CU CE A DERANJAT STARETUL EFREM PE STAPANII LUMII? (II) “Eu sunt impotriva Europei! Ma rog din tot sufletul sa nu intrati niciodata in UE!” (VIDEO)

12-01-2012 Sublinieri

PAPA VISEAZA SA FIE CONDUCATORUL SPIRITUAL AL INTREGII PLANETE SI A VENIT IN ROMANIA “SA SEMNEZE CONDICA”!

“Intrucat nu exista alta Biserica, cum pot exista Sfinte Taine in alta parte?”

“Luati aminte la pacat! Luati aminte la curatenia morala! Pentru ca trebuie sa tinem minte neincetat ca aceasta curatenie morala este premisa dogmatica a sfintirii omului!”

Vezi si:

Conferinta Egumenului Efrem de la Vatopedi sustinuta la Facultatea de Teologie Bucuresti (2000)

PR. CONSTANTIN COMAN: [pe atunci prodecan, n.n.] Ne bucuram astazi sa-l avem in mijlocul nostru pe Prea Cuviosul Arhimandrit Efrem, Egumenul Sfintei Manastiri Vatopedi din Sfantul Munte, pentru a tine un cuvant de folos studentilor Facultatii noastre. Cu dansul sunt si tineri romani care au ales sa vietuiasca ca monahi la Manastirea Vatopedi, bineinteles datorita deschiderii pe care Manastirea o are — si Parintele Staret in mod deosebit— fata de toti tinerii doritori de vietuire monahala. Mai sunt si din alte tari acolo; dupa cate am inteles parintii si fratii din Manastirea Vatopedi sunt de aproape opt nationalitati.

[…]

De aceea, intalnirea cu un reprezentant sa spunem, de frunte, al spiritualitatii monahale ortodoxe, care vine din Sfantul Munte, este, cred, o intalnire rara si speram, folositoare pentru noi toti. Cu Parintele Staret am stabilit ca intalnirea cu dumneavoastra sa fie un dialog, asa cum a fost anuntat, astfel incat, dupa cateva cuvinte rostite de Parintele Staret vom incerca sa dialogam, cat putem totusi de civilizat, pentru a beneficia de prezenta Parintelui aici ca sa aflam lucruri care ne preocupa, lucruri care ne framanta. Deci din clipa aceasta trec in postura de traducator, astept intai cuvintele Parintelui si dupa aceea provocarile dumneavoastra.

ARHIMANDRITUL EFREM: Si eu ma bucur in mod deosebit ca ma aflu intr-o Facultate de Teologie a Bisericii Ortodoxe Romane, desi noi, monahii, propovaduim ca teologia nu o afla cineva stand in banca. Teolog nu este cel care ia diploma Facultatii de Teologie. Teolog este cel inlauntrul caruia vorbeste Dumnezeu-Cuvantul. ( [o theos logos]—Dumnezeu-Cuvantul.)

La Sfantul Munte au venit la mine cativa studenti teologi greci si i-am intrebat ce fac, am vorbit despre viata lor. A fost un dialog in grup. Unul dintre ei imi zice:

„Eu sunt un student foarte silitor si nu lipsesc niciodata de la cursuri; ba chiar invat foarte bine pentru examene si pana acum nu am decat note de zece. Dar imi place, zice, sa petrec in viata. Imi programez in asa fel timpul incat sa am vreme de invatat, dar am si program, dupa miezul noptii, sa ies sa petrec. Merg la discoteci, imi place muzica rock si imi place sa petrec noptile. Dar in acelasi timp imi place sa studiez si Sfintii Parinti”.

Eu m-am uitat un pic la dansul si i-am spus:

„Mai baiete, n-ar fi mai bine sa mergi sa muncesti la construit blocuri? Pentru ca acolo cel putin ai fi muncitor si ai fi onest si cu tine, si cu lumea. In timp ce acum, cu felul tau de a trai, te inseli si pe tine insuti si amagesti si lumea. Daca ai o diploma cu nota zece, cum te va ajuta aceasta sa le vorbesti maine la scoala copiilor sau in vreo biserica, daca tu nu-L traiesti pe Dumnezeu?”

Pentru ca omul care vrea sa studieze teologia trebuie sa studieze modul in care se dobandeste harul Duhului Sfant.

Cu cele pe care le-am spus nu inseamna ca dispretuiesc pe studentul silitor care se ingrijeste de studiul sistematic sau stiintific al teologiei. Dar centrul de greutate este in alta parte. Cand am fost la Manastirea Sfantului Nectarie in insula Eghina — cred ca este deja cunoscut si la dumneavoastra Sfantul Nectarie, este un sfant contemporan, un sfant mare care in timpul vietii a scris multe lucrari teologice, a avut o viata imbunatatita si dupa moarte l-a slavit Dumnezeu cu multe minuni — am vazut in biroul dansului, acolo in Eghina, diploma lui de teologie; si am vazut ca diploma si-o luase cu „bine”. Prin urmare, succesul unui teolog nu consta in a lua diploma de teologie cu nota zece („foarte bine” in original— ed.), ci succesul lui consta in a se nevoi in asa fel incat sa dobandeasca harul Duhului Sfant.

De aceea, cred ca si dumneavoastra ati inteles ce scop important aveti de implinit. Trebuie, pentru a reusi, sa ravniti a avea o relatie neintrerupta cu harul Duhului Sfant, pentru ca in felul acesta va veti umple de slava si voi si veti contribui si la slava Bisericii. Biserica nu s-a temut de prigoanele lui Traian, Diocletian sau Nero, Biserica nu a fost niciodata ingenuncheata de prigoanele ateilor. Biserica a fost insa ingenuncheata, in latura sa umana, atunci cand reprezentantii ei nu au fost consecventi cu ei insisi. De aceea Mantuitorul Hristos, in Noul Testament, se adreseaza cu „vai” celor care scandalizeaza pe fratii lor mai mici. „Vai omului aceluia prin care vine sminteala” (Matei 18:7 ). Si cea mai mare sminteala care se produce in viata Bisericii este aceea care vine de la oamenii ce reprezinta Biserica. Fie ca acestia sunt teologi laici, fie ca sunt teologi purtatori de rasa, fie ca sunt calugari, fie ca sunt episcopi. Fie ca sunt egumeni.

Va doresc — ca sa nu ma lungesc, pentru a va da dumneavoastra cuvantul — sa nu va uitati nici o secunda telul. Luati aminte la pacat! Luati aminte la curatenia morala! Pentru ca trebuie sa tinem minte neincetat ca aceasta curatenie morala este premisa dogmatica a sfintirii omului! Daca nu ia aminte la acest lucru studentul teolog sau oricine se nevoieste, atunci seamana in vant. Veti dobandi aceasta sfintenie daca aveti un duhovnic, daca sunteti bine incadrati in viata Bisericii si va impartasiti de Sfintele Taine ale Bisericii. Atunci Duhul Sfant va va ajuta sa deveniti oameni plini de har. Nu va intristati, nu deznadajduiti si nu va infricosati de caderile pe care eventual le aveti. Sfintii Parinti nu s-au nelinistit de cei care se nevoiesc, chiar daca acestia, in lupta, pot aluneca pe moment. Sfintii Parinti s-au nelinistit si au plans, s-au interesat si i-a durut pentru cei care si-au dispretuit mantuirea. Sa nu se intample acest lucru cu noi!


STUDENTII: Ce este Synodiconul Ortodoxiei care se citeste in Grecia in manastiri si in catedrale si daca n-ar trebui sa fie cunoscute aceste lucruri si in Romania?

ARHIM. EFREM: Noi, in Duminica Ortodoxiei, facem o litanie si citim anatemele celor sapte Sinoade Ecumenice. In acelasi timp, desigur, marturisim credinta celor sapte Sinoade Ecumenice. Acesta este lucrul pe care il facem. Dumneavoastra nu il faceti aici?

PR. C-TIN COMAN: Nu.

ARHIM. EFREM: Este bine sa-l faceti. Noi, dupa apolisul dumnezeiestii Liturghii, facem procesiune in manastire cu patru opriri si rostim anatemele. In acelasi timp rostim si credinta hotarata de cele sapte Sinoade Ecumenice, pomenind pe luptatorii pentru dreapta credinta incepand din timpul Sinoadelor si ajungand pana la Sfantul Grigorie Palama.

STUDENTII: In legatura cu anatemele celor sapte Sinoade Ecumenice, ce parere are Prea Cuviosul Staret despre curentul occidental care patrunde si admite reabilitarea* unor eretici aflati sub anatema, ca Evagrie si Origen?* (in Romania acest curent ataca tot mai virulent Muntele Athos, monahismul romanesc, precum si acrivia dogmatica a Parintelui Staniloae – nota ed.)

ARHIM. EFREM: Acest curent este dominat de un duh al mandriei si aceste lucruri sunt promovate de oameni care se cred mai intelepti decat Sfintii Parinti. In problema dogmelor Bisericii, iubitii mei, nu trebuie sa atingem nici o iota! Pentru ca Biserica, in Sinoadele ei Ecumenice acceptate de trupul Bisericii, se pronunta infailibil.

STUDENTII: Exista astazi in Romania unii intelectuali care se pretind ortodocsi si care sustin ca Biserica Ortodoxa a ajuns sa fie o „institutie” lumeasca. Ce parere aveti, este posibil ca in Biserica Ortodoxa sa inceteze continuitatea apostolica?

ARHIM. EFREM: Nu trebuie nici macar sa gandim ca ar putea sa intervina intreruperea succesiunii apostolice in Biserica Ortodoxa! Daca inceteaza aceasta succesiune apostolica, atunci Biserica isi inceteaza lucrarea. Acesti intelectuali constituie o mare ispita pentru Biserica. Pentru ca intelectualii se raporteaza la Biserica de o maniera romantica, spunand ca Biserica contribuie „la pacea lumii, la intelegerea intre popoare, la iubire si asa mai departe. Biserica este un laborator care scoate sfinti, aceasta este Biserica! Si, de foarte multe ori, ne intristam cand constatam ca multi dintre acesti intelectuali au o viata foarte rusinoasa. Desi le place foarte mult sa filosofeze de o maniera „autentica” despre Biserica.

[…]

STUDENTII: Ce parere aveti despre venirea papei in Romania si indemnurile la toleranta care se propovaduiesc in cadrul acestor intruniri?

ARHIM. EFREM: Problema papei nu este o problema cu care se confrunta numai Biserica Romaniei, ci si Biserica Greciei si celelalte. Si cred ca in viitor vom asista la o evolutie mult mai ampla a acestei probleme. Pentru ca noul curent care sufla astazi in cercurile „Bisericilor”— intre ghilimele — este ca,  „in numele dragostei, pentru a avea dragoste si trebuie sa avem dragoste — iar Vaticanul este izvorul care provoaca acest curent—trebuie sa facem si unirea bisericilor“. Si exista astazi o intelegere in acest sens intre conducatorii diverselor confesiuni crestine, in frunte, desigur, cu papa. Asa cum am mai spus, Vaticanul are un singur vis: ca papa sa fie conducatorul spiritual al intregii planete. Au facut un acord cu America. Vaticanul a spus Casei Albe: „Voi sa fiti conducatorii lumesti ai planetei, iar eu voi fi conducatorul spiritual. Si acest lucru urmaresc sa-l aplice in intreaga lume. Vedeti, papa a mers la Manastirea Sinai. Ce treaba avea el cu Manastirea Sinai? Sunt acolo catolici, ca sa mearga sa-i vada? A mers insa acolo pentru ca Manastirea Sinai este considerata un mare centru al crestinatatii, al Ortodoxiei, si a trebuit sa mearga acolo pentru a „semna condica de prezenta” desi, asa cum stiti, sanatatea nu-l prea ajuta.

 

Ei bine, a trebuit sa vina si in Romania ca sa „semneze condica”. Exploateaza anumite imprejurari politice si istorice, deoarece in tara dumneavoastra exista de asemenea, dupa cum mi-au spus unii episcopi, multi catolici, exista uniatia. Se stie ca exista presiuni din partea lor la adresa Bisericii Ortodoxe, si zice deci Vaticanul: „De vreme ce Biserica Ortodoxa se afla sub presiunea acestor imprejurari, ne vor primi mai repede decat grecii!” Si au reusit. Cine are urechi de auzit, sa auda!

STUDENTII: Care este situatia actuala a monahilor romani la Sfantul Munte?

ARHIM. EFREM: Si ei, impreuna cu ceilalti, se lupta sa se mantuiasca, ca toti aghioritii.

STUDENTII: Cum vedeti raportul dintre Biserica „institutie” si Biserica „eveniment”, in expresia Sfantului Simeon Noul Teolog?

ARHIM. EFREM: Biserica nu este o institutie. Biserica sunt ingerii, Biserica sunt sfintii, Biserica sunt cei care se zbat in lumea aceasta si in viata aceasta pentru a deveni sfinti. Aceasta este Biserica! Biserica desigur ca are si o ipostaza umana, face si opera filantropica si aceasta pentru ca madularele deosebite ale Bisericii, care sunt oamenii sfinti, nu pot sa nu fie solidare cu durerea poporului si fac tot ce este posibil sa ajute si in acest domeniu. Dar cea dintai si cea mai importanta lucrare a Bisericii este sfintirea oamenilor! Sfantul Apostol Pavel spune foarte clar: „Cautati (…) sfintenia, fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evrei 12:14).

STUDENTII: Intrebarea mea este urmatoarea: Cum se impaca crucea cu sabia, caci in razboaie au participat si multi calugari, mai ales in miscarile de eliberare a Greciei de sub dominatia otomana?

ARHIM. EFREM: Sabia si crucea sunt dusmani. Insa, in situatie de mare nevoie, Biserica binecuvinteaza razboiul de aparare. Acesta este raspunsul. Dar in rugaciunile ei se roaga sa nu se ajunga niciodata la razboi.  De aceea Biserica Ortodoxa niciodata nu a binecuvantat razboiul ofensiv, de ocupatie si totdeauna s-a impotrivit cu tarie acestuia, spre deosebite de romano-catolici care au facut celebrele si rau-famatele cruciade* in timpul carora s-a varsat mult sange.* (Sub denumirea de cruciade sunt cunoscute expeditiile militare „crestine” initiate de Europa apuseana in Rasarit, incepand din 1095 pana la jumatatea secolului al XV-lea, avand ca scop declarat eliberarea Tarii Sfinte de sub musulmani, dar urmarind si extinderea suveranitatii papale in Rasaritul ortodox. Astfel, ultima mare cruciada (a IV-a, 1204), a fost in final indreptata asupra Constantinopolului, cronicile vremii spunand ca „nici paganii nu au fost atat de cruzi”. Momentul a revelat uriasa prapastie deja existenta intre Rasarit si Apus, n. ed.). Si vine papa acum si ne cere iertare pentru cruciade. Dar aceasta este bataie de joc! Pentru ca, desi cu vorba ne cere iertare, cu fapta continua aceeasi politica! De aceea nu credem cererea de iertare a papei si nici nu o acceptam. Nu pentru ca am uri pe papa ca persoana, ci pentru ca ramanem credinciosi pana la moarte marturisirii de credinta ortodoxa.

STUDENTII: Care este diferenta intre sminteala si judecare?

ARHIM. EFREM: Este o mare diferenta intre cel ce sminteste si cel ce judeca. Cel care sminteste face fapte care evident sunt rele si raneste astfel constiinta celorlalti. De obicei, lucrul acesta ajunge sa fie cunoscut in trupul Bisericii. Iar judecata este, desigur, un tot un mod de sminteala. Ceea ce este foarte important de retinut este faptul ca sminteala este un lucru foarte grav, intrucat afecteaza constiinta pliromei Bisericii. Daca, de exemplu, un teolog care preda teologia doarme duminica pana la pranz si nu merge la biserica, aceasta este o sminteala.

STUDENTII: Care ar fi rostul studiului teologiei sistematice, pentru ca adeseori multi parinti din manastiri spun ca se poate si fara ea?

ARHIM. EFREM: Teologia o poate studia si bunica mea! Insa nu este respinsa studierea teologiei in Universitate, pentru ca ni se ofera ocazia ca intr-o maniera programata si stiintifica sa studiem pe Sfintii Parinti, sa intelegem duhul tuturor Parintilor de o maniera corecta. Diferenta dintre stiinta teologiei si celelalte stiinte este aceea ca teologia nu ramane aici, nu ramane la ceea ce se preda in Universitate. Daca cel care se ocupa cu cercetarea sistematica a teologiei intr-un mod stiintific nu se sileste sa se impartaseasca de cele dumnezeiesti, atunci chiar de-ar cunoaste „toate limbile” teologilor ortodocsi esueaza dramatic.

STUDENTII: Ce inseamna ecumenism — concret — si pana unde se poate merge?

ARHIM. EFREM: Problema ecumenismului, iubitii mei… Noi privim ecumenismul ca un dialog ecumenic. Una este dialogul ecumenic si alta dialogul ecumenist. Ca Biserica Ortodoxa, noi putem fi in dialog cu toti reprezentantii lumii, ramanand neclintit credinciosi, pana la iota, invataturii noastre ortodoxe si nefacand pogoraminte in sensul diluarii vinului nostru cu apa pentru a ajunge la „unitate” cu ceilalti. Acest lucru il fac ecumenistii.

STUDENTII: L-as ruga pe Parintele Staret sa ne vorbeasca despre rugaciune din experienta proprie a Dansului.

ARHIM. EFREM: Adica sa va fac un pic de spovedanie?…

STUDENTII: Ati vorbit despre Gheron Iosif. Poate ne puteti vorbi despre experienta sa in rugaciune.

ARHIM. EFREM: Problema rugaciunii este foarte importanta. Ceea ce lipseste astazi indeosebi teologilor, de vreme ce ne aflam intr-o Facultate de Teologie, este tocmai rugaciunea. Sfintii Parinti spun: „Daca esti teolog, te rogi cu adevarat; daca te rogi cu adevarat, esti teolog”. Deci cand cineva ajunge sa se roage cu adevarat, atunci devine un teolog adevarat.

Primul lucru pe care trebuie sa-l aveti in vedere este un program foarte concret de rugaciune. Gheron Iosif Isihastul spunea oamenilor din lume care veneau la el un cuvant al Sfantului Isaac Sirul, anume ca foarte mult foloseste un program zilnic de rugaciune, chiar daca este foarte redus, foarte mic, dar care il urmam cu multa fidelitate. Daca aveti un program de rugaciune corect, dupa puterile dumneavoastra, dar pe care sa-l impliniti zilnic, atunci veti incepe sa aveti ceea ce numim „experienta rugaciunii“. Daca insa va pierdeti timpul vorbind pana la miezul noptii, iar dupa aceea mergeti si va culcati spunand: „Sunt obosit, imi fac doar o cruce si ma culc“, atunci nici pana la moarte nu veti intelege ce este rugaciunea. De aceea, in fiecare dimineata cand se scoala crestinul, trebuie sa aiba un program. Unii sa citeasca cei Sase Psalmi de la Utrenie; sunt altii care citesc Catisma a saptesprezecea, altii rugaciunile de dimineata; altii, care sunt mai avansati, citesc Canonul Sfantului zilei, citesc Acatistul Maicii Domnului; altii seara fac Pavecernita Mica. Cei care au timp citesc zilnic Vecernia.

 

Si ceea ce trebuie sa luati aminte si de la care veti avea foarte mult folos, cu un efort foarte mic, este sa spuneti rugaciunea (euhi*)– (Termenul „euhi” – [evhi]— se refera intotdeauna la rugaciunea lui Iisus)De exemplu, te scoli dimineata. Pana te speli, spune: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma”. Te imbraci, spune: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma”. Iti asezi incaltamintea, acelasi lucru: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma“. Pana ajungi la locul de munca, la scoala, spune in gand: „Doamne Iisuse Hristoase…”. Esti in autobuz, acelasi lucru: „Doamne Iisuse Hristoase… Imi spunea un parinte de la Sfantul Munte ca atunci cand cineva nu are mult timp pe care sa-l dedice rugaciunii, trebuie sa foloseasca acest „timp alb” pe care nu-l avem ocupat cu altceva. Unii insa, care ajung la o oarecare masura duhovniceasca, la o oarecare sporire duhovniceasca, se roaga chiar si in timpul somnului. Asa cum spune si Proorocul: „Eu dorm si inima mea privegheaza” (Cantarea Cantarilor 5:2 ; in traducere romaneasca NT ed. 1988: „De dormit dormeam, dar inima-mi veghea).  Eu cunosc un calugar la Sfantul Munte care atunci cand se trezeste afla perna uda de lacrimile pe care le are in somn.

STUDENTII: Datorita unor abateri de credinta dogmatica in catolicism si anume deismul, antropocentrismul si gratia creata, cum pot fi socotite sacramentele catolice in raport cu Tainele Ortodoxiei?

ARHIM. EFREM: Dogmatica ortodoxa accepta numai „Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica”. Nu exista alta Biserica! Aceasta este credinta in acrivia, in exactitatea ei. Intrucat nu exista alta Biserica, cum pot exista Sfinte Taine in alta parte? Biserica Ortodoxa, aplicand iconomia, din nefericire accepta botezul romano-catolicilor. Il accepta insa aplicand iconomia, nu acrivia! Intrucat Biserica accepta botezul, cel care vine la Ortodoxie prin ungerea cu Sfantul Mir devine madular corect al Bisericii. Dar repet, dupa acrivia, dupa exactitatea credintei, ar trebui ca oricine este primit in Biserica sa se boteze! Noi, la Sfantul Munte, ii impartasim pe crestinii care au devenit ortodocsi prin ungerea cu Sfantul Mir. Dar cand vine la noi cineva eterodox si ne cere sa devina ortodox la Sfantul Munte, il botezam. Aceasta este credinta noastra in exactitatea ei.

STUDENTII: Urmatoarea problema: sunt foarte multi oameni care au murit nespovediti si neimpartasiti, dar ei s-au mutat la cele vesnice si au facut totusi anumite pacate grave. Parintele Cleopa, in cartile sale nu pomeneste ce se mai poate face pentru acesti oameni, adica pentru acestia nu prea exista mare speranta. Ce invata Sfantul Munte pentru acesti oameni, mai pot fi scosi ei de la iad? Cam ce randuieli ar fi?

ARHIM. EFREM: Exista intotdeauna nadejde pentru toti inainte de judecata finala. Biserica are puterea, pana la judecata obsteasca, sa ajute sufletele acelea care au trait intr-o oarecare nepurtare de grija. Sfintii Parinti insa nu ne-au dat, n-au putut sa ne dea o pozitie clara despre cum poate fi

Gheronda Efrem Katunakiotul imbratisandu-l pe Staretul Efrem Vatopedinul

ajutat un astfel de suflet pacatos. Imi zicea un Parinte fericit intru adormire, Efrem de la Katunachia, care avea un staret fara purtare de grija intru cele duhovnicesti, ca indata ce staretul lui a trecut la cele vesnice, a fost instiintat de catre Duhul Sfant ca batranul a ajuns in iad. I-a facut zilnic, vreme de patruzeci de zile, Sfanta Liturghie, udand Sfantul Antimis cu lacrimi si rugandu-se neincetat lui Dumnezeu sa-l slobozeasca pe staret din acea stare. Dar harul se impotrivea, spunandu-i: „Nu este vrednic de mantuire!” Si cu toate acestea, insistand la rugaciune, dupa ce a terminat cele patruzeci de liturghii, a luat instiintare de la Duhul Sfant ca batranul s-a izbavit. Acest lucru mi l-a relatat chiar Parintele Efrem. Era un Parinte care foarte des avea instiintari de la Duhul sfant, chiar si in lucrurile cele mai simple. Un cunoscut de-al sau a mers odata si i-a zis: „Gheronda, hai sa mergem in pelerinaj la Ierusalim!” Iar batranul a raspuns: Nu pot spune nimic, trebuie sa intreb mai intai harul Duhului Sfant”. Dupa cum personal mi-a relatat, a luat metaniile sa se roage si indata ce a facut o bobita a si primit instiintare de la har ca are binecuvantare sa mearga la Ierusalim.

STUDENTII: De multe ori, in vremea rugaciunii, ne luptam cu ispitele. Cum le putem birui?

ARHIM. EFREM: Cu perseverenta in rugaciune. Am spus si ieri: nu fiti surprinsi de faptul ca in timpul rugaciunii veti avea razboi din partea gandurilor. Sfantul Ioan Scararul spunea: „Cu numele lui Hristos biciuieste pe cei ce te razboiesc”. Asadar, cu numele lui Hristos sunt biciuiti cei ce ne lupta. Si pentru ca acestia sunt fara nici un fel de scrupule, fara nici un fel de menajamente, fiind chiar izvorul raului, desigur ca vor contraataca. Noi insa nu-i luam in seama de loc, pentru ca trebuie sa avem in vedere faptul ca Hristos este mai mare decat diavolul. Ne spune foarte clar Sfantul Evanghelist Ioan acest lucru. Iar Hristos a zis: „luati putere sa calcati peste serpi (…) si peste toata puterea vrajmasului”. (Luca 10:19)

STUDENTII: Cum vedeti Sfintia Voastra vocatia pentru preotie?

ARHIM. EFREM: Este binecuvantare de la Dumnezeu vocatia pentru preotie. Eu indemn pe tinerii care pot sa devina preoti sa iubeasca Sfantul Jertfelnic si sa doreasca mereu sa slujeasca. Pentru ca rasa se identifica cu Sfantul Altar, iar viata noastra duhovniceasca este foarte legata de Sfantul Altar.

Ceea ce nu-mi place aici in Romania, si vreau sa o spun in mod public, este faptul ca vad un preot cu rasa si peste doua ore il intalnesc pe drum fara rasa. Trebuie sa poarte rasa, pentru ca acum nu mai este comunism! Preotul trebuie sa-si poarte uniforma pentru ca rasa nu este imbracaminte (endyma), ci rasa este emblema (emblima). Trebuie sa revenim cu totii la Traditie. Faceti si dumneavoastra o incercare, intre un preot cu rasa si un preot fara rasa, sa vedeti catre cine se indreapta lumea pentru a primi binecuvantare. Cu siguranta ca spre cel care este imbracat cu rasa.

UN LECTOR: Avand in vedere ca aghioritii interpreteaza mai mult dupa acrivie si mai putin dupa iconomie, va considerati o Biserica curata? O Biserica a celor curati?

ARHIM. EFREM: Intai de toate, noi nu ne referim la noi insine. Am spus si ieri si repet si astazi: nu sunt un calugar bun, dar am cunoscut calugari buni si adevarati. Ceea ce am auzit, ceea ce am vazut si ceea ce am pipait cu mainile noastre, acelea va vestim.

LECTORUL: Si o a doua intrebare, legata de unii dintre calugarii din Biserica Eladei care sunt inchinoviati la dumneavoastra la Athos si care sunt parohi in parohiile urbane sau rurale: nu este bine ca monahii sa stea in locuri retrase? Avand in vedere faptul ca ispita actioneaza puternic…

ARHIM. EFREM: Noi nu va propunem pe monahul aghiorit. Este o mare diferenta. Noi va propunem monahismul aghioritic. Una este monahul aghiorit si alta monahismul aghioritic. De vreme ce intre cei doisprezece Ucenici, iubitii mei, s-a aflat fiul pierzarii, intre doua mii de calugari aghioriti nu se vor afla si destui oameni care sa nu fie dupa randuiala dumnezeiasca? Cat despre problema pe care a pus-o domnul profesor aici, la intalnirea Sinodului Egumenilor — care are loc de doua ori pe an — si la Sfanta Chinotita a Sfantului Munte — care se intruneste de doua ori pe saptamana [?!, n.n.] si este alcatuita din reprezentantii fiecarei manastiri — am condamnat cu fermitate pe acei monahi aghioriti care deservesc biserici din afara Sfantului Munte. Pentru ca monahul acela care este vietuitor in Sfantul Munte si merge sa faca pe preotul intr-o anumita parohie, in esenta, face de ras monahismul.

STUDENTII: Care este parerea Dumneavoastra despre Comunitatea Europeana si despre noile buletine de identitate?

ARHIM. EFREM: Eu sunt impotriva Europei! (aplauze) Europa ne va aduce foarte multe rele. Un calugar din Romania care este la manastirea noastra, cand am vorbit odata cu el, mi-a spus un lucru pe care l-am retinut si vreau sa vi-l spun si dumneavoastra: „Cand aveam comunismul in Romania, Parinte, si in scolile noastre ne invatau ateismul, bunica mea imi spunea: «Profesorii cutare si cutare sunt atei, sa nu-i asculti!» Si eu stiam ca sunt atei si nu acceptam nimic inlauntrul meu din ceea ce ne spuneau. Iar acest lucru m-a ajutat sa devin calugar”.

Vine deci Europa cea inselatoare si ne spune urmatorul lucru—pe care l-a facut foarte recent, relativ la homosexuali„Stiti, toti suntem egali, avem democratie; acesti homosexuali au un mod mai diferit de viata, dar sa nu-i dispretuim ci, dimpotriva, chiar sa-i simpatizam!” Si astfel, de o maniera foarte amagitoare, convinge astazi statele — pentru ca, vezi Doamne, sa nu simta nici un fel de complex in fata democratiei — sa recunoasca pe homosexuali. Noi spunem insa ca una este sa compatimesti un bolnav, sa-i arati simpatie si sa-l ajuti si alta este sa oficializezi ca pe un lucru normal o anumita stare de anormalitate. Astazi Europa, de o maniera foarte amagitoare, face aceste actiuni in numele „democratiei” si in numele „egalitatii” si promoveaza lucruri anticrestine si antiortodoxe. Oricum noi, ca aghioriti, suntem foarte nelinistiti privitor la Europa. Eu din tot sufletul meu ma rog — si cred ca, daca m-ar auzi politicienii din Romania, m-ar ucide cu pietre — sa dea Dumnezeu sa nu intrati niciodata in Europa! (aplauze)

UN PR. PROFESOR: (in limba greaca—Ed.) Parinte, pot sa va intreb in greceste, dar prefer sa vorbesc in limba romana…

PC C-TIN COMAN: Exista traducere!

PR. PROFESOR: As vrea sa spun doua vorbe pe care sa le auziti si dumneavoastra, cei care sunteti aici si bateti din palme! Vreau sa va spun ca, personal, cunosc Europa de la Bosfor pana la Gibraltar si singurul loc de care mi-e dor este Muntele Athos. Dar sunt ingrijorat de aceasta alergie la Europa si la intrarea in Europa. Mai ales ca discutam problema homosexualilor care, stiti bine, nu exista numai in Europa, ci peste tot.

Nu credeti ca Ortodoxia ar putea sa faca ceva foarte important pentru aceasta Europa? Asa cum au facut unii dintre Apostoli in secolul intai, implinind porunca primita de la Hristos; si au ajuns pana la Roma si chiar dincolo de ea, in mijlocul imperiului roman. Pentru ca, de vrem ori nu vrem, vrea ori nu vrea Muntele Athos, unirea statelor europene se va implini. Asa cum, acum vreo doua sute de ani, s-a facut unirea statelor americane. Nu credeti ca, pentru tineretul care poarta blue-jeans-ii europeni si are aspiratiile lui, Biserica Ortodoxa ar trebui sa priveasca problema putin mai realist, problema intrarii sau a neintrarii statelor ortodoxe in Europa? Sa gandeasca la harisma cu care ar putea sa fecundeze, ar putea sa ajute in multe aspecte Comunitatea Europeana?

Si, putin, sa fim mai smeriti in afirmatiile impotriva Europei, pentru ca zicem, pe de o parte, ca nu ne plac bunurile acestea ale Europei, dar pe de alta parte le mancam cu multa placere! (aplauze)

ARHIM. EFREM: Nu sunt impotriva faptului ca Biserica Ortodoxa sa se apropie de europeni. Nu sunt impotriva faptului de a comunica, nu numai cu europenii, ci si cu chinezii! Eu vorbesc despre duhul pe care il aduc acesti oameni. Si aduc un duh antropocentric si rationalist. Este teribil acest duh care nu este oferit in mod deschis de catre Europa, ci de o maniera foarte amagitoare! De aceea Biserica, care se ingrijeste de fiii ei, trebuie sa aiba in vedere faptul de a nu fi influentati. Si, cu toate ca a fost prigonita, iar prigoana i-a oferit foarte multi martiri, in acelasi timp insa Biserica a facut rugaciuni pentru a fi inlaturate persecutiile. Pentru ca iubeste foarte mult madularele sale si stie ca cei mai multi dintre membrii Bisericii sunt neputinciosi. In vremea persecutiilor am avut foarte multi mucenici, dar am avut si foarte multi, nenumarati crestini care au tradat credinta. De aceea si noi, avand in vedere pe fratii nostri neputinciosi, ne ingrijoram pentru ei. Nu ne temem de acest duh al Europei. Una este sa ne temem si alta sa purtam de grija fratilor.

 

Nu sunt de acord cu Parintele Profesor cum ca avem o atitudine egoista fata de Europa, ci din durerea pe care o avem fata de semenii nostri, fata de oameni, suntem foarte interesati sa declaram corect pozitia noastra, pentru a ne pazi turma de lupi.

PR. PROFESOR: As dori sa adaug iarasi ceva, ca sa continuam dialogul. Stim foarte bine ca rationalismul nu a fost, nu este un specific al europenilor…

ARHIM. EFREM: Rationalismul, domnule Profesor, rationalismul nu este numai al europenilor. Insa Europa il impune in mod programat pentru a-i face reclama si a deveni mod de viata. Rationalisti putem fi si noi: eu, dumneavoastra si multi dintre noi. Dar ceea ce vreau sa spun este aceea ca spiritul acesta rationalist este de o maniera programatica impins in fata si promovat din Europa.

PR. PROFESOR: Un patrolog austriac scria despre capadocieni ca, datorita faptului de a se afla intr-un spatiu la hotarul dintre Extremul Orient si lumea europeana, Sfintii Parinti capadocieni au scris in asa fel incat sa evite misticismul abisal al orientalilor si rationalismul grecesc…

ARHIM. EFREM: Este gresit. Nu au evitat deloc acest lucru.

PR. PROFESOR: ... cu alte cuvinte, rationalismul a pornit nu neaparat din Europa Occidentala, ci dintr-un spatiu care actualmente apartine Greciei. La fel, daca privim umanismul sub toate aspectele lui, umanismul care pune accentul pe om ca chip al lui Dumnezeu nu este necesar sa fie respins…

ARHIM. EFREM: Trebuie sa va spun — asteptati putin, domnule Profesor, caci sunt multe intrebari! — trebuie sa spun ca dumneavoastra, profesorii, sa nu fiti rationalisti, ci sa fiti teologi. Nu cred ca este o pozitie corecta sa spunem ca sfantul Parinte cutare nu a scris despre mistica, etc. Parintii au scris intotdeauna pentru nevoile turmei lor. Nu pot sa cred, deoarece am citit pe Sfantul Vasile cel Mare, ori pe sfantul Grigorie Teologul, nu pot crede ca ei nu ne-au dat invataturi mistice. Probabil ca nu au dat lucrari foarte amanuntite de mistica, asa cum a facut-o Sfantul Grigorie Palama, tocmai pentru ca nu o cerea nevoia timpului respectiv. Dar toate lucrarile lor sunt pline de aspecte care privesc aceasta lucrare a mintii, launtrica, mistica.

PR. PROFESOR: Sunt de acord cu toate acestea. Chiar si studentii mei… Tot gandindu-ma la cartile de identitate europeana — si spun mai mult catre studenti aceasta, nu catre altii — daca avem Duhul lui Hristos, daca avem Duhul Sfant cu adevarat, asa cum spunea Sfantul Irineu, ca omul are suflet care primeste Duhul lui Dumnezeu si trup care participa in aceeasi masura la Sfanta Impartasanie, deci daca avem Duhul lui Dumnezeu nu cred ca este nevoie a ne teme de aceste cartele de identitate europene ci, dimpotriva, consider ca trebuie sa avem responsabilitatea sa facem astfel incat sa transformam fata Europei. Si sa ne ajute Dumnezeu sa facem acest lucru! Nu sa ne inchidem in noi si sa fugim de Europa, mai ales ca si la noi, si la Patriarhia Ecumenica, Biserica, respectiv conducerea bisericeasca sunt pentru integrarea totala in Europa.

ARHIM. EFREM: Nu ne temem de Europa! Noi spunem aceste lucruri pentru a proteja turma. Insa, asa cum zicea Parintele Paisie din Sfantul Munte, urina nu poate fi binecuvantata pentru a deveni aghiasma! (aplauze) Daca aceasta carte de identitate are inscris numarul 666, cum sa o primeasca crestinul?! Sa spuna: „Eu sunt crestin ortodox, iau buletinul, fac semnul Sfintei Cruci si fuge puterea diavolului”? Aceasta linie* o combatem noi!  (Adica naivitatea si superficialitatea afisate de foarte multi crestini, ba chiar si slujitori ai Bisericii, in tratarea acestei chestiuni extrem de importante care solicita mult discernamant si o informare corecta pentru a putea fi pe deplin inteleasa.) Pentru ca, fara doar si poate, daca in mod programat, prin mecanismul de stat, un grup de oameni sau o institute statala promoveaza lucruri care sunt impotriva Evangheliei, eu nu primesc! Daca acest laborator care se cheama Europa ar produce Sfinte potire, le primesc. Dar cand produce bombe si chiar bombe atomice, pe acestea nu le pot primi!

PR. PROFESOR: Aveti pasaport? Este european sau neeuropean?

ARHIM. EFREM: Pasaportul meu este european, dar nu are numarul acesta rau famat. Daca l-ar fi avut, nu l-as fi luat. Nu inseamna ca, primind produsele Europei, sunt vinovat, ci nu voi primi doar aceea ce se opune Evangheliei.

PR. C-TIN COMAN: Am adunat aici mai multe intrebari venite de la oameni mai timizi decat dumneavoastra si as vrea macar cateva dintre ele…

Suntem [insa] anuntati de Parintele Staret care conduce delegatia, Parintele Staret Andrei de la Posaga, pe care ne bucuram sa vi-l prezentam aici; dansul are un program destul de incarcat in aceasta dupa-amiaza si maine pleaca inspre tinuturile dansilor, asa incat va trebui sa incheiem, ma tem, fara sa raspundem la aceste intrebari, cu parere de rau. Si ne oprim aici, dand totusi Parintelui un ultim cuvant. Deci, sa acordam un ultim cuvant Parintelui Efrem. Parintelui Profesor, multe cuvinte la salile de curs…

LECTORUL: Prea Cuvioase, un singur cuvant, ma iertati! (aplauze) Spuneam ceva mai devreme ca nu trebuie sa ne temem de Europa. Nu ne temem §i nu ne-am temut. Trebuia  sa ne temem mai devreme, pentru ca raul nu vine prin 666, in acea carte, raul deja a venit. Toata mass-media romaneasca este infectata de sminteli. N-a facut nimeni nimic, nici athonitii, nici grecii. Si, bineinteles, nici ierarhii nostri n-au putut face prea mult. Toate mizeriile din lume, toate obsesiile sexuale sunt date pe toate posturile de televiziune. Aceasta este mentalitatea din Europa si din toata lumea secularizata. Biserica Greciei trebuia sa se opuna ea pentru prima data ca sa nu intre Grecia in Comunitatea Europeana. Dar ati intrat in Comunitatea Europeana, le-ati luat banii europenilor… (aplauze). Trebuie, cum spuneti, sa respingem ce este rau din Europa, ce-i bun nu!

ARHIM. EFREM: Iubitii mei, aghioritii si calugarii, in general, nu ies sa faca manifestatii cu pancarte. Daca am presupune ci am ramane numai aici unde am ajuns acum cred ca raul este destul de mic, dar ma tem ca nu vom ramane doar aici. Intai de toate vreau sa va spun ca pe noi, pe Sfantul Munte, pe aghioriti, nu ne-a intrebat nimeni, nici guvemul grec, nici politicienii, daca suntem de acord sa intre Grecia in Europa. A  fost o hotarare politica a guvernului. Din nefericire politicienii nostri din Grecia nu au inlauntrul lor simtul valorii Traditiei Bisericii. Si, desigur, sunt influentati de acest spirit al Europei. Vor si ei sa faca din Grecia un stat dupa modelul si dupa masura europeana. Noi insa, va marturisesc, ca monahi aghioriti, ne rugam cu multa staruinta ca Traditia noastra, prin interventia harului lui Dumnezeu, printr-o minune, sa ramana nestirbita. Pentru ca din punct de vedere omenesc toate lucrurile par a fi impotriva. Cand vin oamenii nostri politici, de pilda — si, din fericire, o fac foarte des in ultimii ani — la Sfantul Munte, le spunem lucrurile in fata. Nu ne rusinam de ei, le spunem mereu. Pentru ca nu ne temem de ei. Dar incercam cum putem, pe orice cale putem, sa ajutam pe politicieni, mai ales pe cei care au putere de decizie, sa se gaseasca mereu intr-un cadru duhovnicesc. In ciuda faptului ca Grecia este membra a Uniunii Europene, in acest moment incercam sa-i convingem pe toti ca Grecia trebuie sa ramana credincioasa Traditiei Ortodoxe. Va fi foarte greu, pentru ca a crescut influenta Europei asupra Greciei. Una este ca un popor sa fie independent de actiunea factorilor externi si alta este sa fie intr-un grup de state unde fiecare are propriile conceptii prin care ii influenteaza pe ceilalti.

Europa, prin Comisia Europeana, a venit si la noi in Sfantul Munte, a vrut sa ne abordeze. Si ne-a spus: „Preluam noi renovarea manastirilor, noi cei de la Bruxelles, in colaborare directa cu dumneavoastra. Numai un lucru va cerem: acolo unde se fac reparatii, renovari, sa se puna o placa unde sa scrie: «Aceste renovari se fac cu cheltuiala Uniunii Europene»”. Sfantul Munte, in unanimitate, nu a acceptat aceasta conditie. Luam bani de la guvernul Greciei, pe care ii primeste din Europa, dar nu sunt numai ai Europei, ci sunt cele optsprezece procente din bugetul Greciei alocati pentru renovare. Nu acceptam si nu vom accepta insa nici o conditie impusa de Europa.

PR.. PROFESOR: Eu as vrea un alt lucru sa-l rog pe Parintele: sa trimita Comisia Europeana la mine la biserica! Ii primesc, caci avem nevoie de bani! Si-o sa pun o placa mare pe zidul bisericii! Eu primesc! Primesc banii Europei daca cu acesti bani pot sa-mi renovez biserica!

ARHIM. EFREM: In viitor, domnule Profesor, in viitor fiti sigur ca daca le dai drepturi, in viitor acestia vor avea actiuni murdare. Sfantul Munte este un spatiu foarte sensibil. Este necalcat de picior femeiesc. Potrivit ideologiei Europei, vor veni maine sa zica ca „de ce discriminam femeile?” In mod logic Europa va zice: „De ce sa fie nedreptatita femeia a vedea lucrurile de valoare pe care le aveti in Sfantul Munte?” Europenii nu inteleg viata launtrica. Nu stiu cu ce se ocupa monahii. Ei cred ca monahii sunt la Sfantul Munte doar ca sa-i primeasca pe straini si sa le serveasca masa. Oricum, v-as indemna ca totusi sa meditati putin la aceasta atitudine pe care v-am exprimat-o si veti vedea ca are anumite aspecte foarte insemnate…

Multumesc foarte mult pentru ca m-ati ascultat. Sunt bucuros ca ma aflu in Facultatea de Teologie din Bucuresti. Noi va asiguram ca acolo unde suntem ne vom ruga pentru dumneavoastra. Suntem departe cu trupul de voi, dar duhovniceste va suntem alaturi cu totii sa ne unim rugaciunile catre Hristos ca sa ne lumineze spre a-I implini totdeauna poruncile. Pentru ca Hristos este ascuns in poruncile Sale, Acolo Il vom intalni, acolo Il vom trai si Il vom pastra. Doresc ca, asa precum am fost astazi in aceasta sala, sa fim si in rai impreuna si sa ne bucuram pentru totdeauna. Amin.

Vreau sa daruiesc o icoana a Maicii Domnului Paramythia Facultatii de Teologie — este o copie argintata a icoanei facatoare de minuni „Mangaietoarea”— care sa fie asezata la un loc de cinste. Iar cand va veti inchina acestei icoane, sa va aduceti aminte ca atunci cand unii dintre voi sunt la lucru, sau din anumite motive uita de Dumnezeu, sau sunt in pacat, se afla la Sfantul Munte oameni care se roaga Maicii Domnului pentru pacea intregii lumi.

Maica Domnului cu voi cu toti!

(din: Cuvant din Sfantul Munte, Omiliile Arhimandritului Efrem, Egumenul Manastirii Vatopedi, in Romania, Editura Reintregirea, Arhiepiscopia de Alba Iulia, 2001)

***

*

*

Noutati:

 


Categorii

Calugaria / viata monahala, Crestinul in lume, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Dogme/ erezii, Ecumenism, Homosexuali, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Marturisirea Bisericii, Noua ordine mondiala/ Masonerie, Parintele Constantin Coman, Portile Iadului, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Staretul Efrem Vatopedinul, Uniunea Europeana (UE), VIDEO, Vremurile in care traim

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

40 Commentarii la “CU CE A DERANJAT STARETUL EFREM PE STAPANII LUMII? (II) “Eu sunt impotriva Europei! Ma rog din tot sufletul sa nu intrati niciodata in UE!” (VIDEO)

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Doamne ajuta! Am citit initial scriptul acestei conferinte si am urmarit cu interes polemica dintre pr. profesor si staretul Efrem. Am cautat apoi printre randurile celor care au comentat pe marginea acestei conferinte sperand ca voi afla cine este acel parinte profesor dar… nimic. Apoi m-am hotarat sa ascult cu urechile mele vocea acelui parinte si, dupa nici 10-15 secunde, imi dau seama (dupa intonatie si stil) ca nu poate fi decat parintele profesor dr. Vasile Raduca. Va rog sa-mi confirmati daca am dreptate sau nu in aprecierea pe care am facut-o. Nu o fac pentru a-l discredita pe parintele Raduca ci mai mult pentru a-mi contura o imagine despre un om pe care il stimez din multe puncte de vedere (si mai mult pentru faptul ca a fost singurul nume cu greutate din teologia romaneasca care luat pozitie publica ferma in apararea parintelui Daniel Corogeanu acum 7 ani in urma!), dar care, in opinia mea, are si cateva … sa le zic neputinte! Anume una este si aceea mentionata de staretul Efrem cum ca unii preoti de pe la noi acum ii vezi in reverenda si peste 10 minute in civil. Iar o a doua, sesizata de mine in unele discutii avute cu sfintia sa, o anume reticenta vis a vis de pozitiile de tip athonit, printre care si cea referitoare la provocarile contemporane! In fine, ma rog pentru astfel de preoti si profesori din institutele noastre teologice sa capete o minte mai induhovnicita fiindca foarte multe generatii de absolventi ies, si au si iesit din pacate, “virusate” de acest duh ecumenist, ruptura dintre teologia noastra romaneasca actuala si Duhul ortodox fiind tot mai mare!

  2. Pingback: NEONAZISTII din Grecia fac POLITIE in Atena/ Der Spiegel ataca Biserica Ortodoxa Greaca - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  3. Pingback: DESPRE HOMOSEXUALITATE CA PACAT SI BOALA cu Parintele Pantelimon Șușnea si Staretul Iustin Miron de la Oașa -
  4. Pingback: Demostene Andronescu despre UNIUNEA EUROPEANA CA PRELUNGIRE TOTALITARA “SOFT” A COMUNISMULUI BOLSEVIC. Si despre colonizarea euro-americana, prin instrumente ca FMI si Banca Mondiala -
  5. Sunt de acord spusele staretului Efrem legate de Europa.

  6. Pingback: PATRIARHUL DANIEL la Bruxelles, ALATURI DE BARROSO SI VAN ROMPUY, "uitand" de Hristos si preslavind "zeul" Europa, cu morala "echitatii", a "moderatiei si vigilentei in folosirea banilor"(!) si a luptei cu... "
  7. Imi pare rau ca spun asta dar la intrebarile si replicile parintelui profesor am simtit un pic de jena,mai mult, am simtit o oarecare aversiune fata de Pr Efrem din partea dumnealui. un profesor sablonat in stiinta teologiei care face speculatii fara pic de traire teologica. eu traiesc in europa de 7 ani si pot afirma ca si Pr Efrem ca aceasta europa nu ofera absolut nimic gratis si ca acele placute ” EDIFICIU RESTRUCTURAT DIN FONDURI UE ” este un document ,pisanie, de coproprietar,care la un moment dat poate avea pretentii legitime, de acee manastirile din Athos nu doresc numele europei acolo. nu va inselati, diavolul a devenit din ce in ce mai viclean ,daca dupa Sfanta Inviere a Domnului nostru Iisus Hristos umbla ca un urs ranit (ati vazut urs ranit?) si a intunecat mintile impartilor si regilor spre uciderea crestinilor, dar nu a izbutit nimic pt ca moartea mucenicilor a adus rod insutit si inmiit in poporul lui Dumnezeu,iata acum acel urs a luat forma vulpii viclene si cauta cu siretlicuri sa atraga mintile usoare pe care le amageste cu EGALITE LIBERTE, FRATERNITE. Asa cum comenta un frate mai sus ce vom oferi noi europei??? o ortodoxie fara traire? discutii teologice seci? ritualuri? muzica psaltica? icoane pictate? astia rad de noi, nu au nevoie chiar nu au!!! unde ne sunt teologii adevarati adica marii duhovnici acei “batranei evlaviosi” cum ii numea cineva si care s-au luat de la noi unul cate unul, la ei mai alerga lumea cu necazur,framantari, intrebari. sufletul necajit si intristat nu are nevoie de teologi ca “parintele profesor” ci de duhovnici buni traitori Mantuitorul Hristos a spus :” in lume necazuri veti avea” si nu cred ca se referea la greutatea restructurarii unei biserici cum spune “parintele profesor” si care asteapta fonduri europene. daca acum traim in pace e pentru ca inca ne mai rugam pentru pacea lumii in bisericii dar eu cred ca aceasta e doar linistea dinanintea furtunii. eu cred ca fiecare suflet care inca mai pastreaza credinta vie va fi aspru incercat prin mute cai, de la cele mai subtile pana la cele mai fatise si infricosatoare.”Doar cel ce va rabda pana la sfarsit se va mantui” AMIN

  8. Pingback: “ADEVARATA FATA A UNIUNII EUROPENE”- [VIDEO - subtitrare in limba romana]. Un film documentar britanic despre agenda MEGA-GUVERNULUI de la Bruxelles - Recomandari
  9. Pingback: FERICITUL PARINTE PETRONIU TANASE, marele duhovnic al Prodromului athonit (22 februarie – 3 ani de la adormirea intru Domnul) despre NUMARUL 666 -
  10. Pingback: DUHUL DESERTACIUNII SI PECETEA INTERIOARA. Pecetluirea in duh, impartasirea cu antihrist si “apostazia tainica a inimii” prin vietuirea statornica in pacat si modul de viata lumesc: “PECETEA CRESTINILOR ESTE DUHUL SFANT. TREBUIE SA NE IN
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate