Sfaturi ale Staretului Partenie de la Pecerska DESPRE TREZVIE SI LUPTA DUHOVNICEASCA
- Pentru a nu te tulbura şi pentru a-ţi păstra duhul rugăciunii, încearcă să eviţi vizitele şi discuţiile. Mai presus de toate pune liniştea, şi să cugeţi adeseori la moarte.
- Moartea este mult-dorită pentru cei care îl iubesc pe Dumnezeu, dar înfricoşătoare pentru cei care nu sunt pregătiţi.
- Nu născoci şiretlicuri în problema mântuirii tale. Nu căuta căi nefireşti. Nu te împovăra pe ţine însuţi cu nevoinţe extraordinare, decât numai atunci când Domnul îţi dă puterea să o faci. Să te sileşti permanent şi fără milă pe tine însuţi la orice lucru bun.
- Este foarte primejdios să urmezi gândurilor şi cugetelor tale în ceea ce priveşte mântuirea ta. Mintea noastră – acest mărginit ochi al omului trupesc – percepe şi cercetează numai lucrurile lumii exterioare, materiale, însă problemele duhovniceşti înalte să le încredinţăm lui Dumnezeu prin părintele nostru duhovnic, şi să urmăm tuturor sugestiilor lui.
- Dispoziţiile şi intenţiile noastre se schimbă necontenit şi se risipesc precum praful. De aceea trebuie să murim voii noastre o dată pentru totdeauna şi să ne predăm voii povăţuitorului nostru duhovnicesc.
- Nu este bine să povesteşti altora isprăvile tale, chiar dacă aceasta nu provine din iubirea de slavă. Darurile lui Dumnezeu, când le descoperi, pleacă de la tine.
- Răul se transmite atât de uşor, precum o boală contagioasă. Dacă te întovărăşeşti cu oameni care vorbesc lucruri deşarte, care clevetesc, care iubesc lucrurile lumeşti, atunci şi tu fără să îţi dai seama vei cădea în aceleaşi pătimi.Şi dimpotrivă, dacă te întovărăşeşti cu oameni duhovniceşti şi prieteni ai rugăciunii, atunci virtuţile lor ţi se vor transmite şi ţie.
- Pentru a dobândi desăvârşita curăţie, să nu ai legături pătimaşe, chiar şi duhovniceşti, cu persoane sau lucruri. Iubeşte pe fiecare cu nemărginită iubire ca pe tine însuţi, dar nu îţi lega inima de nimic. Nu îţi dori să vezi chipul vreunei persoane dragi ţie sau să te bucuri de prezenţa ei, şi nu îţi îngădui a o avea în minte permanent.
- Nu îţi urma niciodată degrabă gândul, chiar şi de ţi se pare drept, încearcă-l cu trecerea timpului.
- Cinstea ce provine de la oameni trebuie să fie dispreţuită de sufletul care îşi caută mântuirea şi îşi cunoaşte neputinţele.
- Împărăţia cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea (Mat. 11: 12). Silă această nu se reduce la înfrânare de la mâncare şi de la diferitele patimi, ci priveşte toate activităţile noastre lăuntrice şi exterioare. Să lucrezi cu desăvârşire împotriva a tot ceea ce îşi doreşte trupul. Vrei să te întinzi mai confortabil? Sileşte-te pe tine însuţi a face opusul. Vrei să te aşezi cu coatele rezemate? Nu ţi le rezema… în toate să te porţi aşa.
- Sileşte-te pe tine însuţi atunci când nu vrei să te rogi şi când nu ai dispoziţie de a face binele.
- Nu ajunge să ne păzim curăţia trupului. Lucrul de căpătâi este să avem gânduri curate şi neprihănite.
- Dreapta socoteala este mai presus de toate. Rabdarea, mai folositoare decât toate. Tacerea, mai buna decât toate. Multa-vorbire, mai rea decât toate.
- Dreapta socoteala este mai presus de toate virtutile. Prin aceasta, sufletul se apara de toate patimile si gândurile ce se razvratesc împotriva lui.
- Dragostea de saracie si neiubirea de arginti pricinuiesc mari comori sufletului.
- Neagonisirea si rugaciunea contribuie împreuna la mântuirea noastra. Rugaciunea naste neagonisirea si neagonisirea naste rugaciunea.
- Faptul de a trai virtuos, de a face si a gândi binele nu este jertfa catre Dumnezeu, ci datoria ta omeneasca.
- Orice suflet binecuvântat este simplu, drept, milostiv, nobil, smerit, lipsit de rautate, lipsit de viclenie, înfrânat si temator de Dumnezeu. Nerautatea si simplitatea atrag harul si mila lui Dumnezeu mai mult decât toate virtutile.
- Frica lui Dumnezeu zdrobeste trupul mai mult decât postul si celelalte nevointe. Pentru cine o dobândeste, nu exista pe pamânt nici lucruri pricinuitoare de durere, nici lucruri pricinuitoare de placere.
- Tacerea este foarte mare virtute. Omul vorbaret nu se va procopsi niciodata.
- Lipsa harului lui Dumnezeu este mai înfricosatoare decât orice alta lipsa. Nu exista stare mai jalnica decât atunci când harul dumnezeiesc s-a retras. De aceea, multi care l-au pierdut s-au chinuit sa îl redobândeasca cu mari nevointe.
- Omul, cu toate încercarile lui, fara ajutorul lui Dumnezeu nu poate sa planifice nimic, nici viata lui exterioara si nici cea launtrica. “Fara Dumnezeu nici pâna la prag.”
- Voia noastra omeneasca sta în a ne dori numai binele si a gasi mijloacele pentru dobândirea lui. Savârsirea si realizarea binelui I se datoreaza lui Dumnezeu. Pentru rau, noi suntem responsabili.
- Trebuie sa avem trezvie neadormita pentru a pastra harul dumnezeiesc. Acesta ni se da ca dar din iubirea de oameni a lui Dumnezeu, însa este nevoie de multa lupta pentru a-l pastra.
(din: ”Ne vorbeste Staretul Partenie de la Pecerska”, Editura Egumenita)
Sursa: voscreasna
Cititi si:
- Sfantul Marcu Ascetul – antidot duhovnicesc la otrava duhului lumesc inhalat zilnic
- Sfantul Marcu Ascetul – calauza catre “cetatea cea intarita” a Duhului
- Avva Dorotei: NU TREBUIE A SE INCREDE CINEVA IN INTELEPCIUNEA SA
- CUVANT DE LA AVVA DOROTEI: “PENTRU CA SA UMBLAM PE CALEA LUI DUMNEZEU CU LUARE AMINTE”
- SFANTUL SILUAN – CUVINTE ALESE, CUVINTE ESENTIALE PENTRU MANTUIREA NOASTRA
- Cuviosul Sofronie de la Essex despre pericolul increderii prea mari in propria intuitie si in propria ratiune
- Nici un sfant nu ne poate cruta de necesitatea de a lupta cu pacatul care lucreaza in noi (CUV. SOFRONIE: INCERCARI DUHOVNICESTI)
- Arhim. Nicholas Saharov de la Essex (nepotul si ucenicul Cuviosului Sofronie) – CEA MAI PROFUNDA SI EXHAUSTIVA SINTEZA DE TEOLOGIE DUHOVNICEASCA PE TEMA “ASCULTARII”, INTELEASA CA TAINA SI CA RELATIE PERSONALA ELIBERATOARE
- Concentrate duhovnicesti despre dragoste, sensibilitate si smerenie din invatatura Cuviosului Paisie Aghioritul
- SFANTUL PETRU DAMASCHIN DESPRE RABDARE, IMPRASTIERE, MANDRIE, MULTUMIRE SI SFATUIRE: “Cel ce nu vrea sa se smereasca ramane in intuneric…”
- Sfantul Petru Damaschin ne invata cum putem si trebuie sa facem din toate prilej de pomenire si multumire neincetata catre Dumnezeu
- Sfantul Ioan Carpatiul – cuvinte de intarire in lupta nevazuta si de vindecare a imputinarii cu duhul (1)
- Sfantul Ioan Carpatiul – cuvinte de intarire in lupta nevazuta (2): “DESFATARE MI-A FACUT MIE DUMNEZEU”
- Sfantul Ioan Carpatiul – cuvinte de intarire in lupta nevazuta (3): “DUMNEZEU NU DEZNADAJDUIESTE DE MANTUIREA NOASTRA”
- Sfantul Ioan Carpatiul – cuvinte de intarire in lupta nevazuta (4): “TOATA GRIJA ARUNCATI-O DOMNULUI, EL ARE GRIJA DE VOI”
- TINE CANDELA INIMII APRINSA! – Invataturile esentiale ale Parintelui Serghie despre duhul si practica rugaciunii
- Povatuiri de mare folos ale Parintelui Serghie: “Cand sufletul ti-e tulburat, alearga la cainta; de n-ai cainta, caieste-te de necainta ta!”
- Sfaturi parintesti de folos exceptional si pentru noi de la Cuviosul Serafim de la Platina
- TINE-TE DE DUMNEZEU si LUPTA!
- Raspunsuri duhovnicesti foarte folositoare pentru infruntarea ispitelor de pe cale, de la STARETUL LEONID DE LA OPTINA (11 octombrie)
- STARETII DE LA OPTINA (11 oct.) – povatuitori duhovnicesti de mare pret pentru toata vremea
- Aforisme duhovnicesti de la Staretii sfinti ai Optinei
- Sfintii de la Optina: “POCAINTA ESTE RAVNA INIMII”
- Sfantul Varsanufie de la Optina ne impartaseste din tainele esentiale ale luptei pentru mantuire
- Cuviosul Paisie Aghioritul ne arata cum lucreaza diavolul la nivel personal
- Cum sa ducem “lupta cea buna” si cum sa sporim duhovniceste?
- Cuviosul Paisie despre folosul ce se dobandeste dintr-o prietenie duhovniceasca si despre vatamarea mediilor si tovarasiilor lumesti
Doamne ajuta, Invataturile acestui mult induhov nicit parinte,m-au atras in mod deosebit,fapt care m-a determinat sa-i caut cartea in librarie dar nu am gasit-o.Am vazut-o totusi pe net, dar nu era in stoc. Desi toate aceste invataturi de la Sf.Parinti,ne sunt de un real folos,am constatat totusi ca unele dintre ele,imi pun degetul vindecator pe rana si imi deschide mintea cea incuiata, care m-ar fi lasat in pacat fara aproape sa-mi dau seama. Slava lui Dumnezeu,care ne da la toti toate cele de trebuinta pentru hrana sufleteasca, ca sa nu avem motive de nevinovatie. Multumesc si voua,dragilor frati, pentru interesul si devotamentul fratesc de a veni cu un plus mult necesar noua, care bajbaim si ne dorim sa mergem pe calea cea dreapta. Dumnezeu sa va intareasca in toate!
-“Dreapta socoteala este mai presus de toate. Rabdarea, mai folositoare decât toate. Tacerea, mai buna decât toate. Multa-vorbire, mai rea decât toate”.
-“Tacerea este foarte mare virtute. Omul vorbaret nu se va procopsi niciodata.”
Intr-adevar toti Sfintii Parinti au scos in evidenta folosul tacerii. Dar cu adevarat trebuie sa avem discernamant, sa stim cand sa tacem si cand sa vorbim. Caci, iata, “Sfantul Ambrozie spune ca, daca vom da raspuns pentru cuvantul desert, atunci sa fim atenti ca nu cumva sa ni se intample sa dam raspuns si pentru tacerea zadarnica”.
Ce curios deliciu mi-am găsit în a citi şi vâna astfel de materiale despre trezvie şi luptă duhovnicească, chiar fără a fi în stare să postesc sau să mă rog cât se cuvine (cum se cuvine e deja prea mult). De parcă nici n-ar fi postul.. dar nici măcar de rânduiala sănătoasă din zilele de harţi nu mă pot apropia. Şi ce migălos inventariez eu toate metodele de luptă duhovnicească, ca pe nişte soluţii ale unor modele de teste IQ! Cum sporesc eu perspicacitatea în locul discernământului. Cum mimez eu dreapta socoteală prin falsa şi inerta mea trăire duhovicească! Şi câtă tristeţe vie simt prin euforia asta seacă a conştientizării acestor multe, fără de sfârşit, scăderi. Cum pot zdrobi inima asta atât de împietrită, necrozată de-atâta şi atâta şi atâta trufie!!! Ouf câtă răbdare trebuie! Doamne Iisuse Hristoase miluieşte-mă pe mine păcătosul!