CU CE A DERANJAT STARETUL EFREM PE STAPANII LUMII? (II) “Eu sunt impotriva Europei! Ma rog din tot sufletul sa nu intrati niciodata in UE!” (VIDEO)

12-01-2012 Sublinieri

PAPA VISEAZA SA FIE CONDUCATORUL SPIRITUAL AL INTREGII PLANETE SI A VENIT IN ROMANIA “SA SEMNEZE CONDICA”!

“Intrucat nu exista alta Biserica, cum pot exista Sfinte Taine in alta parte?”

“Luati aminte la pacat! Luati aminte la curatenia morala! Pentru ca trebuie sa tinem minte neincetat ca aceasta curatenie morala este premisa dogmatica a sfintirii omului!”

Vezi si:

Conferinta Egumenului Efrem de la Vatopedi sustinuta la Facultatea de Teologie Bucuresti (2000)

PR. CONSTANTIN COMAN: [pe atunci prodecan, n.n.] Ne bucuram astazi sa-l avem in mijlocul nostru pe Prea Cuviosul Arhimandrit Efrem, Egumenul Sfintei Manastiri Vatopedi din Sfantul Munte, pentru a tine un cuvant de folos studentilor Facultatii noastre. Cu dansul sunt si tineri romani care au ales sa vietuiasca ca monahi la Manastirea Vatopedi, bineinteles datorita deschiderii pe care Manastirea o are — si Parintele Staret in mod deosebit— fata de toti tinerii doritori de vietuire monahala. Mai sunt si din alte tari acolo; dupa cate am inteles parintii si fratii din Manastirea Vatopedi sunt de aproape opt nationalitati.

[…]

De aceea, intalnirea cu un reprezentant sa spunem, de frunte, al spiritualitatii monahale ortodoxe, care vine din Sfantul Munte, este, cred, o intalnire rara si speram, folositoare pentru noi toti. Cu Parintele Staret am stabilit ca intalnirea cu dumneavoastra sa fie un dialog, asa cum a fost anuntat, astfel incat, dupa cateva cuvinte rostite de Parintele Staret vom incerca sa dialogam, cat putem totusi de civilizat, pentru a beneficia de prezenta Parintelui aici ca sa aflam lucruri care ne preocupa, lucruri care ne framanta. Deci din clipa aceasta trec in postura de traducator, astept intai cuvintele Parintelui si dupa aceea provocarile dumneavoastra.

ARHIMANDRITUL EFREM: Si eu ma bucur in mod deosebit ca ma aflu intr-o Facultate de Teologie a Bisericii Ortodoxe Romane, desi noi, monahii, propovaduim ca teologia nu o afla cineva stand in banca. Teolog nu este cel care ia diploma Facultatii de Teologie. Teolog este cel inlauntrul caruia vorbeste Dumnezeu-Cuvantul. ( [o theos logos]—Dumnezeu-Cuvantul.)

La Sfantul Munte au venit la mine cativa studenti teologi greci si i-am intrebat ce fac, am vorbit despre viata lor. A fost un dialog in grup. Unul dintre ei imi zice:

„Eu sunt un student foarte silitor si nu lipsesc niciodata de la cursuri; ba chiar invat foarte bine pentru examene si pana acum nu am decat note de zece. Dar imi place, zice, sa petrec in viata. Imi programez in asa fel timpul incat sa am vreme de invatat, dar am si program, dupa miezul noptii, sa ies sa petrec. Merg la discoteci, imi place muzica rock si imi place sa petrec noptile. Dar in acelasi timp imi place sa studiez si Sfintii Parinti”.

Eu m-am uitat un pic la dansul si i-am spus:

„Mai baiete, n-ar fi mai bine sa mergi sa muncesti la construit blocuri? Pentru ca acolo cel putin ai fi muncitor si ai fi onest si cu tine, si cu lumea. In timp ce acum, cu felul tau de a trai, te inseli si pe tine insuti si amagesti si lumea. Daca ai o diploma cu nota zece, cum te va ajuta aceasta sa le vorbesti maine la scoala copiilor sau in vreo biserica, daca tu nu-L traiesti pe Dumnezeu?”

Pentru ca omul care vrea sa studieze teologia trebuie sa studieze modul in care se dobandeste harul Duhului Sfant.

Cu cele pe care le-am spus nu inseamna ca dispretuiesc pe studentul silitor care se ingrijeste de studiul sistematic sau stiintific al teologiei. Dar centrul de greutate este in alta parte. Cand am fost la Manastirea Sfantului Nectarie in insula Eghina — cred ca este deja cunoscut si la dumneavoastra Sfantul Nectarie, este un sfant contemporan, un sfant mare care in timpul vietii a scris multe lucrari teologice, a avut o viata imbunatatita si dupa moarte l-a slavit Dumnezeu cu multe minuni — am vazut in biroul dansului, acolo in Eghina, diploma lui de teologie; si am vazut ca diploma si-o luase cu „bine”. Prin urmare, succesul unui teolog nu consta in a lua diploma de teologie cu nota zece („foarte bine” in original— ed.), ci succesul lui consta in a se nevoi in asa fel incat sa dobandeasca harul Duhului Sfant.

De aceea, cred ca si dumneavoastra ati inteles ce scop important aveti de implinit. Trebuie, pentru a reusi, sa ravniti a avea o relatie neintrerupta cu harul Duhului Sfant, pentru ca in felul acesta va veti umple de slava si voi si veti contribui si la slava Bisericii. Biserica nu s-a temut de prigoanele lui Traian, Diocletian sau Nero, Biserica nu a fost niciodata ingenuncheata de prigoanele ateilor. Biserica a fost insa ingenuncheata, in latura sa umana, atunci cand reprezentantii ei nu au fost consecventi cu ei insisi. De aceea Mantuitorul Hristos, in Noul Testament, se adreseaza cu „vai” celor care scandalizeaza pe fratii lor mai mici. „Vai omului aceluia prin care vine sminteala” (Matei 18:7 ). Si cea mai mare sminteala care se produce in viata Bisericii este aceea care vine de la oamenii ce reprezinta Biserica. Fie ca acestia sunt teologi laici, fie ca sunt teologi purtatori de rasa, fie ca sunt calugari, fie ca sunt episcopi. Fie ca sunt egumeni.

Va doresc — ca sa nu ma lungesc, pentru a va da dumneavoastra cuvantul — sa nu va uitati nici o secunda telul. Luati aminte la pacat! Luati aminte la curatenia morala! Pentru ca trebuie sa tinem minte neincetat ca aceasta curatenie morala este premisa dogmatica a sfintirii omului! Daca nu ia aminte la acest lucru studentul teolog sau oricine se nevoieste, atunci seamana in vant. Veti dobandi aceasta sfintenie daca aveti un duhovnic, daca sunteti bine incadrati in viata Bisericii si va impartasiti de Sfintele Taine ale Bisericii. Atunci Duhul Sfant va va ajuta sa deveniti oameni plini de har. Nu va intristati, nu deznadajduiti si nu va infricosati de caderile pe care eventual le aveti. Sfintii Parinti nu s-au nelinistit de cei care se nevoiesc, chiar daca acestia, in lupta, pot aluneca pe moment. Sfintii Parinti s-au nelinistit si au plans, s-au interesat si i-a durut pentru cei care si-au dispretuit mantuirea. Sa nu se intample acest lucru cu noi!


STUDENTII: Ce este Synodiconul Ortodoxiei care se citeste in Grecia in manastiri si in catedrale si daca n-ar trebui sa fie cunoscute aceste lucruri si in Romania?

ARHIM. EFREM: Noi, in Duminica Ortodoxiei, facem o litanie si citim anatemele celor sapte Sinoade Ecumenice. In acelasi timp, desigur, marturisim credinta celor sapte Sinoade Ecumenice. Acesta este lucrul pe care il facem. Dumneavoastra nu il faceti aici?

PR. C-TIN COMAN: Nu.

ARHIM. EFREM: Este bine sa-l faceti. Noi, dupa apolisul dumnezeiestii Liturghii, facem procesiune in manastire cu patru opriri si rostim anatemele. In acelasi timp rostim si credinta hotarata de cele sapte Sinoade Ecumenice, pomenind pe luptatorii pentru dreapta credinta incepand din timpul Sinoadelor si ajungand pana la Sfantul Grigorie Palama.

STUDENTII: In legatura cu anatemele celor sapte Sinoade Ecumenice, ce parere are Prea Cuviosul Staret despre curentul occidental care patrunde si admite reabilitarea* unor eretici aflati sub anatema, ca Evagrie si Origen?* (in Romania acest curent ataca tot mai virulent Muntele Athos, monahismul romanesc, precum si acrivia dogmatica a Parintelui Staniloae – nota ed.)

ARHIM. EFREM: Acest curent este dominat de un duh al mandriei si aceste lucruri sunt promovate de oameni care se cred mai intelepti decat Sfintii Parinti. In problema dogmelor Bisericii, iubitii mei, nu trebuie sa atingem nici o iota! Pentru ca Biserica, in Sinoadele ei Ecumenice acceptate de trupul Bisericii, se pronunta infailibil.

STUDENTII: Exista astazi in Romania unii intelectuali care se pretind ortodocsi si care sustin ca Biserica Ortodoxa a ajuns sa fie o „institutie” lumeasca. Ce parere aveti, este posibil ca in Biserica Ortodoxa sa inceteze continuitatea apostolica?

ARHIM. EFREM: Nu trebuie nici macar sa gandim ca ar putea sa intervina intreruperea succesiunii apostolice in Biserica Ortodoxa! Daca inceteaza aceasta succesiune apostolica, atunci Biserica isi inceteaza lucrarea. Acesti intelectuali constituie o mare ispita pentru Biserica. Pentru ca intelectualii se raporteaza la Biserica de o maniera romantica, spunand ca Biserica contribuie „la pacea lumii, la intelegerea intre popoare, la iubire si asa mai departe. Biserica este un laborator care scoate sfinti, aceasta este Biserica! Si, de foarte multe ori, ne intristam cand constatam ca multi dintre acesti intelectuali au o viata foarte rusinoasa. Desi le place foarte mult sa filosofeze de o maniera „autentica” despre Biserica.

[…]

STUDENTII: Ce parere aveti despre venirea papei in Romania si indemnurile la toleranta care se propovaduiesc in cadrul acestor intruniri?

ARHIM. EFREM: Problema papei nu este o problema cu care se confrunta numai Biserica Romaniei, ci si Biserica Greciei si celelalte. Si cred ca in viitor vom asista la o evolutie mult mai ampla a acestei probleme. Pentru ca noul curent care sufla astazi in cercurile „Bisericilor”— intre ghilimele — este ca,  „in numele dragostei, pentru a avea dragoste si trebuie sa avem dragoste — iar Vaticanul este izvorul care provoaca acest curent—trebuie sa facem si unirea bisericilor“. Si exista astazi o intelegere in acest sens intre conducatorii diverselor confesiuni crestine, in frunte, desigur, cu papa. Asa cum am mai spus, Vaticanul are un singur vis: ca papa sa fie conducatorul spiritual al intregii planete. Au facut un acord cu America. Vaticanul a spus Casei Albe: „Voi sa fiti conducatorii lumesti ai planetei, iar eu voi fi conducatorul spiritual. Si acest lucru urmaresc sa-l aplice in intreaga lume. Vedeti, papa a mers la Manastirea Sinai. Ce treaba avea el cu Manastirea Sinai? Sunt acolo catolici, ca sa mearga sa-i vada? A mers insa acolo pentru ca Manastirea Sinai este considerata un mare centru al crestinatatii, al Ortodoxiei, si a trebuit sa mearga acolo pentru a „semna condica de prezenta” desi, asa cum stiti, sanatatea nu-l prea ajuta.

 

Ei bine, a trebuit sa vina si in Romania ca sa „semneze condica”. Exploateaza anumite imprejurari politice si istorice, deoarece in tara dumneavoastra exista de asemenea, dupa cum mi-au spus unii episcopi, multi catolici, exista uniatia. Se stie ca exista presiuni din partea lor la adresa Bisericii Ortodoxe, si zice deci Vaticanul: „De vreme ce Biserica Ortodoxa se afla sub presiunea acestor imprejurari, ne vor primi mai repede decat grecii!” Si au reusit. Cine are urechi de auzit, sa auda!

STUDENTII: Care este situatia actuala a monahilor romani la Sfantul Munte?

ARHIM. EFREM: Si ei, impreuna cu ceilalti, se lupta sa se mantuiasca, ca toti aghioritii.

STUDENTII: Cum vedeti raportul dintre Biserica „institutie” si Biserica „eveniment”, in expresia Sfantului Simeon Noul Teolog?

ARHIM. EFREM: Biserica nu este o institutie. Biserica sunt ingerii, Biserica sunt sfintii, Biserica sunt cei care se zbat in lumea aceasta si in viata aceasta pentru a deveni sfinti. Aceasta este Biserica! Biserica desigur ca are si o ipostaza umana, face si opera filantropica si aceasta pentru ca madularele deosebite ale Bisericii, care sunt oamenii sfinti, nu pot sa nu fie solidare cu durerea poporului si fac tot ce este posibil sa ajute si in acest domeniu. Dar cea dintai si cea mai importanta lucrare a Bisericii este sfintirea oamenilor! Sfantul Apostol Pavel spune foarte clar: „Cautati (…) sfintenia, fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evrei 12:14).

STUDENTII: Intrebarea mea este urmatoarea: Cum se impaca crucea cu sabia, caci in razboaie au participat si multi calugari, mai ales in miscarile de eliberare a Greciei de sub dominatia otomana?

ARHIM. EFREM: Sabia si crucea sunt dusmani. Insa, in situatie de mare nevoie, Biserica binecuvinteaza razboiul de aparare. Acesta este raspunsul. Dar in rugaciunile ei se roaga sa nu se ajunga niciodata la razboi.  De aceea Biserica Ortodoxa niciodata nu a binecuvantat razboiul ofensiv, de ocupatie si totdeauna s-a impotrivit cu tarie acestuia, spre deosebite de romano-catolici care au facut celebrele si rau-famatele cruciade* in timpul carora s-a varsat mult sange.* (Sub denumirea de cruciade sunt cunoscute expeditiile militare „crestine” initiate de Europa apuseana in Rasarit, incepand din 1095 pana la jumatatea secolului al XV-lea, avand ca scop declarat eliberarea Tarii Sfinte de sub musulmani, dar urmarind si extinderea suveranitatii papale in Rasaritul ortodox. Astfel, ultima mare cruciada (a IV-a, 1204), a fost in final indreptata asupra Constantinopolului, cronicile vremii spunand ca „nici paganii nu au fost atat de cruzi”. Momentul a revelat uriasa prapastie deja existenta intre Rasarit si Apus, n. ed.). Si vine papa acum si ne cere iertare pentru cruciade. Dar aceasta este bataie de joc! Pentru ca, desi cu vorba ne cere iertare, cu fapta continua aceeasi politica! De aceea nu credem cererea de iertare a papei si nici nu o acceptam. Nu pentru ca am uri pe papa ca persoana, ci pentru ca ramanem credinciosi pana la moarte marturisirii de credinta ortodoxa.

STUDENTII: Care este diferenta intre sminteala si judecare?

ARHIM. EFREM: Este o mare diferenta intre cel ce sminteste si cel ce judeca. Cel care sminteste face fapte care evident sunt rele si raneste astfel constiinta celorlalti. De obicei, lucrul acesta ajunge sa fie cunoscut in trupul Bisericii. Iar judecata este, desigur, un tot un mod de sminteala. Ceea ce este foarte important de retinut este faptul ca sminteala este un lucru foarte grav, intrucat afecteaza constiinta pliromei Bisericii. Daca, de exemplu, un teolog care preda teologia doarme duminica pana la pranz si nu merge la biserica, aceasta este o sminteala.

STUDENTII: Care ar fi rostul studiului teologiei sistematice, pentru ca adeseori multi parinti din manastiri spun ca se poate si fara ea?

ARHIM. EFREM: Teologia o poate studia si bunica mea! Insa nu este respinsa studierea teologiei in Universitate, pentru ca ni se ofera ocazia ca intr-o maniera programata si stiintifica sa studiem pe Sfintii Parinti, sa intelegem duhul tuturor Parintilor de o maniera corecta. Diferenta dintre stiinta teologiei si celelalte stiinte este aceea ca teologia nu ramane aici, nu ramane la ceea ce se preda in Universitate. Daca cel care se ocupa cu cercetarea sistematica a teologiei intr-un mod stiintific nu se sileste sa se impartaseasca de cele dumnezeiesti, atunci chiar de-ar cunoaste „toate limbile” teologilor ortodocsi esueaza dramatic.

STUDENTII: Ce inseamna ecumenism — concret — si pana unde se poate merge?

ARHIM. EFREM: Problema ecumenismului, iubitii mei… Noi privim ecumenismul ca un dialog ecumenic. Una este dialogul ecumenic si alta dialogul ecumenist. Ca Biserica Ortodoxa, noi putem fi in dialog cu toti reprezentantii lumii, ramanand neclintit credinciosi, pana la iota, invataturii noastre ortodoxe si nefacand pogoraminte in sensul diluarii vinului nostru cu apa pentru a ajunge la „unitate” cu ceilalti. Acest lucru il fac ecumenistii.

STUDENTII: L-as ruga pe Parintele Staret sa ne vorbeasca despre rugaciune din experienta proprie a Dansului.

ARHIM. EFREM: Adica sa va fac un pic de spovedanie?…

STUDENTII: Ati vorbit despre Gheron Iosif. Poate ne puteti vorbi despre experienta sa in rugaciune.

ARHIM. EFREM: Problema rugaciunii este foarte importanta. Ceea ce lipseste astazi indeosebi teologilor, de vreme ce ne aflam intr-o Facultate de Teologie, este tocmai rugaciunea. Sfintii Parinti spun: „Daca esti teolog, te rogi cu adevarat; daca te rogi cu adevarat, esti teolog”. Deci cand cineva ajunge sa se roage cu adevarat, atunci devine un teolog adevarat.

Primul lucru pe care trebuie sa-l aveti in vedere este un program foarte concret de rugaciune. Gheron Iosif Isihastul spunea oamenilor din lume care veneau la el un cuvant al Sfantului Isaac Sirul, anume ca foarte mult foloseste un program zilnic de rugaciune, chiar daca este foarte redus, foarte mic, dar care il urmam cu multa fidelitate. Daca aveti un program de rugaciune corect, dupa puterile dumneavoastra, dar pe care sa-l impliniti zilnic, atunci veti incepe sa aveti ceea ce numim „experienta rugaciunii“. Daca insa va pierdeti timpul vorbind pana la miezul noptii, iar dupa aceea mergeti si va culcati spunand: „Sunt obosit, imi fac doar o cruce si ma culc“, atunci nici pana la moarte nu veti intelege ce este rugaciunea. De aceea, in fiecare dimineata cand se scoala crestinul, trebuie sa aiba un program. Unii sa citeasca cei Sase Psalmi de la Utrenie; sunt altii care citesc Catisma a saptesprezecea, altii rugaciunile de dimineata; altii, care sunt mai avansati, citesc Canonul Sfantului zilei, citesc Acatistul Maicii Domnului; altii seara fac Pavecernita Mica. Cei care au timp citesc zilnic Vecernia.

 

Si ceea ce trebuie sa luati aminte si de la care veti avea foarte mult folos, cu un efort foarte mic, este sa spuneti rugaciunea (euhi*)– (Termenul „euhi” – [evhi]— se refera intotdeauna la rugaciunea lui Iisus)De exemplu, te scoli dimineata. Pana te speli, spune: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma”. Te imbraci, spune: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma”. Iti asezi incaltamintea, acelasi lucru: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma“. Pana ajungi la locul de munca, la scoala, spune in gand: „Doamne Iisuse Hristoase…”. Esti in autobuz, acelasi lucru: „Doamne Iisuse Hristoase… Imi spunea un parinte de la Sfantul Munte ca atunci cand cineva nu are mult timp pe care sa-l dedice rugaciunii, trebuie sa foloseasca acest „timp alb” pe care nu-l avem ocupat cu altceva. Unii insa, care ajung la o oarecare masura duhovniceasca, la o oarecare sporire duhovniceasca, se roaga chiar si in timpul somnului. Asa cum spune si Proorocul: „Eu dorm si inima mea privegheaza” (Cantarea Cantarilor 5:2 ; in traducere romaneasca NT ed. 1988: „De dormit dormeam, dar inima-mi veghea).  Eu cunosc un calugar la Sfantul Munte care atunci cand se trezeste afla perna uda de lacrimile pe care le are in somn.

STUDENTII: Datorita unor abateri de credinta dogmatica in catolicism si anume deismul, antropocentrismul si gratia creata, cum pot fi socotite sacramentele catolice in raport cu Tainele Ortodoxiei?

ARHIM. EFREM: Dogmatica ortodoxa accepta numai „Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica”. Nu exista alta Biserica! Aceasta este credinta in acrivia, in exactitatea ei. Intrucat nu exista alta Biserica, cum pot exista Sfinte Taine in alta parte? Biserica Ortodoxa, aplicand iconomia, din nefericire accepta botezul romano-catolicilor. Il accepta insa aplicand iconomia, nu acrivia! Intrucat Biserica accepta botezul, cel care vine la Ortodoxie prin ungerea cu Sfantul Mir devine madular corect al Bisericii. Dar repet, dupa acrivia, dupa exactitatea credintei, ar trebui ca oricine este primit in Biserica sa se boteze! Noi, la Sfantul Munte, ii impartasim pe crestinii care au devenit ortodocsi prin ungerea cu Sfantul Mir. Dar cand vine la noi cineva eterodox si ne cere sa devina ortodox la Sfantul Munte, il botezam. Aceasta este credinta noastra in exactitatea ei.

STUDENTII: Urmatoarea problema: sunt foarte multi oameni care au murit nespovediti si neimpartasiti, dar ei s-au mutat la cele vesnice si au facut totusi anumite pacate grave. Parintele Cleopa, in cartile sale nu pomeneste ce se mai poate face pentru acesti oameni, adica pentru acestia nu prea exista mare speranta. Ce invata Sfantul Munte pentru acesti oameni, mai pot fi scosi ei de la iad? Cam ce randuieli ar fi?

ARHIM. EFREM: Exista intotdeauna nadejde pentru toti inainte de judecata finala. Biserica are puterea, pana la judecata obsteasca, sa ajute sufletele acelea care au trait intr-o oarecare nepurtare de grija. Sfintii Parinti insa nu ne-au dat, n-au putut sa ne dea o pozitie clara despre cum poate fi

Gheronda Efrem Katunakiotul imbratisandu-l pe Staretul Efrem Vatopedinul

ajutat un astfel de suflet pacatos. Imi zicea un Parinte fericit intru adormire, Efrem de la Katunachia, care avea un staret fara purtare de grija intru cele duhovnicesti, ca indata ce staretul lui a trecut la cele vesnice, a fost instiintat de catre Duhul Sfant ca batranul a ajuns in iad. I-a facut zilnic, vreme de patruzeci de zile, Sfanta Liturghie, udand Sfantul Antimis cu lacrimi si rugandu-se neincetat lui Dumnezeu sa-l slobozeasca pe staret din acea stare. Dar harul se impotrivea, spunandu-i: „Nu este vrednic de mantuire!” Si cu toate acestea, insistand la rugaciune, dupa ce a terminat cele patruzeci de liturghii, a luat instiintare de la Duhul Sfant ca batranul s-a izbavit. Acest lucru mi l-a relatat chiar Parintele Efrem. Era un Parinte care foarte des avea instiintari de la Duhul sfant, chiar si in lucrurile cele mai simple. Un cunoscut de-al sau a mers odata si i-a zis: „Gheronda, hai sa mergem in pelerinaj la Ierusalim!” Iar batranul a raspuns: Nu pot spune nimic, trebuie sa intreb mai intai harul Duhului Sfant”. Dupa cum personal mi-a relatat, a luat metaniile sa se roage si indata ce a facut o bobita a si primit instiintare de la har ca are binecuvantare sa mearga la Ierusalim.

STUDENTII: De multe ori, in vremea rugaciunii, ne luptam cu ispitele. Cum le putem birui?

ARHIM. EFREM: Cu perseverenta in rugaciune. Am spus si ieri: nu fiti surprinsi de faptul ca in timpul rugaciunii veti avea razboi din partea gandurilor. Sfantul Ioan Scararul spunea: „Cu numele lui Hristos biciuieste pe cei ce te razboiesc”. Asadar, cu numele lui Hristos sunt biciuiti cei ce ne lupta. Si pentru ca acestia sunt fara nici un fel de scrupule, fara nici un fel de menajamente, fiind chiar izvorul raului, desigur ca vor contraataca. Noi insa nu-i luam in seama de loc, pentru ca trebuie sa avem in vedere faptul ca Hristos este mai mare decat diavolul. Ne spune foarte clar Sfantul Evanghelist Ioan acest lucru. Iar Hristos a zis: „luati putere sa calcati peste serpi (…) si peste toata puterea vrajmasului”. (Luca 10:19)

STUDENTII: Cum vedeti Sfintia Voastra vocatia pentru preotie?

ARHIM. EFREM: Este binecuvantare de la Dumnezeu vocatia pentru preotie. Eu indemn pe tinerii care pot sa devina preoti sa iubeasca Sfantul Jertfelnic si sa doreasca mereu sa slujeasca. Pentru ca rasa se identifica cu Sfantul Altar, iar viata noastra duhovniceasca este foarte legata de Sfantul Altar.

Ceea ce nu-mi place aici in Romania, si vreau sa o spun in mod public, este faptul ca vad un preot cu rasa si peste doua ore il intalnesc pe drum fara rasa. Trebuie sa poarte rasa, pentru ca acum nu mai este comunism! Preotul trebuie sa-si poarte uniforma pentru ca rasa nu este imbracaminte (endyma), ci rasa este emblema (emblima). Trebuie sa revenim cu totii la Traditie. Faceti si dumneavoastra o incercare, intre un preot cu rasa si un preot fara rasa, sa vedeti catre cine se indreapta lumea pentru a primi binecuvantare. Cu siguranta ca spre cel care este imbracat cu rasa.

UN LECTOR: Avand in vedere ca aghioritii interpreteaza mai mult dupa acrivie si mai putin dupa iconomie, va considerati o Biserica curata? O Biserica a celor curati?

ARHIM. EFREM: Intai de toate, noi nu ne referim la noi insine. Am spus si ieri si repet si astazi: nu sunt un calugar bun, dar am cunoscut calugari buni si adevarati. Ceea ce am auzit, ceea ce am vazut si ceea ce am pipait cu mainile noastre, acelea va vestim.

LECTORUL: Si o a doua intrebare, legata de unii dintre calugarii din Biserica Eladei care sunt inchinoviati la dumneavoastra la Athos si care sunt parohi in parohiile urbane sau rurale: nu este bine ca monahii sa stea in locuri retrase? Avand in vedere faptul ca ispita actioneaza puternic…

ARHIM. EFREM: Noi nu va propunem pe monahul aghiorit. Este o mare diferenta. Noi va propunem monahismul aghioritic. Una este monahul aghiorit si alta monahismul aghioritic. De vreme ce intre cei doisprezece Ucenici, iubitii mei, s-a aflat fiul pierzarii, intre doua mii de calugari aghioriti nu se vor afla si destui oameni care sa nu fie dupa randuiala dumnezeiasca? Cat despre problema pe care a pus-o domnul profesor aici, la intalnirea Sinodului Egumenilor — care are loc de doua ori pe an — si la Sfanta Chinotita a Sfantului Munte — care se intruneste de doua ori pe saptamana [?!, n.n.] si este alcatuita din reprezentantii fiecarei manastiri — am condamnat cu fermitate pe acei monahi aghioriti care deservesc biserici din afara Sfantului Munte. Pentru ca monahul acela care este vietuitor in Sfantul Munte si merge sa faca pe preotul intr-o anumita parohie, in esenta, face de ras monahismul.

STUDENTII: Care este parerea Dumneavoastra despre Comunitatea Europeana si despre noile buletine de identitate?

ARHIM. EFREM: Eu sunt impotriva Europei! (aplauze) Europa ne va aduce foarte multe rele. Un calugar din Romania care este la manastirea noastra, cand am vorbit odata cu el, mi-a spus un lucru pe care l-am retinut si vreau sa vi-l spun si dumneavoastra: „Cand aveam comunismul in Romania, Parinte, si in scolile noastre ne invatau ateismul, bunica mea imi spunea: «Profesorii cutare si cutare sunt atei, sa nu-i asculti!» Si eu stiam ca sunt atei si nu acceptam nimic inlauntrul meu din ceea ce ne spuneau. Iar acest lucru m-a ajutat sa devin calugar”.

Vine deci Europa cea inselatoare si ne spune urmatorul lucru—pe care l-a facut foarte recent, relativ la homosexuali„Stiti, toti suntem egali, avem democratie; acesti homosexuali au un mod mai diferit de viata, dar sa nu-i dispretuim ci, dimpotriva, chiar sa-i simpatizam!” Si astfel, de o maniera foarte amagitoare, convinge astazi statele — pentru ca, vezi Doamne, sa nu simta nici un fel de complex in fata democratiei — sa recunoasca pe homosexuali. Noi spunem insa ca una este sa compatimesti un bolnav, sa-i arati simpatie si sa-l ajuti si alta este sa oficializezi ca pe un lucru normal o anumita stare de anormalitate. Astazi Europa, de o maniera foarte amagitoare, face aceste actiuni in numele „democratiei” si in numele „egalitatii” si promoveaza lucruri anticrestine si antiortodoxe. Oricum noi, ca aghioriti, suntem foarte nelinistiti privitor la Europa. Eu din tot sufletul meu ma rog — si cred ca, daca m-ar auzi politicienii din Romania, m-ar ucide cu pietre — sa dea Dumnezeu sa nu intrati niciodata in Europa! (aplauze)

UN PR. PROFESOR: (in limba greaca—Ed.) Parinte, pot sa va intreb in greceste, dar prefer sa vorbesc in limba romana…

PC C-TIN COMAN: Exista traducere!

PR. PROFESOR: As vrea sa spun doua vorbe pe care sa le auziti si dumneavoastra, cei care sunteti aici si bateti din palme! Vreau sa va spun ca, personal, cunosc Europa de la Bosfor pana la Gibraltar si singurul loc de care mi-e dor este Muntele Athos. Dar sunt ingrijorat de aceasta alergie la Europa si la intrarea in Europa. Mai ales ca discutam problema homosexualilor care, stiti bine, nu exista numai in Europa, ci peste tot.

Nu credeti ca Ortodoxia ar putea sa faca ceva foarte important pentru aceasta Europa? Asa cum au facut unii dintre Apostoli in secolul intai, implinind porunca primita de la Hristos; si au ajuns pana la Roma si chiar dincolo de ea, in mijlocul imperiului roman. Pentru ca, de vrem ori nu vrem, vrea ori nu vrea Muntele Athos, unirea statelor europene se va implini. Asa cum, acum vreo doua sute de ani, s-a facut unirea statelor americane. Nu credeti ca, pentru tineretul care poarta blue-jeans-ii europeni si are aspiratiile lui, Biserica Ortodoxa ar trebui sa priveasca problema putin mai realist, problema intrarii sau a neintrarii statelor ortodoxe in Europa? Sa gandeasca la harisma cu care ar putea sa fecundeze, ar putea sa ajute in multe aspecte Comunitatea Europeana?

Si, putin, sa fim mai smeriti in afirmatiile impotriva Europei, pentru ca zicem, pe de o parte, ca nu ne plac bunurile acestea ale Europei, dar pe de alta parte le mancam cu multa placere! (aplauze)

ARHIM. EFREM: Nu sunt impotriva faptului ca Biserica Ortodoxa sa se apropie de europeni. Nu sunt impotriva faptului de a comunica, nu numai cu europenii, ci si cu chinezii! Eu vorbesc despre duhul pe care il aduc acesti oameni. Si aduc un duh antropocentric si rationalist. Este teribil acest duh care nu este oferit in mod deschis de catre Europa, ci de o maniera foarte amagitoare! De aceea Biserica, care se ingrijeste de fiii ei, trebuie sa aiba in vedere faptul de a nu fi influentati. Si, cu toate ca a fost prigonita, iar prigoana i-a oferit foarte multi martiri, in acelasi timp insa Biserica a facut rugaciuni pentru a fi inlaturate persecutiile. Pentru ca iubeste foarte mult madularele sale si stie ca cei mai multi dintre membrii Bisericii sunt neputinciosi. In vremea persecutiilor am avut foarte multi mucenici, dar am avut si foarte multi, nenumarati crestini care au tradat credinta. De aceea si noi, avand in vedere pe fratii nostri neputinciosi, ne ingrijoram pentru ei. Nu ne temem de acest duh al Europei. Una este sa ne temem si alta sa purtam de grija fratilor.

 

Nu sunt de acord cu Parintele Profesor cum ca avem o atitudine egoista fata de Europa, ci din durerea pe care o avem fata de semenii nostri, fata de oameni, suntem foarte interesati sa declaram corect pozitia noastra, pentru a ne pazi turma de lupi.

PR. PROFESOR: As dori sa adaug iarasi ceva, ca sa continuam dialogul. Stim foarte bine ca rationalismul nu a fost, nu este un specific al europenilor…

ARHIM. EFREM: Rationalismul, domnule Profesor, rationalismul nu este numai al europenilor. Insa Europa il impune in mod programat pentru a-i face reclama si a deveni mod de viata. Rationalisti putem fi si noi: eu, dumneavoastra si multi dintre noi. Dar ceea ce vreau sa spun este aceea ca spiritul acesta rationalist este de o maniera programatica impins in fata si promovat din Europa.

PR. PROFESOR: Un patrolog austriac scria despre capadocieni ca, datorita faptului de a se afla intr-un spatiu la hotarul dintre Extremul Orient si lumea europeana, Sfintii Parinti capadocieni au scris in asa fel incat sa evite misticismul abisal al orientalilor si rationalismul grecesc…

ARHIM. EFREM: Este gresit. Nu au evitat deloc acest lucru.

PR. PROFESOR: ... cu alte cuvinte, rationalismul a pornit nu neaparat din Europa Occidentala, ci dintr-un spatiu care actualmente apartine Greciei. La fel, daca privim umanismul sub toate aspectele lui, umanismul care pune accentul pe om ca chip al lui Dumnezeu nu este necesar sa fie respins…

ARHIM. EFREM: Trebuie sa va spun — asteptati putin, domnule Profesor, caci sunt multe intrebari! — trebuie sa spun ca dumneavoastra, profesorii, sa nu fiti rationalisti, ci sa fiti teologi. Nu cred ca este o pozitie corecta sa spunem ca sfantul Parinte cutare nu a scris despre mistica, etc. Parintii au scris intotdeauna pentru nevoile turmei lor. Nu pot sa cred, deoarece am citit pe Sfantul Vasile cel Mare, ori pe sfantul Grigorie Teologul, nu pot crede ca ei nu ne-au dat invataturi mistice. Probabil ca nu au dat lucrari foarte amanuntite de mistica, asa cum a facut-o Sfantul Grigorie Palama, tocmai pentru ca nu o cerea nevoia timpului respectiv. Dar toate lucrarile lor sunt pline de aspecte care privesc aceasta lucrare a mintii, launtrica, mistica.

PR. PROFESOR: Sunt de acord cu toate acestea. Chiar si studentii mei… Tot gandindu-ma la cartile de identitate europeana — si spun mai mult catre studenti aceasta, nu catre altii — daca avem Duhul lui Hristos, daca avem Duhul Sfant cu adevarat, asa cum spunea Sfantul Irineu, ca omul are suflet care primeste Duhul lui Dumnezeu si trup care participa in aceeasi masura la Sfanta Impartasanie, deci daca avem Duhul lui Dumnezeu nu cred ca este nevoie a ne teme de aceste cartele de identitate europene ci, dimpotriva, consider ca trebuie sa avem responsabilitatea sa facem astfel incat sa transformam fata Europei. Si sa ne ajute Dumnezeu sa facem acest lucru! Nu sa ne inchidem in noi si sa fugim de Europa, mai ales ca si la noi, si la Patriarhia Ecumenica, Biserica, respectiv conducerea bisericeasca sunt pentru integrarea totala in Europa.

ARHIM. EFREM: Nu ne temem de Europa! Noi spunem aceste lucruri pentru a proteja turma. Insa, asa cum zicea Parintele Paisie din Sfantul Munte, urina nu poate fi binecuvantata pentru a deveni aghiasma! (aplauze) Daca aceasta carte de identitate are inscris numarul 666, cum sa o primeasca crestinul?! Sa spuna: „Eu sunt crestin ortodox, iau buletinul, fac semnul Sfintei Cruci si fuge puterea diavolului”? Aceasta linie* o combatem noi!  (Adica naivitatea si superficialitatea afisate de foarte multi crestini, ba chiar si slujitori ai Bisericii, in tratarea acestei chestiuni extrem de importante care solicita mult discernamant si o informare corecta pentru a putea fi pe deplin inteleasa.) Pentru ca, fara doar si poate, daca in mod programat, prin mecanismul de stat, un grup de oameni sau o institute statala promoveaza lucruri care sunt impotriva Evangheliei, eu nu primesc! Daca acest laborator care se cheama Europa ar produce Sfinte potire, le primesc. Dar cand produce bombe si chiar bombe atomice, pe acestea nu le pot primi!

PR. PROFESOR: Aveti pasaport? Este european sau neeuropean?

ARHIM. EFREM: Pasaportul meu este european, dar nu are numarul acesta rau famat. Daca l-ar fi avut, nu l-as fi luat. Nu inseamna ca, primind produsele Europei, sunt vinovat, ci nu voi primi doar aceea ce se opune Evangheliei.

PR. C-TIN COMAN: Am adunat aici mai multe intrebari venite de la oameni mai timizi decat dumneavoastra si as vrea macar cateva dintre ele…

Suntem [insa] anuntati de Parintele Staret care conduce delegatia, Parintele Staret Andrei de la Posaga, pe care ne bucuram sa vi-l prezentam aici; dansul are un program destul de incarcat in aceasta dupa-amiaza si maine pleaca inspre tinuturile dansilor, asa incat va trebui sa incheiem, ma tem, fara sa raspundem la aceste intrebari, cu parere de rau. Si ne oprim aici, dand totusi Parintelui un ultim cuvant. Deci, sa acordam un ultim cuvant Parintelui Efrem. Parintelui Profesor, multe cuvinte la salile de curs…

LECTORUL: Prea Cuvioase, un singur cuvant, ma iertati! (aplauze) Spuneam ceva mai devreme ca nu trebuie sa ne temem de Europa. Nu ne temem §i nu ne-am temut. Trebuia  sa ne temem mai devreme, pentru ca raul nu vine prin 666, in acea carte, raul deja a venit. Toata mass-media romaneasca este infectata de sminteli. N-a facut nimeni nimic, nici athonitii, nici grecii. Si, bineinteles, nici ierarhii nostri n-au putut face prea mult. Toate mizeriile din lume, toate obsesiile sexuale sunt date pe toate posturile de televiziune. Aceasta este mentalitatea din Europa si din toata lumea secularizata. Biserica Greciei trebuia sa se opuna ea pentru prima data ca sa nu intre Grecia in Comunitatea Europeana. Dar ati intrat in Comunitatea Europeana, le-ati luat banii europenilor… (aplauze). Trebuie, cum spuneti, sa respingem ce este rau din Europa, ce-i bun nu!

ARHIM. EFREM: Iubitii mei, aghioritii si calugarii, in general, nu ies sa faca manifestatii cu pancarte. Daca am presupune ci am ramane numai aici unde am ajuns acum cred ca raul este destul de mic, dar ma tem ca nu vom ramane doar aici. Intai de toate vreau sa va spun ca pe noi, pe Sfantul Munte, pe aghioriti, nu ne-a intrebat nimeni, nici guvemul grec, nici politicienii, daca suntem de acord sa intre Grecia in Europa. A  fost o hotarare politica a guvernului. Din nefericire politicienii nostri din Grecia nu au inlauntrul lor simtul valorii Traditiei Bisericii. Si, desigur, sunt influentati de acest spirit al Europei. Vor si ei sa faca din Grecia un stat dupa modelul si dupa masura europeana. Noi insa, va marturisesc, ca monahi aghioriti, ne rugam cu multa staruinta ca Traditia noastra, prin interventia harului lui Dumnezeu, printr-o minune, sa ramana nestirbita. Pentru ca din punct de vedere omenesc toate lucrurile par a fi impotriva. Cand vin oamenii nostri politici, de pilda — si, din fericire, o fac foarte des in ultimii ani — la Sfantul Munte, le spunem lucrurile in fata. Nu ne rusinam de ei, le spunem mereu. Pentru ca nu ne temem de ei. Dar incercam cum putem, pe orice cale putem, sa ajutam pe politicieni, mai ales pe cei care au putere de decizie, sa se gaseasca mereu intr-un cadru duhovnicesc. In ciuda faptului ca Grecia este membra a Uniunii Europene, in acest moment incercam sa-i convingem pe toti ca Grecia trebuie sa ramana credincioasa Traditiei Ortodoxe. Va fi foarte greu, pentru ca a crescut influenta Europei asupra Greciei. Una este ca un popor sa fie independent de actiunea factorilor externi si alta este sa fie intr-un grup de state unde fiecare are propriile conceptii prin care ii influenteaza pe ceilalti.

Europa, prin Comisia Europeana, a venit si la noi in Sfantul Munte, a vrut sa ne abordeze. Si ne-a spus: „Preluam noi renovarea manastirilor, noi cei de la Bruxelles, in colaborare directa cu dumneavoastra. Numai un lucru va cerem: acolo unde se fac reparatii, renovari, sa se puna o placa unde sa scrie: «Aceste renovari se fac cu cheltuiala Uniunii Europene»”. Sfantul Munte, in unanimitate, nu a acceptat aceasta conditie. Luam bani de la guvernul Greciei, pe care ii primeste din Europa, dar nu sunt numai ai Europei, ci sunt cele optsprezece procente din bugetul Greciei alocati pentru renovare. Nu acceptam si nu vom accepta insa nici o conditie impusa de Europa.

PR.. PROFESOR: Eu as vrea un alt lucru sa-l rog pe Parintele: sa trimita Comisia Europeana la mine la biserica! Ii primesc, caci avem nevoie de bani! Si-o sa pun o placa mare pe zidul bisericii! Eu primesc! Primesc banii Europei daca cu acesti bani pot sa-mi renovez biserica!

ARHIM. EFREM: In viitor, domnule Profesor, in viitor fiti sigur ca daca le dai drepturi, in viitor acestia vor avea actiuni murdare. Sfantul Munte este un spatiu foarte sensibil. Este necalcat de picior femeiesc. Potrivit ideologiei Europei, vor veni maine sa zica ca „de ce discriminam femeile?” In mod logic Europa va zice: „De ce sa fie nedreptatita femeia a vedea lucrurile de valoare pe care le aveti in Sfantul Munte?” Europenii nu inteleg viata launtrica. Nu stiu cu ce se ocupa monahii. Ei cred ca monahii sunt la Sfantul Munte doar ca sa-i primeasca pe straini si sa le serveasca masa. Oricum, v-as indemna ca totusi sa meditati putin la aceasta atitudine pe care v-am exprimat-o si veti vedea ca are anumite aspecte foarte insemnate…

Multumesc foarte mult pentru ca m-ati ascultat. Sunt bucuros ca ma aflu in Facultatea de Teologie din Bucuresti. Noi va asiguram ca acolo unde suntem ne vom ruga pentru dumneavoastra. Suntem departe cu trupul de voi, dar duhovniceste va suntem alaturi cu totii sa ne unim rugaciunile catre Hristos ca sa ne lumineze spre a-I implini totdeauna poruncile. Pentru ca Hristos este ascuns in poruncile Sale, Acolo Il vom intalni, acolo Il vom trai si Il vom pastra. Doresc ca, asa precum am fost astazi in aceasta sala, sa fim si in rai impreuna si sa ne bucuram pentru totdeauna. Amin.

Vreau sa daruiesc o icoana a Maicii Domnului Paramythia Facultatii de Teologie — este o copie argintata a icoanei facatoare de minuni „Mangaietoarea”— care sa fie asezata la un loc de cinste. Iar cand va veti inchina acestei icoane, sa va aduceti aminte ca atunci cand unii dintre voi sunt la lucru, sau din anumite motive uita de Dumnezeu, sau sunt in pacat, se afla la Sfantul Munte oameni care se roaga Maicii Domnului pentru pacea intregii lumi.

Maica Domnului cu voi cu toti!

(din: Cuvant din Sfantul Munte, Omiliile Arhimandritului Efrem, Egumenul Manastirii Vatopedi, in Romania, Editura Reintregirea, Arhiepiscopia de Alba Iulia, 2001)

***

*

*

Noutati:

 


Categorii

Calugaria / viata monahala, Crestinul in lume, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Dogme/ erezii, Ecumenism, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, LGBT.../ Casatoriile homosexuale, Marturisirea Bisericii, Noua ordine mondiala/ Masonerie, Parintele Constantin Coman, Portile Iadului, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Staretul Efrem Vatopedinul, Uniunea Europeana (UE), VIDEO, Vremurile in care traim

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

40 Commentarii la “CU CE A DERANJAT STARETUL EFREM PE STAPANII LUMII? (II) “Eu sunt impotriva Europei! Ma rog din tot sufletul sa nu intrati niciodata in UE!” (VIDEO)

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Doamne, ce frumos si cat de drept s.a exprimat parintele Efrem! Si pe de alta parte, vai de capul nostru, cat de departe suntem de ce ar trebui sa fim, poate numai daca am umbla in coate si genunchi sa mai reusim sa recuperam eleganta sufleteasca si discernamantul unui om intreg…cel care ar fi trebuit sa devina fiecare din noi dupa Botez… Multumiri pentru aceste zguduitoare articole!

  2. Un articol foarte bun ,si polemica dintre profesor si Arhim. Efrem ..ce dreptate a avut Arhim.Efrem.

  3. Pericopa evanghelica: Marcu 12, 1- 12

    1. Şi a început să le vorbească în pilde: Un om a sădit o vie, a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe.
    2. Şi la vreme, a trimis la lucrători o slugă, ca să ia de la ei din roadele viei.
    3. Dar ei, punând mâna pe ea, au bătut-o şi i-au dat drumul fără nimic.
    4. Şi a trimis la ei, iarăşi, altă slugă, dar şi pe aceea, lovind-o cu pietre, i-au spart capul şi au ocărât-o.
    5. Şi a trimis alta. Dar şi pe aceea au ucis-o; şi pe multe altele: pe unele bătându-le, iar pe altele ucigându-le.
    6. Mai avea şi un fiu iubit al său şi în cele din urmă l-a trimis la lucrători, zicând: Se vor ruşina de fiul meu.
    7. Dar acei lucrători au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi moştenirea va fi a noastră.
    8. Şi prinzându-l l-au omorât şi l-au aruncat afară din vie.
    9. Ce va face acum stăpânul viei? Va veni şi va pierde pe lucrători, iar via o va da altora.
    10. Oare nici Scriptura aceasta n-aţi citit-o: “Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului?
    11. De la Domnul s-a făcut aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri”.
    12. Şi căutau să-L prindă, dar se temeau de popor. Căci înţeleseseră că împotriva lor zisese pilda aceasta. Şi lăsându-L, s-au dus.

    Pericopa apostolica: Efeseni 4, 17- 25

    17. Aşadar, aceasta zic şi mărturisesc în Domnul, ca voi să nu mai umblaţi de acum cum umblă neamurile, în deşertăciunea minţii lor,
    18. Întunecaţi fiind la cuget, înstrăinaţi fiind de viaţa lui Dumnezeu, din pricina necunoştinţei care este în ei, din pricina împietririi inimii lor;
    19. Aceştia petrec în nesimţire şi s-au dat pe sine desfrânării, săvârşind cu nesaţ toate faptele necurăţiei.
    20. Voi însă n-aţi învăţat aşa pe Hristos,
    21. Dacă, într-adevăr, L-aţi ascultat şi aţi fost învăţaţi întru El, aşa cum este adevărul întru Iisus;
    22. Să vă dezbrăcaţi de vieţuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi, care se strică prin poftele amăgitoare,
    23. Şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre,
    24. Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în sfinţenia adevărului.
    25. Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiţi adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia suntem mădulare.

  4. Intr-adevar multa dreptate a avut pr Efrem cu neluatul banilor Europei de catre manastirile din Athos. Se pare ca toti banii luati de greci de la Europa vor fi dati inapoi cu mare pret.

    Ma gandesc cu groaza la dobanda si durerea ce vor veni si la noi pentru banii luati de la Europa pentru renovarea manastirilor vechi si construirea unor biserici noi. Poate de asta a pazit Maica Domnului pana acum Manastirea Putna prin diferite greutati de a se folosi de bani europeni.

    Dumnezeu sa ne ierte si sa ne intareasca ca suntem slabi.

  5. http://poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.com/2012/01/paraclisul-cuviosul-maxim.html

    Cuv. Maxim Cavsocalivitul, cel ce ca o flacără aprinsă de dorul rugăciunii Cuvântului a stat nemişcat cu gândul înaintea Tatălui, primind întru sine strălucirile tainice ale Duhului, ca unul ce acum zboară în ceata serafimilor către înălţimile neajunse, cu focul rugăciunilor sale să ardă însemnările gândurilor noastre celor rele, strălucindu-ne lumina pocăinţei şi raza ocrotirii sale la judecată.

  6. Destul de suparator d-nul profesor! Pe unde o fi astazi?

  7. La multi ani in Domnul fratilor de la razboi intru cuvant! Va adaug si eu un material frumos si poate candva o sa-i promovam pe adevaratii atleti intru Hristos care marturisesc credinta strabuna intr-un fotbal tot mai babilonic! Acesta e unul dintre acesti copii. Mai este Benga Alexandru (Otelul Galati) care are 21 de ani si a fost vedeta Petrolului pe care i-a si promovat, Ogararu nu mai spun are un blog deosebit…
    http://7sport.ro/david-stamatin-incarcat-bateriile-trupesti-sufletesti-muntii-sureanu-putna/

  8. Doamne ajuta! Va rog sa-l pomeniti si pe Radu-Tudor. Este un copilas de doua saptamani, nascut prin cezariana inainte de termen dar botezat. Nu stiu ce diagnostic are dar e destul de grav. Fratiorul lui geaman a murit in burtica mamei.

  9. Pingback: PARINTELE MIHAIL MILEA (BUZAU) DESPRE PARINTELE EFREM DE LA VATOPED: “Un parinte al bucuriei si un staret marturisitor in vremuri apocaliptice” - Razboi întru Cuvânt
  10. Cât mi-am dorit să se audă şi mai ales să se simtă şi să se vadă (peste tot) la noi cele spuse de Preacuviosul părinte Efrem, măcar după aceşti 22 de ani de libertate.Dar cu durere auzim ,vedem şi simţim tot mai apăsat, mai cu convingere şi mai cu putere, cele spuse de acel părinte profesor. Nu mai contează de unde vine banul astăzi. Contează să zidim. Ca se vadă. Ca să convingem cu zidul ce nu putem convinge cu trăirea. Nu contează înscrisul acela… cerut în de ei. E mai nimic. O plăcuţă oareacare pentru d-nul profesor.Pentru monahul atonit însă acea plăcuţă reprezintă o îndreptăţire. Cuiul lui Pepelea.(De care, sunt convins că a auzit şi domnul profesor). Curând, vom…, ortodoxi Europa, care are nevoie astfel de noi. Sfinţii apostoli, nu se temeau că-şi pierd sfinţenia.Ortodocşii sectanţi (cum am auzit decurând pe un înalt părinte înfierându-i) se tem de “misiunile” ecumeniste, pentru că sunt exclusivişti, etc, etc. Zestrea noastră nu trebuie ascunsă, lumina nu trebuie ţinută sub obroc spunea sfinţia sa.
    Da . Aşa este. Dar, din păcate nu după ce ştim, se vede ortodoxia ci după roadele ce le-am agonisit din ea. Care sunt aceste roade ? Numărul de biserici construite ? (cu sau fără aceste marcaje) ori…, nr. de divorţuri, de avorturi, de concubinaje, etc, ? Ce ortodoxie le putem dărui şi dovedi europenilor dacă cea pe care o trăim are aceste roade (pe care la fel le au şi ei) ?. Oare cum voi sfinţi pe vecini dacă nu am putut să-mi sfinţesc familia şi copiii ? Le putem oferi teorie ortodoxă de înaltă valoare, spectacole orodoxe de mare ţinută, picturi, emoţii înalte, şi …, tot din acestea, şi cam atât. Nu vedem că nu putem dobândi măcar un strop de ploaie ?. Că nu mai avem pusnici ca altă dată, isihaşti, taumaturgi, oameni ai rugăciunii, ai faptelor evanghelice smerite cu adevărat ? Că diferenţa dintre noi şi ei curând va fi doar de tipic şi de ritual ? Oare suntem astfel apostoli ai ortodoxiei în Europa ?. Cu aşa ceva se ortodoxeşte oare ? Doamne iartă-mi îndrăznela acestor cuvinte .

  11. Pingback: Parintele Efrem de la Vatopedi in Romania. Cuvant din Sfantul Munte: INTOARCERE LA TRADITIE SI LA PARINTI, LEGATURI STRANSE CU MANASTIRILE! -
  12. Pingback: ARESTAREA UNUI STARET (Emisiune TVR-info cu Rafael Udriste si Iulian Capsali). Egumenul Efrem si Parintele Daniil Cotescu la “Ora de Stiri”, in 2007 (VIDEO) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  13. Pingback: Staretul Efrem Vatopedinul in Romania (2000) despre RUGACIUNEA LUI IISUS si NADEJDEA IN IUBIREA LUI DUMNEZEU SI IN GRIJA MAICII DOMNULUI -
  14. Pingback: Egumenul Efrem de la Vatopedi: MINUNILE MARILOR DUHOVNICI, SFINTI CONTEMPORANI (2002, Facultatea de Teologie + Biserica Rusa, Bucuresti – VIDEO) -
  15. Pingback: PARINTELE EFREM VATOPEDINUL – CONFERINTA LA CLUJ (2000): “Cel care este membru activ al masoneriei este luptator impotriva harului Duhului Sfant!” -
  16. Pingback: Parintele Efrem Vatopedinul a cerut eliberarea conditionata din inchisoare - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  17. Pingback: IPS Serafim de Pireu l-a vizitat pe parintele Efrem Vatopedinul - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  18. Pingback: Arhiepiscopul Ieronim in vizita la parintele Efrem/ POSIBILA ELIBERARE A STARETULUI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  19. Pingback: Parintele Efrem Vatopedinul ramane la inchisoare! ABUZUL IN FORMA AGRAVATA CONTINUA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  20. Pingback: Obstea Manastirii Vatopedi: mentinerea arestarii preventive a Staretului Efrem, NEDREAPTA SI EXAGERATA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  21. Pingback: Scandalul Vatoped si arestarea preventiva a Parintelui Efrem: scurt istoric al unei mari prigoane. ADEZIUNI PENTRU ELIBERAREA STARETULUI ATHONIT - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  22. SPER CA INCERCAREA STARETULUI EFREM SA DUCA LA RUSINAREA CELOR CARE VOR SA-L INTIMIDEZE ! Sunt doua lumi diferite : lumea Adevarului si lumea ratacita si aiurita creata de erezia trinitara : erezie in cascada ! La fel ca elevul Oslobanu din “Un pedagog de scoala noua” a lui I.L.Caragiale, care vorbea de castravete, voi scrie si aici pe blog despre unde ne-a dus filioque si ereziile papistase.
    COMENTARIU :
    Pentru dezastrul, profetit biblic de altfel, (dez)orientarii de astazi a omenirii, criza valorilor si a organizarilor sociale (de sistem) in urma umanismului, a secularizarii, a modernismului, a globalizarii si a post-modernismului anarhic (care de fapt reprezinta reluarea intr-o forma noua a unor erezii si anomalii vechi in istorie), papismul (catolicism este incorect spus) are o grea vina, deoarece a introdus erezia Filioque in credinta adevarata revelata oamenilor de catre Dumnezeu-Cuvantul, din cauza trufiei Romei, care s-a despartit de biserica lui Hristos (considerandu-se prea puternica in planul lumesc).
    <> (Vasile Catalin Tudora : Filioque-iota teologiei secolului XX)
    Astfel, subordonarea Persoanelor-Ipostas Dumnezeiesti de catre Sfinta Treime, pe care o face papismul, fara sa tina seama ca fiecare Persoana-Ipostas contine Firea-Fiinta Dumnezeiasca, sau Sfanta Treime, Intreaga, ca este Unul Dumnezeu Intreg in fiecare Ipostas-Persoana, papismul a generat in credinta impresia Unui Dumnezeu oarecum impersonal (sau mai putin personal) si organizat ierarhic, rezultand o falsa relationare intre Persoanele-Ipostas ale Sfintei Treimi. Aceasta erezie, provenita din Filioque, numita erezia trinitara, a sablonat, adica a conditionat mintea teologilor, a filozofilor, a artistilor, a juristilor, a ganditorilor, a sociologilor, chiar si a tehnicienilor, a inginerilor, a savantilor papismului, carora li s-a parut astfel firesc sa subordoneze si persoana-ipostas lumeasca “firii lucrurilor”, adica sistemului social gandit si proiectat, decretat si impus de cei enumerati mai sus, in temeiul intelegerii lor eretice a Lui Dumnezeu . Impactul proiectiei deformate de gandire si aplicarea in forta a acestei erori, a papismului, care domina lumea militar si economic, s-a repercutat in toata lumea, impunandu-se chiar si in lumea pagana si influentand toata gandirea lumii, indiferent de credinta, influentand chiar si popoarele din spatiul ortodox. Deci, intr-o lume cazuta din cauza pacatului originar, in care este mai greu sa cladesti decat sa distrugi, mai greu sa nasti decat sa omori, mai greu sa intelegi adevarul decat sa-l desfiintezi, etc., s-au mai suprapus in ultimul mileniu si cliseele eronate de gandire lumesti generate de erezia filioque, care au generat o societate omeneasca in care “firea lucrurilor” (adica sistemul) striveste persoana (ipostasul) si valoarea acesteia. Persoana nu a mai contat, nici faptul ca este unica si irepetabila (nu s-a mai nascut si nu se va mai naste vreodata alta identica). Au aparut in societatea umana erorile gandirilor papiste sablonate : sistemul piramidal ierarhizat, legile specifice acestuia cu cercetarile social-manageriale, productia de masa, standardizarea, etc., sistemul izolandu-se de persoanele care-l alcatuiau a devenit schizofrenic. Avand dominatie si putere lumeasca, eroarea sistemica s-a generalizat peste tot in lume, indiferent de credinte. Au contribuit masiv si umanismul (omul in centrul atentiei, inlocuindu-L pe Dumnezeu), secularizarea, fascismul si comunismul, emanciparea, modernismul, globalizarea, post-modernismul si incurajarea sistemelor anarhice si a pseudo-valorilor. Evident ca lucrurile au luat-o razna progresiv: din papism s-au desprins protestantii (erezie din erezie), din protestanti s-au desprins neo-protestantii (erezie din erezie din erezie), au mai aparut vechile erezii in forme noi, moderne, influentele pagane si ecumenismul (a-tot-erezie). Acestea s-au acordat si s-au adaptat tot mai bine transformarilor sociale descrise mai sus si au generat noi transformari sociale, ale caror urmari se vad deja si se vor vedea in viitor (probabil mai intai se produce o babilonie, o amestecatura, apoi se ajunge la anarhie pana la exasperarea tuturor, pana la aparitia unui fals salvator care va urmari sa-i controleze, sa-i cearna si sa-i stapaneasca pe toti). Daca dintr-o eroare aparent minora* a rezultat atata dezordine in lume, este infiorator sa ne gandim unde va ajunge lumea, stiind ca protestantii, neoprotestantii, paganii, ateii si chiar unele organizatii demonice au putere financiara si “proiecteaza” si ei sisteme ale viitorului omenirii, incercand sa se “armonizeze” cu lumea si sa se integreze. Procesul este in desfasurare si considerat legitim d.p.d.v. al “corectitudinii politice”, iar erorile sunt “motivate” cu devize gen “omenirea cauta sa se auto-defineasca, sa se regaseasca…” sau inselarea cu “iubirea aproapelui este prioritara formei credintei” **.
    Dar, oare cum ar fi evoluat o lume care s-ar fi impus drept, fara influenta din filioque si fara alte erezii pe care le-au adaugat papistii in ultimul mileniu, intelegand ca persoana este reprezentanta umanitatii si umanitatea este formata din toate persoanele acestea unice si irepetabile si reprezentata de fiecare din ele (acel “macrocosm in microcosm”, universul continut intr-o unitate***). Poate ca am fi avut o lume a mestesugarilor dichisiti, a lucratorilor credinciosi, care exceleaza cu rabdare si cu pasiune, ca iconarii sau ca si curelarul pe care l-a intalnit Sfantul Antonie, o lume a artistilor si a ganditorilor si a functionarilor care doresc sa le impartaseasca confratilor din cunostintele si experienta lor, in care am fi pus accent nu pe consum ci pe lucrul in sine si pe lucrare, in care ne-am fi straduit cu totii sa lucram unul pentru celalalt pana suntem multumiti, o lume in care sa daruim fiecare celuilalt cu bucurie si cu pretuire tinand cont de dorintele, de unicitatea si de gusturile personale ale fiecaruia asa cum ne place sa se tina cont de personalitatea noastra, de propriile preferinte, evitand uniformizarea, standardizarea, productia pe banda rulanta, evitand ineptia concurentei si servirea “la gramada”, fara sa urmarim castigul banesc ci multumirea aproapelui.
    Drumul pe care merge omenirea se poate numi “din eroare in greseala, pana la tinta finala”, conform gandirii ortodoxe in acord cu Hristos (Care ne spune ca lumea aceasta cazuta este sub stapanirea duhului celui rau si viclean), explicandu-se astfel si prosperitatea societatilor eretice (cazute), care au fost si sunt “ajutate” de duhurile rele ale “razboiului nevazut”, care impinge lumea spre finalul biblic. Doamne miluieste-ne !
    – – – – – – – – – – – – – – – –
    * Mai in gluma, mai in serios, sa ne intrebam ce inseamna o greseala minora ? Demult, primii oameni au muscat dintr-un mar si iata ce s-a intamplat cu omenirea..
    ** “Orb pe orb duce in groapa”. Deci, daca ne iubim semenii ca pe noi insine, trebuie sa le aratam Adevarul, Calea dreapta si nu sa-i ingaduim “cu iubire si bunavointa” in inselare.
    *** Universul reprezentat intr-o unitate se releveaza cel mai simplu in modelul matematic al dreptei numerelor reale, in care segmental de dreapta al unei unitati are o infinitate de numere (valori), la fel ca si dreapta reala.

  23. Pingback: Noi evolutii in procesul parintelui Efrem Vatopedinul. PRIVEGHERI SI RUGACIUNE PENTRU STARETUL INTEMNITAT - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  24. Pingback: SCRISOAREA PARINTELUI EFREM FILOTHEITUL (Arizona) CATRE STARETUL EFREM VATOPEDINUL: “Ceva bun va iesi din aceasta incercare prin care treceti” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  25. Pingback: SCRISOARE DIN TEMNITA A STARETULUI EFREM VATOPEDINUL: Sa continuati sa va rugati sa rabdam aici in inchisoare, unde e greu pentru oricine!” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  26. Pingback: Parintele Nectarie Mulatiotis despre LINSAJUL MEDIATIC ASUPRA STARETULUI EFREM: “Vor ca Biserica sa fie un leu fara dinti!” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  27. Pingback: STARETUL EFREM Vatopedinul va fi ELIBERAT conditionat din inchisoare - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  28. Pingback: Parintele Efrem e liber si s-a intors la Manastirea Vatopedi. LACRIMILE REGASIRII: “Ii iubesc si ii iert pe toti”. - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  29. Pingback: Parintele Efrem Vatopedinul, achitat de Curtea Suprema de Justitie a Greciei - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate