Articole cu eticheta (tag): ortodoxie

Vorbeam cu un preot din America și-i spuneam: trebuie să ajuți familiile din parohia ta să înțeleagă ce este transgenderismul, de ce se opune învățăturilor Bisericii și dă-le oamenilor cunoștințele ca să se opună și să-și protejeze copiii. Mi-a răspuns: „Nu, noi nu facem politică în Biserică”. Cred că cine spune asta își predă proprii enoriași acestei ideologii, eșuează ca lider. Ceea ce se întâmplă este că ei nu vor să fie blamați, nu vor să fie numiți „conservatori” și sunt dispuși să permită acestui lucru oribil să vină în societatea lor și să captureze copii și familii, fără nicio opoziție din partea lor.

Sam Brownback : „Ortodoxia are un rol foarte important în societate. Am avut întâlniri cu Patriarhul și cu câțiva membri importanți ai conducerii, cu o prezență semnificativă în societatea civilă. Mulți dintre români se identifică cu Biserica Ortodoxă. Cred că o comunitate religioasă dinamică este un lucru de preț pe care îl poate avea o țară. Pentru că adesea sunt implicați în proiecte de educație, în ajutorarea persoanelor nevoiașe sau în spitale. Eu aș spune că exită un capital spiritual într-o țară, atunci când există acolo o comunitate religioasă dinamică unde oamenii sunt mobilizați din inimă pentru a-i ajuta pe cei care au o condiție precară. Faptul că aici există o asemenea comunitate, în special una de dimensiunile celei ortodoxe, cred că este de mare ajutor pentru societate și cred că este de ajutor în ceea ce privește valorile.”

Mai grav, in acest context a aparut rolul de intelectual sau formator de opinie est european “de casa”. Asta serveste elitele occidentale, dandu-le ce vor ele sa auda, la momentul potrivit. Vor in conjunctura elitele mediatice sa spuna ca esticii sunt aia si aialalta?! Pac! Apare publicistul est european de casa in una din platformele de propaganda si status din vest, cu un articol care spune exact ce trebuie!

Și cum este să fii ortodox?

Dr. Jane: Ne colorează întreaga viață… Pentru mine e o mare ușurare că nu trebuie să înțeleg totul; este o taină, iar Dumnezeu le rânduiește pe toate. O mare binecuvântare este că am cunoscut-o pe Maica Domnului. În problemele cu copiii noștri, a putea să mă adresez ei ca unei mame desăvârșite și a-i spune: „Nu vrei să fii tu mama lor? Pentru că eu nu sunt în stare!” mi se pare o adevărată ușurare și o mare binecuvântare.

Dr. Dan: Și pentru mine legătura cu Maica Domnului este o binecuvântare enormă. Încerc să citesc cât pot de des Paraclisul Maicii Domnului. Îmi dă mângâiere și este un izvor de întărire în lupta cu patimile.

Toți stăpânii noștri s-au plâns de noi și-au încercat să ne inoculeze îndoială și rușine pentru ceea ce suntem. Asta fac și acum. Eu n-o să-i ajut. Nu-i ajuta nici tu. Dacă nu pentru noi, măcar pentru cei care vin după. Se nasc copii minunați în România. Istoria – tot istoria – ne-a arătat că ideile și dezastrele au o capacitate extraordinară de a cataliza solidarizarea oamenilor. Ne rămâne să gândim sau să așteptăm cutremurul.

Secvente Trinitas, Realizator: Raluca Mihalache CONVERTITI CONTEMPORANI LA ORTODOXIE dau marturii vii si puternice despre intoarcerea lor “ACASA”, in singura Biserica adevarata: “Ortodoxia e o trezire” CONVERTIREA LA ORTODOXIE a unui reputat cercetator olandez: Johannes Schoonman (Video). Botezul DE LA …

Daca am ajuns sa “exportam” fascism la acest nivel (mare performanta sa exporti ceva ce abia se gaseste la tine acasa!), atunci chestiunea poate ajunge rapid de nivelul sigurantei nationale (prestigiul tarii, etc.). Si daca ajunge acolo, atunci s-a inchis subiectul nu despre legionari, ci despre mai tot trecutul romanesc interbelic si martiri ai comunismului. Ah, si, desigur, orice discurs care contine elemente ortodoxe, nationaliste (whatever that means), anticapitaliste, va intra la extremism, chit ca s-ar delimita explicit de fascism sau rasism.

Apostolatul antisocial este o carte, acum, esentiala pentru o necesara dezbatere in interiorul Bisericii, pentru publicul crestin din Romania.* De ce? Pentru ca, prin mecanisme ce inca nu sunt clare, dar pot fi banuite, intelectualii care au instrumentalizat conservatorismul crestin pentru a-l pune in slujba unui regim astazi numit inclusiv de fostii sustinatori dictatorial – deci abuziv -, un regim agresiv fata de categoriile sociale precare ale tarii, un regim spoliator care corespunde definitiilor de manual ale neocolonialismului, sunt reciclati si repusi in uz de infrastructura mediatica a Patriarhiei si a Mitropoliei Iasilor.

Cred că se impune o cercetare atentă din partea Bisericii a vieţii şi învăţăturii multora dintre preoţii şi mirenii creştin‑ortodocşi care au suferit în temniţele şi persecuţiile comuniste, apoi, sub luminarea şi binecuvântarea Duhului Sfânt, şi o afirmare oficială a acestor Sfinţi Mărturisitori şi Pătimitori pentru Hristos, cinstiţi deja cu multă evlavie de pliroma Bisericii Ortodoxe Române. Este un demers ce trebuie grăbit şi înfăptuit nu numai pentru recuperarea istoriei naţionale recente de sub pânza urii antiromâneşti şi anticreştine cu care politrucii (şi o parte din media) de ieri şi de azi încearcă să acopere vârfurile spirituale ale neamului nostru, ci şi pentru promovarea Sfinţilor Mărturisitori ca modele de trăire creştină şi demnitate naţională.

De la desantul Komintern-ului din 1944 nu am mai văzut așa ceva! Impresia de asalt este covârșitoare. Executanți cu dublă comandă – internă și externă – sunt chemați să-și îndeplinească misiunea pentru care au fost pregătiți. Vă asigur, nu este una de eliberare. Creații de eprubetă, își joacă stângaci rolul, prezențe publice încă mai schimonosite decât politicienii vechi despre care spun că vor să-i înlocuiască.

Nu s-a făcut nimic pe linie de vânzare a ortodoxiei. Din contră, găsesc că au început… Bine, Sinodul (cretan) trebuie urmat de alte Sinoade care să precizeze unele lucruri, asta toți o spun, dar… Pe de o parte, una: cum …

La Hotnews chestia e clară: vinovăția se împarte între asociația ortodoxă Pro Vita și Olivia Steer care promovează o campanie anti-vaccin. Eu am altă părere, de om care a văzut cum funcționează treaba asta cu vaccinul.

Biserica Ortodoxă nu vede Biserica nedespărţită în Biserica din primul mileniu creştin, ci pe sine însăşi se socoteşte a fi, azi, ca şi ieri, Biserica nedespărţită. Schisma produsă în 1054 nu a divizat Biserica, ci i-a divizat pe creştini. Părintele Meyendorff scrie în această privinţă:

„Unitatea creştină este o unitate cu Hristos în Duhul Sfânt, şi nu o unitate între oameni pierdută de-a lungul istoriei; această unitate se află în Biserica cea una, pe care certurile dintre oameni n-o pot diviza. Oamenii nu-L pot diviza pe Dumnezeu şi Adevărul Său, şi apoi să îi reunifice; ei pot să-L părăsească pe Dumnezeu şi Adevărul Său, şi apoi să se întoarcă la El. La o astfel de întoarcere cheamă Biserica Ortodoxă pe ceilalţi creştini: o întoarcere la credinţa Apostolilor şi a Părinţilor, pe care ea are conştiinţa că a păstrat-o în toată deplinătatea ei”.

Din păcate, trendul contemporan este de ignorare a trecutului omenirii, a experienței de viață a comunităților, mai ales a celor naționale. Motivele sunt multe, de la graba planetei de a se autodistruge prin poluare, dezechilibre, catastrofe naturale etc. până globalizarea prost înțeleasă și de la ideea că memoria este inutilă până la superficialitate, ignoranță, trivialitate, violență, toate cultivate de forțe mult mai puternice decât ne putem noi închipui. Astăzi se tinde înlocuirea din sistemul de educație primară și secundară a disciplinelor școlare consacrate și care și-au dat măsura valorii lor în societate (istorie, geografie, botanică, zoologie, anatomie, limbi clasice etc.) prin conținuturi (necesare, fără îndoială) botezate „discipline școlare” („educație pentru drepturile copilului”, „educație antreprenorială”, „educație sexuală”, „educație rutieră”, „educație juridică” etc.). Toate aceste teme din a doua categorie sunt subiecte de cunoaștere de neînlocuit în lumea contemporană, dar ele nu sunt discipline care să trebuiască apreciate de sine stătător și finalizate prin medii școlare! Sau ar putea să fie, la rigoare, dar nu prin eliminarea celorlalte!

În cadrul Sinodului din Creta au fost aprobate o serie de documente publicate și în limba română pe site-ul basilica.ro (la http://basilica.ro/documentele-oficiale-ale-sfantului-si-marelui-sinod-in-limba-romana/). Pe marginea acestor texte există o serie de reacţii sau analize, atât ale clerului, cât şi ale poporului dreptmăritor. Acest lucru este firesc şi este semn al unei Bisericii vii. Dialogul, dezbaterea, chiar luările de poziţie critice, dacă sunt purtate onest, în duh de pace şi de unitate, pot ajuta la limpezirea unor aspecte problematice. Înaltpreasfințitul Mitropolit Teofan este preocupat de aceste aspecte și receptiv la gândurile exprimate, mai ales de către fiii eparhiei pe care o slujește. De altfel, această preocupare este o constantă în lucrarea Înaltpreasfinției Sale, manifestată atât înaintea, în timpul, cât și după întrunirea sinodală din Creta. Astfel, în timpul întâlnirii din Creta, Părintele Mitropolit Teofan a avut mai multe intervenții făcute în „cuget bisericesc ortodox, bazat pe învățătura Bisericii”, potrivit mărturiei Mitropolitului Ierotheos Vlachos, participant la Sinodul din Creta.

Participarea Bisericii Ortodoxe in Consiliul Mondial al Bisericilor, ca membru si nu ca observator, este o cauza de ingrijorare. Pentru ca nu imi pot imagina pe Sfantul Atanasie cel Mare si Sfantul Vasile cel Mare luand parte la un consiliul al arienilor, eunomienilor sau macedonienilor din vremea lor. Nici nu imi pot imagina pe Sfantul Grigorie Palama alaturandu-se unui consiliu din care facea parte Varlaam, Achindin, Gregoras si sustinatorii lor pentru a aborda diferite probleme sociale ale vremii lor.

Într-o mare adunare, așa cum a fost cea din Creta, se cere claritate dogmatica cand vorbim de ceea ce este Biserica si ce sunt crestinii eterodocsi. Sustinem cu umilinta ca textul de mai sus suferă de ambiguitate teologică intenționată. Aceasta lipsa de precizie, pastorii au obligația ca, atat față de ortodocși, cat și față de eterodocsi, sa o clarifice, nu doar din punct de vedere istoric, ci în primul rând si mai ales din punct de vedere teologic. Nadajduim si ne rugam ca acest lucru sa fie realizat la următoarul Sinod al Uneia, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică.

Documentul de baza (în varianta sa si mai rea pre-sinodala semnat de toti intai-statatorii, din pacate) este mult prea eclectic si profund ecumenist in insasi substanta sa. Ar fi avut nevoie de corecturi structurale pentru a arata altfel. Imaginea de ansamblu ne arata ca amendamentele acceptate ale delegatiei romanesti au fost numai niste “petice” necesare, dar inca prea slabe, pentru a salva ce se mai putea salva dintr-un demers ce, in sine, NU avea, din pacate, premisele unei gandiri ortodoxe si nici ale bunei-credinte… Astfel incat impresia generala este una a unui angajament oficial in slujba organului sincretist numit Consiliul Mondial al Bisericilor, care a fost “edulcorat”, “imblanzit” si corectat dupa dreptarul ortodox pe alocuri, atat cat s-a putut. Nu poti insa sa nu te intrebi: de ce s-a ajuns aici? Fiindca nu s-a reusit (sau nu s-a incercat destul de curajos?) contestarea radicala a acestui program, fiindca am facut prea multe compromisuri decenii la rand, pentru ca ne-am inhamat mult prea zelos pana acum la jugul unei ideologii dizolvante, antihristice, ca sa mai avem verticalitatea si forta sa dam inapoi cu totul, permitandu-ne doar sa facem pasi mici si sovaielnici in spate, neavand taria unor gesturi hotarate (cum ar fi retragerea din CMB) si a unor atitudini consecvente (neparticiparea la sindrofiile ecumeniste inutile)?

Dincolo de toate, legitimitatea acestor documente insa este, din punctul nostru de vedere, una mai mult decat subreda, relativa si simbolica, din pricina incalcarii insesi conditiilor fundamentale ale sinodalitatii si unanimitatii ortodoxe.

Basilica.ro: Rugăciune la întoarcerea din Creta. Patriarhul Daniel: „Să ne dăruim toată forța, convingerea și iubirea pentru a face cunoscută Ortodoxia în lume!” Duminică seara, 26 iunie 2016, delegația Bisericii Ortodoxe Române care a participat la lucrările Sfântului și Marelui Sinod …

Se intenţionează să fie un Sinod panortodox al Bisericilor Ortodoxe dar s-a făcut destul de puţin efort ca să se implice toate Bisericile ortodoxe în materialele pregătitoare. Ele provin, în mare, de la Patriarhul Ecumenic. Faptul că Patriarhul Ecumenic îl convoacă mi se pare un lucru bun şi admirabil, dar etapele pregătitoare nu ar trebui să-i aparţină, ar trebui să fie mai largi decât atât. Sunt destul de puţine dovezi că această lărgime există.

Ce putem face noi? În primul rând să conştientizăm gravitatea momentului, faptul că Dumnezeu amână judecata lumii tocmai pentru că dreapta-credinţă mai este mărturisită în biserici, şi să ne rugăm cu toţii, ca un adevărat popor al lui Dumnezeu, înmulţind nevoinţele vieţii duhovniceşti. Astfel, numai astfel putem avea nădejdea că, indiferent de presiunile care se vor face asupra ierarhilor noştri, Adevărul-Hristos va birui şi de astă-dată. Dar este nevoie de multă rugăciune…

Vladimir Lagodya, seful Departamentului Sinodal pentru Relatia Biserica, Societate si Media, a spus, in cadrul unei emisiuni TV, ca “este destul de greu sa vorbesti despre statutul panortodox al Sinodului” [din Creta]. Amintitul Sinod “poate fi numit, probabil, conferinta intra-ortodoxa, dar e greu de numit Sinod Panortodox”. Legodya a reamintit ca, potrivit regulamentului Sinodului, toate deciziile trebuie adoptate in consens, unanim.

“Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca în acest duh de mărturisire a dreptei credinţe, de păstrare a unităţii Bisericii şi de răspuns comun la probleme urgente ale timpului nostru, să manifestăm adevărata iubire faţă de Ortodoxie, nu doar una declarativă, să nu se spună despre noi că iubim o Ortodoxie ideală, dar nu putem administra sau păstori o Ortodoxie reală, adică nu trebuie să iubim numai Ortodoxia, ci şi pe ortodocşi, chiar dacă sunt de alt neam, din altă regiune a pământului şi prin aceasta arătăm că vom cultiva credinţa în iubire, cum ne cere Sfântul Apostol Pavel”

Indexam in bestiarul ideilor ucigase, randurile de mai sus, fara a le da o importanta factuala mai mare decat o au, ci pentru a nota ca ceva pluteste in aer, iar acest ceva face ca in capetele infierbantate astfel de sugestii capata contur si verbalizare. Prin contaminare, o astfel de psihoza colectiva antiortodoxa poate constitui fundalul de care institutiile coercitice au nevoie pentru a inainta agenda lor de control si represiune.

Întrucât hotărârea aceasta a fost luată în ajunul primei duminici din Postul Mare, duminica aceea a fost numită Duminica Ortodoxiei, zi în care Biserica Ortodoxă serbează dreapta credinţă în plinătatea ei şi totodată biruinţa asupra tuturor ereziilor. De atunci, Duminica Ortodoxiei a fost introdusă în calendarul Bisericii, devenind o zi de aleasă cinstire a tuturor celor care au apărat dreapta credinţă şi sfintele icoane, o zi în care ne unim în rugăciune cu toţi creştinii ortodocşi din ţară şi de pretutindeni, o zi în care, în mod deosebit, ne simţim în comuniune cu toţi sfinţii, din toate timpurile, dar mai ales cu martirii, mărturisitorii şi cuvioşii care şi‑au dăruit viaţa Domnului Hristos, pentru apărarea dreptei credinţe şi cinstirea sfintelor icoane.

A fost o călătorie lungă, am avut și multe dificultăți, precum și multe întrebări însă în final am găsit o comunitate în care ne simțim cu adevărat acceptați, având șansa să întâlnim și alți creștini, care au devenit ortodocși imediat după naștere. Faptul că am fost bine primiți în comunitatea aceasta este minunat. Nu este întotdeauna ușor să găsești o asemenea comunitate, așa că sunt foarte fericit pentru acest lucru și, de asemenea, sunt fericit să găsesc în final o Biserică ce va rămâne neschimbată și atunci când copilul meu va ajunge la maturitate.

Patriarhul Kirill a avut o interventie recenta pe tema razboiului din Siria. Fara a-l declara “sfant”, PF Kirill a declarat ca il considera un razboi “drept” de “aparare a patriei”. Seful Bisericii Ruse a mai avertizat ca “actualul conflict (sirian) se poate transforma într-un mare război, dacă nu va fi oprit acum” .

Acum, insa, pare clar ca Dan Puric enerveaza pana la turbare o parte a establishmentului, a structurilor de forta. Totusi, discursul lui e doar un discurs. Omul e clar ca nu are valente de politician, ca sa fie panica de nasterea vreunei miscari politice sub impulsul sau. Influenta sa publica este zero. Ce evenimente, ce politici a reusit sa influenteze Dan Puric? Niciun eveniment, nicio politica. Care este, atunci, explicatia acestei psihoze anti-Puric?

“Si va rog, dragii mei crestini- a spus – nu ma lasati singur. Credinta si tara nu este doar a mea. Ortodoxia este si credinta voastra, Grecia este si tara voastra. Slavitul nostru popor a cazut in vremurile noastre deoarece ne-am indepartat de Dumnezeu care este Tatal nostru. Gata, Dumnezeu va lua Harul Sau de la noi, deoarece am tradat legea Sa si am votat legea spucarciunii.”

Astfel, manastirile din Sfantul Munte Athos a cerut Ministrului Justitiei, initiatorul legii, sa amane votul, observand ca ziua programata era chiar in apropierea Craciunului (22 decembrie) si reclamand faptul ca echivalarea uniunilor homosexuale este in flagranta contradictie cu traditiile poporului grec.

Trei cadre didactice, trei opinii, dintre care doar una, incerta, este flagrant derapaj. Cati profesori de religie, sunt, insa, in Bucuresti? In schimb, cate articole in online si cate postari furioase pe Facebook au generat aceste trei “performari” didactice? Derapaje, reale sau inchipuite, insa evident minore, care sunt folosite pentru a crea o stare de timorare a religiosilor, de autocenzurare a opiniilor lor si de cedare completa in fata cerintelor noii corectitudini politice care, iata, se va manifesta si in privinta stilurilor de viata.

O linie a frontului este a celor care contestă Ortodoxia Părintelui Arsenie Boca. O afirmaţie gravă, extrem de gravă, care trebuie probată cu cea mai mare seriozitate şi prezentată cu cea mai mare durere. Amândouă cerinţele sunt însă de lipsă în masa contestatarilor. Unde batjocura, bucuria jubilantă de a-l declara pe cineva ca osândit veşnic sunt adesea atât de evidente, atât de urâte, chiar scabroase adeseori, încât nu dovedesc decât depărtarea de Ortodoxie a emiţătorilor.

Însumând toate experienţele, mi-am dat seama că nu aveam nici un dubiu şi că eram pregătit să mă botez. Momentul Botezului, din ziua de 9 decembrie 2014, a fost deosebit! Am primit totul în dar! Singurii mireni de acolo, de la 1.850 de metri altitudine, parcă mă aşteptau pe mine. Părintele Ciprian a fost cel care a săvârşit slujba Botezului.

Cu alte cuvinte, cei care refuză încolonarea în “războiul sfânt împotriva putinismului” se socotesc ca răzvrătiți, schismatici, ba chiar eretici, căci cu siguranță subscriu la ereziile dughiniste din moment ce nu ascultă ordinele atlantiste.

Deci aici este o necesitate sufletească a copilului să se simtă ocrotit. El nu se mai simte ocrotit din pricină că simte în mod organic că părinții lui sunt depășiți, iar părinții lui sunt depășiți pentru că nu cer și nu au sprijin. Singurul sprijin care va rămâne salvarea tuturor celor care vor înțelege aceasta este Hristos. Fără Hristos, în mod conștient și în mod fizic vom înnebuni. Presiunea va fi atât de mare, încât nu vom rezista.