dreptului Teheranului de a dezvolta programe nucleare civile, inclusiv dreptul de a îmbogăți uraniul.

În ciuda reset-ului dintre Moscova și Washington, paradigma în care evoluează relațiie ruso-americane nu s-a schimbat. Cauza, pe lângă stereotipurile și fobiile moștenite din trecut, este absența unui fundament economic solid; volumul comerțului și investițiilor este scăzut, mult sub potențial. Nici interferențele americane în fostul spațiu sovietic și chiar în campania electorală din Rusia, nu contribuie la îmbunătățirea relațiilor, potrivit premierului Putin. Dar cel mai critic este Putin atunci când vorbește de Scutul antirachetă. Proiectul american distruge echilibrul politico-militar care s-a format în ultimele decenii. SUA, afirmă Putin, vor să-și asigure invulnerabilitatea absolută, „o utopie irealizabilă atât în plan tehnologic cât și geopolitic. … Invulnerabilitatea absolută pentru unul înseamnă vulnerabilitatea absolută pentru ceilalți. Cu o asemenea perspectivă nu putem fi de acord”.

Pe de altă parte, articolul programatic confirmă interesul lui Putin pentru continuarea colaborării cu Occidentul. Rusia e parte integrantă a marii civilizații europene iar cetățenii ei „se simt europeni”, iată de ce Putin propune avansarea proiectelor care să conducă la formarea unui spațiu economic și uman unic, între Atlantic și Oceanul Pacific. Rusia sprijină economia europeană care se află în criză, iar premierul Putin subliniază interesul special pentru sfera energetică.

Tot un dosar important de politică externă, detaliat însă în altă parte, este fostul spațiu sovietic. Putin preconizează continuarea proceselor de integrare a Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan și a spațiul economic unic. Programul lui Putin confirmă intenția de înființare a Uniunii Euro-Asiatice în 2015, fără să dezvăluie însă mai multe amănunte despre acest proiect.

În fond, nu sunt lucruri noi. Cel mult, sunt nuanțe stilistice. Majoritatea analiștilor relevanți cred că Vladimir Putin va rămâne un om politic pragmatic și previzibil. Va face ceea ce spune! Tocmai de aceea trebuie citit cu atenție.

Potrivit prognozelor pe anul 2012, date publicității de centrele de analiză, se preconizează o consolidare a autorității lui Putin, care va reinventa echilibrul de forțe de pe culoarele Kremlinlui. În fața contestării populare, va încerca să formeze un front tot mai larg făcând apel la grupările naționaliste dar și la activiștii liberali. Proiectele de reformă economică vor fi ajustate, în condițiile în care Rusia nu mai poate conta pe investiții din Occident, astfel încât planurile de modernizare și privatizare vor trebui finanțate din alte surse. În politica externă, în fostul spațiu sovietic, dosarul ucrainean va consuma energiile și resursele Moscovei, care – pe fondul răcelii intervenite în relațiile Ucrainei cu UE – va încerca să-și consolideze prezența economică și influența politică. În relațiile ruso-americane, centrele de analiză consultate prevăd că se vor menține tensiunile în jurul Scutului antirachetă și a prezenței SUA în Europa Centrală. Rusia va continua presiunile asupra Europei Centrale în probleme de securitate și își va consolida prezența economică în regiune.

putin lumea

Sursa: Ria NOVOSTI

Nota noastra:

Interviul integral cu Dan Dungaciu contine unele naivitati (?) absolut surprinzatoare pentru un consilier de calibrul sau, deplasat la Chisinau cu importante misiuni pe linie euroatlantica. Cel putin parerea sa despre alesul Transnistriei, Evgheni Sevciuk, pe care il vede ca un lider afirmat independent de Moscova… Cand acesta tocmai ce a cerut Republicii Moldova sa se integreze in Uniunea Eurasiatica!

“Potrivit recentelor sondaje de opinie, majoritatea locuitorilor Republica Moldova este dezamăgită de integrarea europeană, preferând o cooperare cu Rusia şi Uniunea Euroasiatică. Acest lucru este în deplină consonanţă cu starea de spirit din Transnistria“, a afirmat Şevciuk. El a spus în continuare: “Cine ştie, poate în viitor vom putea discuta despre o oarecare asociere economică între Moldova şi Transnistria, în baza noilor forme de participare, precum proiecte de integrare în Uniunea vamală şi alte forme de asociere cu partenerii noştri estici”. Liderul politic de la Tiraspol a menţionat, de asemenea, că “este dispus să coopereze cu forţe politice şi lideri regionali din Republica Moldova, care susţin integrarea în Uniunea Euroasiatică, cu condiţia ca aceasta să nu fie doar un slogan electoral”.

O alta naivitate majora este parerea sa ca Rusia ar renunta la interesele sale din Orientul Mijlociu. Oare? De aceea s-a angajat Putin chiar in articolele programatice electorale sa apere interesele rusesti din acea zona, mentionand in mod explicit Siria si Iran?

Inca una: America s-ar retrage din regiune, sau din Europa. Daca retragerea SUA inseamna un scut antiracheta care irita Rusia in asemenea hal incat se gandeste sa se inarmeze pana in dinti, prezenta unor regimuri marioneta si cateva halci zdravene de gaz de sist de prin Polonia, Romania si Bulgaria, inseamna ca prezenta ar insemna… ce? Razboi nuclear? Ah, ca nu ar fi prezenti economic asa cum te-ai astepta de la un aliat strategic, poate, da… Insa, de ce ar veni americanul cu banii sai in colonii cand ideea e sa scoata bani din ele?

Mai interesant este Dan Dungaciu cand avanseaza ipoteza unui eventual parteneriat Rusia-Germania. In mod cert, acest gand se afla si in spatele ideii aruncate de Putin referitoare la crearea unui imens spatiu eurasiatic, un spatiu economic comun intre Rusia si Europa. Motivul ar fi ca rusii considera ca ar putea, prin greutatea lor considerabila, sa foloseasca acest spatiu in propriile lor interese. Si nu ar putea face acest lucru decat avand in Germania un aliat, chiar daca unul conjunctural. Aceasta problema geopolitica s-a pus inca din secolul XIX, cand Germania deja se afirmase ca un imperiu solid.

Asadar, Rusia si SUA cauta fiecare sa traga pe spuza sa presul european (in acest moment presul respectiv fiind, evident, sub control american). Germania, la mijloc, ar parea sa fie cel mai privilegiat actor, putand decide, in functie de interesele sale, unde sa incline balanta Europei, fie spre Washington, fie spre Moscova. Mai este insa Berlinul in situatia de a duce o politica independenta?

E fantasmagoric un scenariu al apropierii dintre Germania si Rusia sau e realist? In ce conditii ar fi realist?

steag sua rusia

Legaturi:

*

*


Categorii

1. DIVERSE, Dan Dungaciu, Germania, Noua ordine mondiala, guvern mondial (Pasi catre Antihrist?), Opinii, analize, Rusia, Scutul antiracheta (Deveselu), SUA versus Rusia

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la “Alegeri in Rusia si scenariul unui nou “PACT” RUSIA-GERMANIA. E credibila ipoteza?

  1. http://www.gandul.info/international/expert-american-sua-redevin-inamicul-nr-1-al-rusiei-daca-putin-castiga-astazi-9368536

    Statele Unite au motive serioase de îngrijorare în ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia după realegerea lui Vladimir Putin în funcţia de lider al Kremlinului, avertizează expertul american pe politică externă Fiona Hill, citat de “Washington Post”.

    “Retorica (lui Putin, n.red.) din timpul campaniei a fost foarte neplăcută. Anti-americanismul a fost mereu un instrument în politica Rusiei. Acum, în timpul acestei campanii electorale, Putin a recatalogat SUA drept inamicul numărul unu”, a explicat Hill. Analistul politic este de părere că îmbunătăţirea, fie ea superficială, a relaţiilor bilaterale Rusia-SUA a fost un rezultat al chimiei dintre preşedintele Dmitri Medvedev şi administraţia lui Barack Obama.

    “Marea teamă este că, odată cu întoarcerea lui Putin, relaţiile cu SUA se vor schimba din nou. Putin are o abordare mult mai circumspectă a politicii externe şi mai ales a relaţiei cu Statele Unite”, a declarat Fiona Hill.

    Vladimir Putin s-a implicat asupra problemelor de politică externă în timpul campaniei sale electorale, care a avut puternice accente antiamericane, comentează postul de televiziune Fox News.

    Candiatul la alegerile prezidenţiale de astăzi a acuzat Statele Unite că finanţează protestele din ultimele luni, îndreptate împotriva puterii ruse. Un subiect predilect în timpul interviurilor sale a fost şi scutul american antirachetă, despre care s-a declarat convins că este îndreptat împotriva Rusiei.

    În acest context, jurnaliştii de la Fox News sunt de părere că “SUA vor fi nevoite să îşi reseteze politica de resetare a relaţiilor cu Rusia”, unul dintre cele mai importante proiecte ale preşedintelui Barack Obama.

  2. Deci daca mai citati articole din tabloidul otevizat Gandul eu ma retrag de pe internet si nu mai comentez niciodata. Avet’ deslegare numa la Leila si CTP, ca ma simtzesc totusi marinimos.

    In alta dezordine de idei, amicul meu Putin (il stiti, presedintele Rusiei, v-am mai povestit eu de el) a castigat zdrobitor din primul tur. Apasam prin urmare butonul de reset. Urraaaaa! Uraaaa! Uraaaa!

    Premierul Vladimir Putin ar fi obţinut 58,3 la sută din voturi, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne de institutul Vţiom, şi 61,80 la sută conform primelor rezultate oficiale anunţate după numărarea a 14,5 la sută din buletine, a anunţat Comisia Electorală rusă, relatează AFP.

    Comunistul Ghennadi Ziuganov s-a clasat pe locul al doilea cu 17,8 la sută din voturi. Un sondaj realizat la ieşirea de la urne de institutul Vţiom îl credita pe Putin cu 58,3 la sută din voturi. Pe locul al treilea se află populistul Vladimir Jirinovski, cu 8 la sută, care l-a devansat pe miliardarul Mihail Prohorov (7,5 la sută) şi pe candidatul de centru Serghei Mironov (3,67 la sută).

    Aceste procente au fost difuzate chiar la ora 21.00 (19.00 ora României), la închiderea ultimelor birouri de vot din Kaliningrad, enclavă rusă situată între Polonia şi ţările baltice. Sondajul Vţiom îl plasează pe Prohorov pe locul al treilea, cu 9,2 la sută din voturi.

    http://www.gandul.info/international/alegeri-in-rusia-vladimir-putin-a-castigat-alegerile-cu-61-8-din-voturi-live-video-9367012

  3. Ideea ce pierdem investitorii germani in detrimentul rusilor e penibila: ce sens are sa vorbim de investitii cand suntem inca in plina criza si toti – inclusiv nemtii – dau din colt in colt in cautarea solutiei miraculoase. Deci daca bani sunt din ce in ce mai putini, despre ce investitii mai vorbim? Ma refer bineinteles la lucruri mari, de amploare, nu la mall-uri.

    Ca Putin o sa fie beligerant, este adevarat, dar este pentru ca in primul rand americanii aprind razboaie peste tot in lume. Rusii s-au cam saturat de americani sa tot faca pe politai unde dar mai ales unde nu e treaba lor. Siria este evident ultima reduta inaintea careia probabil Rusia va jura un rol activ similar celui avut in Georgia mai de curand. La urma urmei, un Putin ferm in fruntea unei Rusii puternice nu va insemna decat inca un hop de sarit pentru americani inainte sa apese butonul “destroy”, deci e posibil ca sa fie benefica realegerea asta.

  4. Rusia şi Germania sunt “aliaţi strategici” pe faţă cel puţin din 2007, inclusiv în ceea ce priveşte politica INTERNĂ a României. Acum se aşează taberele, faţă de victoria fără emoţii a lui Putin. Mai mult de atât, penibila încercare a americanilor de a-i înscena o primăvară arabă le-a explodat acestora în faţă, Putin urcând în câteva luni de la 43 la 61%.
    Despre modul în care înţeleg americanii “democraţia” a se vedea şi postarea de pe situl filorus: http://cronicaromana.com/2012/03/04/cu-microfoanele-pe-masa/
    Foarte relevant acest comunicat al staţiei KGB din România.. (zic şi eu)..

    Una peste alta, observăm că între Rusia şi SUA s-a renunţat de mult la menajamente, la protocol şi uzanţe diplomatice şi că aceste două ţări sunt în plin război! Deocamdată rece.. deşi gurile rele spun că recentul incendiu al submarinului din clasa Delta ori o serie de eşecuri ale programului spaţial ar fi acte de sabotaj..

  5. Pingback: UNGARIA SE ORIENTEAZA CATRE RUSIA. Se contureaza tot mai mult spectrul IZOLARII Romaniei? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  6. Pingback: GERMANIA SI RUSIA FEDERALIZEAZA REPUBLICA MOLDOVA? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: 28 iunie 1940: CEDAREA BASARABIEI, BUCOVINEI SI TINUTULUI HERTEI URSS-ului IN URMA PACTULUI RIBBENTROP-MOLOTOV. Alianta Germania-Rusia-Ungaria-Bulgaria si sfasierea Romaniei Mari - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: UE, noua URSS, isi ascute “mecanismele de control”, CALCAND IN PICIOARE SUVERANITATEA ROMANIEI si impunandu-si marioneta zeloasa: TRAIAN BASESCU - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Pingback: Dan Dungaciu avertizeaza: SE PROFILEAZA AXA BUDAPESTA-MOSCOVA. “Bucurestiul trebuie sa invete ceva din lectia Ungariei”/ INCEP LUCRARILE LA SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETA. Scutul NU ne protejeaza, CI NE EXPUNE! - Recomandari
  10. Pingback: Romania, Rusia si NOUA ORDINE MONDIALA. Ce se prefigureaza, la ce putem spera? - Recomandari
  11. Pingback: GERMANIA FINANTEAZA FEDERALIZAREA MOLDOVEI, conform presei rusesti - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare