CE FACEM CÂND UNUL DINTRE NOI ESTE LINȘAT MORAL? Pr. Alin Cristian Preotu: “Cei mai mulți vând adevărul, trădează dreptatea, renunță la prietenii doar ca să-și mențină privilegiile, poziția, interesele…”
Pr. Alin-Cristian Preotu (Facebook – 14 iunie):
Mă gândesc cât de rari sunt oamenii capabili să înfrunte oprobriul public, să-și riște reputația, să înfrunte mulțimea turbată, să-și asume riscul de a fi linșați, toate acestea doar de dragul unui om, al unei idei, al unui adevăr, a unei omenii, a unei dreptăți, care toate reclamă a fi apărate…
Am în vedere câteva situații descrise în evanghelii în care doar un Om a fost capabil să ne dea o astfel de lecție… Mântuitorul…
Când femeia prinsă în adulter risca să fie linșată de furia legalistă, de mulțimea turbată de iudei care voiau s-o omoare cu pietre… Cine a oprit nebunia? Domnul Hristos…
Când a stat de vorbă cu samarineanca, riscând a se compromite în urma acestui dialog cu o femeie care trăia în păcat, deja cu al 6-lea bărbat din viața ei…
Când a acceptat să stea în casă cu vameșii și cu păcătoșii, luând apărarea femeii păcătoase, care cu părul capulului și cu lacrimile ei de pocăință ștergea picioarele Mântuitorului…
Când a dat exemplul samarineanului milostiv, deși samarinenii erau repudiați…
Când a iertat tâlharul de-a dreapta, deși după Lege era vinovat de moarte, făgăduindu-i raiul…
Când a vindecat în zi de Sâmbătă, lucru interzis de preceptele Legii…
Când a fost în contra-sens cu multe din cutumele societății iudaice…
Și câte și mai câte situații de genul acesta…
Astăzi când unul este linșat, calomniat, repudiat, de mulțimea furibundă, pe nedrept sau mincinos, sau din spirit de turmă, când unii ridică glasul aruncând cu pietre, puțini mai au curajul, demnitatea, verticalitatea, bărbăția, să pună pieptul înainte ca să-l apere pe fratele…
Suntem cea mai delatoare specie dintre toate speciile, cea mai apostată stirpe de pe față Pământului…
Cei mai schimbători, cei mai duși de val și de vânt…
Cei mai mulți țin la imaginea lor, la reputație mai mult decât la propriile principii…
Vând adevărul pe minciuni, trădează dreptatea, renunță la prietenii doar ca să-și mențină privilegiile, poziția, interesele…
Astfel de oameni nu sunt dispuși să sacrifice nimic pentru altul, pentru aproapele, pentru frați, când aceștia sunt nedreptățiți…
“Cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde; iar cine îşi va pierde sufletul pentru Mine și pentru Evanghelie, acela îl va afla.”
(Matei 16, 25).Am constatat cu scârbă, cât ne nestatornici sunt unii chiar și față de propriile simpatii, prietenii, admirații pe care le-au nutrit cândva față de terți, când ajung terții, la un moment dat, să fie atacați, criticați, contestați, clevetiți de alți nemernici…
Puțini rămân alături până la capăt…
Cei mai mulți au “dragostea”, “fidelitatea” și “prietenia” lui Iuda…
Când vine momentul fatidic al încercării, ceasul rău al trădării, al ispitirii … se leapădă…
Nemernicia este contagioasă…
PS: Am în vedere cazul ierarhului mărturisitor Teodosie, a dr. Flavia Grosan și mai nou, cazul starețului Zenovie, dar și alte cazuri, de clerici sau mireni, medici, avocați sau persoane cu profil public asumat…care au fost luați în răspăr de unii care nu sunt cu faptele nici la degetul lor mic…
Nu contează ce-au făcut bun până în momentul când au zis ceva poate “neinspirat” sau nici măcar ori dacă au formulat o opinie în contra-curent; dăm cu ei de pământ, îi desființăm, îi terfelim, ca să fim mainstream…
Vlădica Teodosie a fost alături de popor cu liturghii zilnice, cu mii de rugăciuni și încurajări, în cele mai grele momente ale pandemiei, ridicând moralul credincioșilor…
Dr. Flavia Grosan un medic competent, apreciat, valoros care a tratat/vindecat mii de bolnavi de Covid…
Iar Ava Zenovie un Părinte îmbunătățit care a adus alinare miilor de credincioși care poposesc la Nechit și care are niște harisme (știute doar de cei care-l cunosc personal), cât n-au la un loc toți detractorii lui, și milostenii, și fapte de credință ca de Pateric, cum nu găsești la cei care-l comentează din vârful limbii…
Din păcate, toți care au urmat lui Hristos cu adevărat, în această lume, “în acest neam desfrânat și păcătos”, au fost prigoniți…
“Dacă pe Mine M-au prigonit și pe voi vă vor prigoni…”
Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât…” (Ioan, cap. 5).
Dar vor avea mângâiere toți aceștia… și vor primi cununi, cununile Adevărului pe care l-au mărturisit într-o lume mincinoasă…pe când ceilalți vor fi rușinați…pentru că da, în momentele ispitirii, se arată și prietenii Domnului, dar și iudele și fariseii…
“Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi, şi roada voastră să rămână, ca Tatăl să vă dea orice-I veţi cere în numele Meu.
Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine.
Şi voi mărturisiţi, pentru că de la început sunteţi cu Mine.
Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi.
Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc…” (Ioan, cap. 15).
Legaturi:
Comentarii