Arhim. Simeon Kraiopoulos: PAREREA DE SINE – idolul din noi, “bunii crestini”. SA NU ASCUNDEM LIPSA NOASTRA DE POCAINTA!

2-04-2012 Sublinieri

Ne pocaim?

Noi, bunii crestini, asa cum ne consideram, care cercetam cartile sfinte, mergem la Biserica, ne si rugam suntem in primejdie sa suferim o paguba ireparabila daca socotim ca mergem bine. Intr-o zi, Dumnezeu se va lepada de noi. Ceea ce trebuie sa avem cu deosebire in vedere, ca sa evitam aceasta primejdie, este pocainta. Sa avem dispozitia sa acceptam pocainta pe care ne-o da Dumnezeu. Daca El viziteaza sufletul nostru, primul lucru pe care ni-l daruieste este pocainta.

Spunem cuvinte elevate, ne purtam cum nu-I place lui Dumnezeu, cugetam in sinea noastra asa cum nu vrea Dumnezeu si nu ne pocaim. Din neatentie sau pentru ca ne-am suparat il intristam pe celalalt, il nedreptatim si nu ne pocaim. Purtam inlauntrul sufletului nostru dispre­tul, obraznicia, tupeul, mandria si nu ne pocaim.

Astfel, exista primejdia ca binele pe care-l vom primi din studiu [studiul Scripturii, al Sfintilor Parinti, etc., n.n.], sa legalizeze lipsa noastra de pocainta, sa o cocoloseasca. Continuam, chipu­rile, sa inaintam, fara sa intram in randuiala. Si nu numai ca nu intram in randuiala, dar aco­perim cele pentru care trebuie sa ne pocaim.

In consecinta, mergem sa ne rugam si nu ne caim, nu avem dispozitia necesara sa primim poca­inta pe care Dumnezeu ne-o daruieste in timpul rugaciunii. Mintea noastra zboara la alte lucruri. Mergem la Biserica si ramanem, in toata vremea, fara dispozitia spre pocainta. Se poate chiar sa mergem sa ne impartasim fara sa avem pocainta.

O pricina pentru care nu inaintam duhovniceste

Exista primejdia ca rugaciunea, cercetarea cartilor si chiar Sfanta Impartasanie sa acopere starea ta pacatoasa, sa o cocoloseasca si sa nu te simti impacat cu Dumnezeu. Exista aceasta primejdie, dar nu pentru ca rugaciunea sau Sfanta Impartasanie ar avea acest scop, ci pentru ca tu le determini, abordezi gresit starea ta. In situatia aceasta, cum putem sa vorbim despre viata duhovniceasca? Cum va inainta omul duhov­niceste daca neglijeaza mizeria dinlauntrul lui, mica sau mare? Cum va inainta duhovniceste daca nu atinge starile de pacat si nu se preocupa de ele? In aceasta situatie nu face altceva decat sa legalizeze starea pacatoasa existenta si sa o acopere. Nu starea pacatoasa, in sine, impiedica progresul duhovnicesc, ci atitudinea pe care o avem, preocuparea personala pe care o avem.

Am fi inaintat mult pana astazi, de cand suntem crestini, dar nu inaintam. Intalnesc, adeseori, suflete care agonizeaza, care se straduiesc, care se lupta, care fac tot ce este posibil, dar care nu inainteaza. De ce? Pentru ca nu se pocaiesc, nu vor sa se pocaiasca!

Urmarile pocaintei adevarate

Sa ne asezam cu sinceritate inaintea lui Dumnezeu si sa ne intrebam: „Ne-am pocait? Avem dispozitie pentru pocainta? Vrem ca Dumnezeu sa ne viziteze? Vrem ca harul Lui sa vina asupra noastra si sa ne daruiasca pocainta adevarata? Suntem dispusi sa o primim? Dorim acest lucru“?

Vom intelege atunci ca pocainta adevarata are drept urmare distrugerea inlauntrul nostru, in totalitate, a parerii bune pe care o avem despre noi insine, distrugerea omului vechi. Nu ramane, in mod intamplator, cineva nepocait. De obicei, omul se pocaieste din multa stram­torare, din multa constrangere. Din pacate, pocainta aceasta nu este pocainta adevarata inaintea lui Dumnezeu. Adevarata este pocainta care pierde ego-ul, care pierde parerea cea buna pe care o are cineva despre sine, pocainta adevarata inseamna moartea omului vechi. Omul nu are asemenea pocainta. Pur si simplu se pocaieste din suparare.

Noi, cei de astazi, ne-am obisnuit rau. Citim Vietile Sfintilor, citim carti duhovnicesti, dar facem lucrurile asa cum ne este bine noua. Cum se poate ca cineva sa-si aranjeze lucrurile in orice situatie, asa cum ii vine lui mai bine? Cand privim faptele altcuiva o facem cu atentie, ne dam seama ca nu cugeta corect, ca nu lucreaza cum se cade, ca face lucrurile nu neaparat bune! Dar cand este vorba despre noi, privim lucrurile dupa propriul interes. Aceasta este o situatie generala.

Se poate sa citim si sa invatam despre Sfinti, despre cum au vietuit acestia, dar in prac­tica ne indepartam de mentalitatea lor, nu ne molipsim de pocainta lor si nu urmam faptele lor.

Ne sustinem propriul idol?

Nu exista sfant care sa nu fi simtit ceea ce spunea Apostolul Pavel: „Nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine!” (Galateni 2, 20).

Cum putem noi sa avem o stare duhovni­ceasca, sa fim urmatori sfintilor, daca nu acceptam acest lucru? Evlavia noastra, lupta noastra, stradania noastra tintesc sa sustina propriul eu, egoismul care este idolul nostru. Sunt multi care nu inteleg ca fac acest lucru. Nu apuci sa le spui un cuvant de invatatura si sunt gata sa justifice orice ca sa-si sustina idolul.

Trebuie sa te hotarasti, intr-o zi, sa vezi idolul pe care-l ai inlauntrul tau si sa hotarasti sa-l darami. N-o vei face usor. Chiar il vei sustine mai mult. Atunci cand noi insine il sustinem, nici Dumnezeu nu poate sa-l darame. Nu din neputinta nu poate Dumnezeu, ci pentru faptul ca nu-l mantuieste pe om cu sila. Trebuie sa vada, mai intai, dispozitia omului si Dumnezeu va gasi modalitatea prin care sa darame idolul, sa-l piarda pe omul cel vechi.

Dar, care crestin in zilele noastre cugeta astfel si vrea ca lucrurile sa se intample intocmai? Care crestin, nu face tot posibilul sa nu pateasca nimic idolul pe care-l are inlauntrul lui, sa nu patimeasca ego-ul? Chiar si lucrurile cele mai sfinte poate sa le faca, sa se marturiseasca, sa se impartaseasca, sa studieze, sa se roage si multe fapte bune poate sa savarseasca cu aceasta dorinta.

Cati dorim fierbinte si-L rugam pe Dumnezeu: „Dumnezeul meu, ajuta-ma sa pierd idolul si parerea cea buna pe care o am despre mine“! Sunt unii care o fac, dar si foarte multi care n-o fac.

Asadar, sa nu treaca in desert zilele noastre, sa nu se piarda ostenelile noastre, sa aratam pocainta adevarata, cerand-o de la Dumnezeu. Dumnezeu o daruieste cand omul o cere cu adevarat”.

(din: Arhim. Simeon Kraiopoulos, “Adame, unde esti? Despre pocainta“, Editura Bizantina, Bucuresti, 2008)

Vezi si:

Cititi si:


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Arhimandritul Simeon Kraiopoulos, Ce este pacatul?, Egoismul, voia proprie, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Pocainta

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

61 Commentarii la “Arhim. Simeon Kraiopoulos: PAREREA DE SINE – idolul din noi, “bunii crestini”. SA NU ASCUNDEM LIPSA NOASTRA DE POCAINTA!

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 3 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Pingback: “Inceteaza a te mai indreptati in pacate si ocupa-te de orbirea ta!“ AMAGIRILE CARE NE TIN ORBI SI CAPTIVI IN SOMNUL ADANC AL PACATULUI -
  2. Pingback: PARINTELE MELHISEDEC, Staretul Manastirii Lupsa, despre FORMALISM si VIATA DUHOVNICEASCA: “Celui ce i se pare ca sta, sa ia aminte sa nu cada” -
  3. Pingback: Intelegerea LUI HRISTOS si intelegerea FARISEICA. Legea veche si Legea noua. SENSUL RANDUIELILOR RELIGIOASE EXTERIOARE versus LEGALISMUL FORMELOR GOALE, FARA DUH -
  4. Pingback: “Harisma discernamantului in calauzirea duhovniceasca ortodoxa”: DUHOVNIC ISCUSIT, POCAINTA, MILA si CANON INTELEPT -
  5. Pingback: Doua caderi: Petru si Iuda. O singura ridicare. MANDRIA NU NE LASA SA PRIMIM IERTAREA SI NE DUCE LA DEZNADEJDE -
  6. Pingback: “CRESTINUL DUPA INCHIPUIRE” si VIATA DUHOVNICEASCA FARISEICA (I): “Majoritatea oamenilor se tem sa patrunda mai in adanc in sufletul lor, ca nu cumva vreun monstru sa iasa din ei… Prefera sa faureasca o imagine inchipuita” -
  7. Pingback: CADEREA CETATII SFINTE: Predici ale Parintelui Simeon Kraiopoulos despre SENSUL DUHOVNICESC AL CUCERIRII CONSTANTINOPOLULUI: “Cu Dumnezeu nu este de gluma! Sa nu ne astupam urechile, fratii mei!” -
  8. Pingback: “SLUGA VICLEANA…” – Predici audio ale Parintelui Ciprian Negreanu la DATORNICUL NEMILOSTIV: Conditiile mantuirii: RECUNOASTEREA SINCERA A PACATELOR SI IERTAREA APROAPELUI. Plus: Predica Arhim. Mihail Stanciu (2014) -
  9. Pingback: Mitropolitul cipriot Atanasie despre BOALA… SLUGII VICLENE: “Cum este cu putinta sa te rogi si sa fii plin de fiere fata de semenul tau? Se poate sa nu mananc mancare cu untdelemn, dar sa-l mananc pe fratele de dimineata pana noaptea. TU, CARE
  10. Pingback: Parintele Zaharia Zaharou la Bucuresti despre ZDROBIREA INIMII si LACRIMILE CA HRANA A SUFLETULUI (audio si transcrierea conferintei de la Facultatea de Drept): “Daca voiesti sa dezradacinezi din tine patimile si ca lumea sa nu faca din tine victima
  11. Pingback: “DUMNEZEU CERE LA MASURA FIECARUIA. Mai mult decat a face ceva, lui Dumnezeu Ii place SA VREI! Sa incerci! Vrea sa te gaseasca in aceasta osteneala“ – PREDICI AUDIO pentru noi, cei chemati la Cina sau la Nunta Fiului -
  12. Pingback: PREDICI AUDIO la Evanghelia dregatorului bogat (Arhim. Policarp si Nichifor): “Mantuitorul nu a venit sa asigure succesul in lume, nu a venit sa ne asigure pamanteste. SA NU CASTIGAM OBIECTE SI SA PIERDEM OMUL!” -
  13. Pingback: Meditatie trezitoare la Paremia Vecerniei Intampinarii Domnului despre OAMENII RELIGIOSI CARE… NU ASCULTA(M) ADEVARUL LUI DUMNEZEU | Cuvântul Ortodox
  14. Pingback: IPS HIEROTHEOS pentru “Lumea monahilor”: “CEA MAI GRAVA BOALA A OMULUI DE ASTAZI ESTE IUBIREA DE SINE. Dragostea nu este un simplu sentiment, nici doar cuvinte de dragoste, ci inseamna asumarea crucii pentru celalalt“. Ce raspuns p
  15. Pingback: “INCA MULTE AM A VA SPUNE, DAR NU LE PUTETI PURTA ACUM…” Parintele Simeon Kraiopoulos despre asumarea reala a conditiei de UCENIC in relatie cu Dumnezeu pentru a putea intelege si primi LUMINAREA DUHULUI ADEVARULUI | Cuvântul Ortodox
  16. Pingback: CUM SE APROPIE DUMNEZEU DE INIMILE NOASTRE SI CUM II RASPUNDEM NOI? “Credem mai mult cuvantului lui Hristos sau cuvantului lumii acesteia, care pe toate le rastalmaceste? SA NU PLECAM DIN BISERICA SI SA AVEM O ALTA VIATA, PARALELA”. Predica au
  17. Pingback: VIATA DUHOVNICEASCA INCHIPUITA (II): “Crestinul dupa inchipuire pregusta unele expe­riente harismatice, care-l incredinteaza ca este bun crestin… In spatiul comod al inchipuirii sale caderile lui sunt uitate” | Cuvântul Ortodox
  18. Pingback: EGOISMUL CRESTINULUI – “MORTUL” CARE REFUZA SA MOARA SI IA MASCA VIETII “NOI”/ Neomenia “ortodoxa” sau Cum fentam “BANALA” MORALA in Biserica?/ De ce nu facem auzit oamenilor GLASUL VIU AL LUI HRISTOS? (Re
  19. Pingback: EGOISMUL CRESTINULUI – “MORTUL” CARE REFUZA SA MOARA SI IA MASCA VIETII “NOI”/ Neomenia “ortodoxa” sau Cum fentam “BANALA” MORALA in Biserica?/ De ce nu facem auzit oamenilor GLASUL VIU AL LUI HRISTOS? | C
  20. Pingback: Parintele Simeon Kraiopoulos despre LEPADAREA DE SINE, DE OMUL CEL VECHI si ASUMAREA STARILOR DE USCACIUNE SUFLETEASCA | Cuvântul Ortodox
  21. Pingback: PREDICI AUDIO si TALCUIRI DE MARE PROFUNZIME la EVANGHELIA INMULTIRII PAINILOR: Ce vrea Hristos de la noi si ce cautam noi la Dumnezeu? | Cuvântul Ortodox
  22. Pingback: PSIHOLOGIA DUHOVNICEASCA A PACATULUI “MIC” SI A PATIMILOR ASCUNSE IN INIMA, care au nevoie doar de un “bun prilej” pentru a rodi alegeri grave ireversibile. Viata noastra ca FUGA PERMANENTA DE CONSTIINTA si ASCUNDERE DE GLASUL LUI
  23. Pingback: “Iata, ne suim la Ierusalim…”, urcam catre PATIMILE DOMNULUI. Noi stim ce cerem si ce asteptam de la Dumnezeu? “RASTIGNIREA” de a-L crede si a-L urma pe Hristos. “CRESTINII AU DUHUL CELOR DIN LUME. Cata viclenie si prov
  24. Pingback: SUTASUL si SIMTAMANTUL PROFUND AL NEINSEMNATATII PROPRII: “Nu ne mântuim numai pentru că suntem creştini ortodocşi şi susţinem aceasta în mod intelectual. Luaţi aminte, voi credincioşii, care CREDEȚI CĂ SUNTEȚI DEJA MÂNTUIȚI… Ca
  25. Pingback: BUCURIA POCAINTEI – Mitropolitul Antonie Bloom: “HRISTOS CAUTA LA PROFUNZIMILE OMULUI si cunoaste ce anume sta in spatele cuvantului sau al faptei. Hristos nu poate fi pacalit nici de ceea ce este la aratare”. PRIMEJDIA NEPASARII FATA DE
  26. Pingback: PARABOLA PĂRINTELUI MILOSTIV: “Dacă omul nu se încredinţează de iubirea părintească a lui Dumnezeu, nu se poate lupta duhovniceşte” | Cuvântul Ortodox
  27. Pingback: PR. CONSTANTIN COMAN – conferința de la Iași despre POCĂINȚĂ ca VEDERE ȘI ASUMARE A NEPUTINȚEI PROPRII vs. “LOGICA” ÎNDREPTĂȚIRII DE SINE: “Cei care au construit un edificiu personal în care să se simtă bine, în care
  28. Pingback: “Dă-mi partea de avere ce MI SE CUVINE!” | Cuvântul Ortodox
  29. Pingback: LECȚIA CEA MAI IMPORTANTĂ A VIEȚII, FĂRĂ DE CARE NU EXISTĂ MÂNTUIRE. “Neîncetat cere mila lui Dumnezeu!” Cuviosul Simeon Kraiopoulos despre legătura indisolubilă între SMERENIE și RUGĂCIUNEA MINȚII. “Cea mai multă lume evi
  30. Pingback: “Iata ca au venit din nou saptamanile pregatitoare pentru Marele Post!” – DUMINICA VAMEȘULUI ȘI A FARISEULUI: “Trebuie sa simtim, si sa simtim adanc, ca NU MERITAM ABSOLUT NIMIC si nu putem pune temei pe nimic din cele ale noastr
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate