Părintele Ghelasie Țepeș despre CUTREMUR, EFECTELE ABSENȚEI DE LA REFERENDUM, neascultarea de preoți și Biserică și PREGĂTIREA DE O APROPIATĂ PERSECUȚIE: “Până acuma s-or jucat oamenii: de-a credința și de-a trăirea. Ei, acum va trebui să trăiești. TĂVĂLUGUL VINE, DRAGII MEI! Și ne-o prins și țara asta în tăvălug. Păcat! De azi încolo ROMÂNIA NU MAI ESTE GRĂDINA MAICII DOMNULUI, doar Biserica este!” (VIDEO, TEXT)
Părintele Ghelasie Țepeș, starețul mănăstirii Sf. Mare Mc. Dimitrie din Sighișoara – Cuvânt în Duminica vindecării femeii cu scurgere de sânge și a Învierii fiicei lui Iair – 28.10.2018:
“(…) În primul rând vreau să vă spun: vedeți că am intrat în toamnă; și sărbătorim sărbătorile de toamnă. Adică, odată cu sărbătorile de toamnă, Sfântul Dimitrie și-a intrat în funcțiune; Sfântul Gheorghe i-o predat cheile vremii Sfântului Dimitrie; și Sfântul Dimitrie o început să conducă vremea. Știți dumneavoastră cum își spun ei unul către altul? “Ia cheile vremii și să conduci vremea după vrednicia oamenilor!” După cum sunt oamenii vrednici, cam așa cumva vor fi și vremurile. Adică, până la urmă rămânem tot la mila lui Hristos. Tot la jertfa Lui, tot la dragostea Lui. Și tot la rugăciunile Sfintei Biserici. Mama Biserică, care se roagă și care Îl aduce pe Hristos la fiecare Sfântă Liturghie. Și acolo vin și Sfinții. Acolo vin Sfinții care ne sunt nouă dragi.
Iată că Sfântul Dimitrie și-o luat, și deja o dat cutremur și în Grecia și în România. Da, azi-noapte o fost și în România cutremurul. Și pregătește. Vedeți, că noi cântăm aici la mânăstire troparul – și troparul cutremurului: “Doamne, izbăvește-ne de groaza cea înfricoșată a cutremurului“. Pregătiți-vă, că vine! Să se pregătească România, că vine cutremurul cel mare! Că va zgudui! Va zgudui!
Că le-o fost lene să se ducă să pună o ștampilă să-și ocrotească credința și familia. De-acuma să se pregătească la zguduieli mari. Acuma va trebui să-ți dai jertfă pe tine, copiii tăi, familia ta, nevasta ta! Dă-i jertfă. Hai, să vedem! Acuma să vedem noi! Ce-i mai ușor? Să pui o ștampilă sau să-ți dai o mână sau un picior? Sau capul? Cum o făcut Sfântul Dimitrie și alți Sfinți. Acuma ne cheamă Hristos la jertfă. Și-o să vedeți dumneavoastră, că jertfă…În primul rând s-o jertfit El. Deci, noi trebuie să călcăm pe urmele Domnului Hristos. Pe urmele trăirii și ale jertfei. Și probabil că din cauza asta o și lăsat Dumnezeu așa, că oamenii s-or lenevit. S-or lenevit în țara asta – acuma va trebui să se hărnicească.
Hărniciți-vă drăguților, puneți-vă pe rugăciune, puneți-vă pe tot ce trebuie, să ne pregătim! Că vine cutremurul. Și nu va veni numai cutremurul, vor veni boli, grozave. O să vie boli grozave. Pe urmă, vor veni lepădări de credință. O să vedeți dumneavoastră: de la cei mai înalți, până la cei mai mici. Vor veni și lepădările de credință. Pentru că ne-am jucat numai așa, de-a credința. Ne-am jucat de-a trăirea. Până acuma s-or jucat oamenii: de-a credința și de-a trăirea. Ei, acum va trebui să trăiești. Te cheamă Dumnezeu la trăire.
Și-o să vedeți dumneavoastră, că la fiecare Sfântă Liturghie vine Hristos. Vine Hristos! Pe urmă, Biserica se preface un Cer pe pământ! Prezența lui Hristos aduce Raiul și Cerul pe pământ! Prezența lui Hristos dezleagă păcatele. Prezența lui Hristos vindecă bolile. Prezența lui Hristos alungă duhurile necurate!
Și vedem din Sfânta Evanghelie de astăzi: femeia [cu scurgerea de sange] ați văzut, ea numai în minte avea… de-atâția ani suferea, sărmana. Și-o zis în mintea ei: “mă voi atinge de haină, pe la spate, și mă voi vindeca”. Știa că se-atinge de Dumnezeu, de haina lui Dumnezeu – și-i imposibil să nu te vindeci. Și când s-o atins, s-o și vindecat. Ați văzut ce frumos se întoarce Stăpânul: “cine s-o atins de mine?!” Și ce-i zic ucenicii: “apăi Învățătorule, vezi că lumea te îmbulzește… și mai întrebi că cine s-o atins Tine”. D’apăi lumea Te îmbulzește, că toți vor să Te atingă. “Nu! S-o atins cineva de Mine, care o avut în minte că se vindecă. Și s-o vindecat.”
Vedeți, s-o uitat să vadă și o vădit-o în fața tuturor. Și atunci femeia o-ngenunchiat și-o zis “Doamne, de doisprezece ani pătimesc. Toată averea am cheltuit-o la doctori. Tot am dat la doctori, și fără nimic – nici un răspuns bun. Și am venit cu credință, să mă ating de poala sainei Tale Doamne. Și asta m-o vindecat.” Vedeți ce face credința? Și atingerea de Dumnezeu, de haina lui Dumnezeu? S-o atins și s-o vindecat. Ce frumos îi zice Mântuitorul – ăsta-i mesajul din ziua de astăzi: “Îndrăznește fiică, credința ta te-a mântuit! Mergi în pace.” Deci, nu numai că s-o vindecat; o mântuiește dom’le! Vedeți? Prezența lui Hristos te mântuiește.
Ne luăm în gură [ne contrazicem] cu Hristos, cu Sfinții, cu Maica Domnului, cu arhiereii, cu preoții – greșim! Am greșit! Au greșit amarnic cei care au făcut lucrul ăsta… Au greșit amarnic. Va fi amar! De-acuma o să vedeți dumneavoastră, c-o să ducă…
Și vă spun, de ce-s io mâhnit, că tot la mine ajung. Tot la preoți. Tot la arhierei ajung. Toți cu toate greutățile. Unde să te mai duci?!… Că te duci la doctor: nu te mai poate vindeca. Ai cancer, nu? Ce zice doctorul? “Vezi că ești în ultima fază, n-ai ce să mai faci.” […] “Vezi că ai fel de fel de boli, n-ai ce să-i mai faci.” Și ce faci?!… Cad în disperare, nu știu ce să mai facă. Și-n ultimul moment vin la părintele, la biserică. Că știi, nu vin… Vin după ce-au făcut toate prostiile în lume, după ce s-o lepădat de credință, după ce-o făcut păcate mari, grele, o trăit în ele; nici nu știi dacă mai au credință ori nu mai au credință; vin la mine, știi?!… “Apăi am venit și io acuma”, știi?!… “Mă, da tu de când ai pățit lucrul ăsta?” “Apăi, de trei luni de zile; de un an de zile.” “Bun, de un an de zile tu n-ai avut în minte să vii la Biserică, să plângi, să-I spui lui Hristos durerea și suferința ta?” “Nu, că io am crezut că dacă fac bine la oameni nu se atinge satana de mine.” Ba da! Ba da. Că s-o atins de Hristos. L-o luat pe brațe și L-o dus și pe munte și pe aripa templului – satana! Și când L-o luat? Când o postit cele patruzeci de zile. Și cei care ați fost la Ierusalim știți ce zic io, ați văzut ce-i în pustia Carantaniei. Ce temperatură din aia, de la 38 la 55 de grade. Deci așa o postit Domnul Hristos! Temperatură din aia, de scoți limba afară, de nu mai poți de căldură. N-o mâncat patruzeci de zile și patruzeci de nopți. Ei, acolo o trăit Domnul Hristos. Acolo o postit și s-o luptat cu păcatele lumii și o biruit pe diavol. Și o biruit puterea iadului. Acolo, în căldurile alea cele mai mari. Vedeți?! Și noi, când ne cere Biserica: “haideți, ascultați!” “Nu!” Vă împotriviți. S-o împotrivit. Nu voi… Că io de ăia zic, că înregistrează destui [cu aparatele] și ascultă. Ascultă cei care s-or împotrivit. Cei care s-au împotrivit vor plânge mult… Vor plânge mult. Și ceilalți vom plânge împreună cu ei… Noi vom plânge de bucurie că nu ne-am lepădat de Biserică, de Hristos și am ascultat de glasul Lui. Ei vor plânge că s-or împotrivit Bisericii și lui Hristos. Și s-or împotrivit rânduielii lui Dumnezeu pe fața pământului. Vai de noi! Vai! Și vai! Și vai! De trei ori zic lucrurile astea.
Las c-o să vedeți dumneavoastră, că preoții se vor opri! Vor opri, o să vedeți dumneavoastră. Părintele Arsenie anunța că Liturghia se va sfârși pe fața pământului. Știți cum se va sfârși? Din cauza oamenilor, cu păcate mari, grele, vii – îi vor omorî pe preoți în biserică, da? Și oricine va omorî un preot [va] crede că va aduce slujbă lui Dumnezeu. Și n-are cine să mai facă Liturghie [atunci]. Îi iadul pe pământ?! Ia gândiți-vă între voi – și acuma vă dau o temă de lucru pentru toată viața și veșnicia – câți n-ați omorât preoți în mintea voastră?! Ați omorât preoți că nu-i ascultați. I-ați judecat, i-ați vorbit de rău, nu vă supuneți cuvintelor și darului pe care-l are preotul. “Ce să mai ascult de el?!” În mintea ta l-ai omorât! Vedeți?! Acuma urmează să-l omori fizic. În mintea ta îi mort preotul. Sunt destui care nu mai ascultă: nici de arhiereu, nici de preot, nici de nimenea. Așa: i-o omorât. Urmează fizic. Vedeți, ce râde satana! Ce batjocorește satana pe om! Ia gândiți-vă cine te mai dezleagă de păcate? Da, l-ai omorât pe preot: cine te mai dezleagă de păcate? Nimenea. Nimenea! Și-atunci, iadul va fi pe fața pământului.
Eu vă spun: întoarceți-vă la Dumnezeu, până mai aveți de întors; ascultați, până mai aveți pe cine să ascultați; că mâine-poimâine nu mai are lumea pe cine să asculte. Nu se mai face Liturghie pe fața pământului. Vine persecuția. Și persecuția vine din voi, din mintea voastră! Din inima voastră! Din trăirea voastră. Nu din cei care vin la Biserică. Să fie clar lucrul ăsta. Nu din cei care se spovedesc și se roagă. Nu! Nu din cei care fac milostenie, și din cei care ascultă… Nu! [Zic] De cei care s-au împotrivit dintotdeauna. De aceia: ni se vor împotrivi continuu. Știi: “de ce să mă duc? Auzi, că preotul face politică.” Dacă îți zice: “du-te, apără-ți familia, credința! Du-te apără-o, că alții au apărat-o cu prețul vieții lor!” Auzi, că “biserica face politică”. Ia, să vedem de acum încolo, ce veți face? Vă veți duce iară la alegeri. Nu faceți politică?! Vă întreb eu, pe românește, de-acuma. Ei, nu v-ați dus atunci, nu vă mai duceți niciodată! Să țineți minte lucrul ăsta! Deci, dacă nu v-ați dus atunci, să nu vă mai duceți niciodată! Ca să nu mai faceți politică… Ca să nu mai facem lucrurile… Da, gata! Ne oprim de la politică. Uite, odată cu referendumul ăsta, oprim votul. Oprim votul în România. Ia să vedem, merge bine țara?! Haideți să vedem dacă România merge bine fără vot! Că asta au cerut acuma: “Nu vă duceți la vot. Nu vă duceți la vot”. Nu, nu mai mergem. Da. Asta să le spuneți de-acuma la toți: “Nu mai mergem la vot.” Pentru că “votul nu-i bun”. Că dacă era bun, ne duceam [ne-am mai duce]. Dacă “nu-i bun”, nu mai mergem [de-acum înainte]. Și-atunci ne oprim: gata. Și de-acum mergem la Biserică, de-acuma mergem la rugăciune, de-acuma mergem să plângem! Că avem păcate multe, avem greutăți multe, și suferințe multe. Că vor veni! Că vedeți că tăvălugul vine. Tăvălugul vine, dragii mei! Și ne-o prins și țara asta în tăvălug. Păcat. Păcat!
Că io am citit în cărțile cele sfinte, frumoase, că România arde de jur-împrejur… Știți, îi “Noul Ierusalim”, îi “Grădina Maicii Domnului”… Nu mai zic lucrul ăsta! Nu-l mai zic, de azi încolo România nu-i mai “Noul Ierusalim”, nu mai este “Grădina Maicii Domnului”… Biserica! Mănăstirea!… or rămas “Grădina Maicii Domnului”, “Noul Ierusalim”… Biserica! De-acuma să știți unde este “Grădina Maicii Domnului” și unde este “Noul Ierusalim”. “Saltă și te bucură Sioane, și te veselește întru învierea Celui Născut al tău!”
Putea să se bucure o țară întreagă. Nu se mai bucură o țară întreagă. Se vor bucura cei din Biserică. Cei care se duc unde este Hristos. Nu v-am mustrat, v-am atenționat. Pentru că e o durere mare pentru noi, pentru oamenii lui Dumnezeu, că tot la noi ajung toate durerile, toate suferințele. Și-atunci noi deja ne pregătim: cu post, cu rugăciune, cu spovedanie, cu împărtășanie, cu vinerile, miercurile – țineți-le, că astea le dau la toți! – pregătiți-vă! În momentul când vor veni lepădările și când vor veni chinurile, tu să fii spovedit, să fii împărtășit, să ai anafură, să ai agheazmă în tine, să ai Duhul lui Dumnezeu! Că strigăm psalmul 50: “Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine”. Și-atunci: umpleți-vă de Duh Sfânt, umpleți-vă de har. Când ne-om întâlni în Împărăția lui Dumnezeu, să ziceți: “Părinte Ghelasie, ai avut dreptate, pentru că pe pământ îi locul durerilor, îi locul suferințelor, iar Împărăția lui Dumnezeu îi locul răsplătirilor.”
Să vă răsplătească Domnul pentru credința dumneavoastră, pentru rugăciunea care ați făcut-o astăzi, pentru prezența aici; pașii să vi-i socotească ca și mătănii, ca și închinăciuni, făcuți înaintea lui Dumnezeu, ca și post, ca și zile de post! Orice pas făcut la mânăstire este o zi de post! Să știți lucrul ăsta! Este o metanie, este o închinăciune, este o jertfă. Ei, s-aveți mulți pași făcuți la mânăstiri și la biserici. Pe urmă, să vă rugați, să nu dușmănim, pe nimenea! Dușmănim păcatul și pe diavol! Atât! Cu astea se luptă Biserica! Nu se luptă cu oamenii! Omul a fost cuprins de patimă, de păcat și trântit. L-o trântit deja. Ei, acuma, ridică-te! Că nu te va ridica nimeni altcineva, decât Hristos. Și Măicuța Sfântă care vine la fiecare Sfântă Liturghie. Să vă dea Dumnezeu putere, să vă puteți ruga, să aveți putere să vă duceți la servici, să aveți putere să umblați pe drum, să auziți cum se hulește numele lui Dumnezeu – veți auzi de-acuma… Pe urmă, iată ce ne zice Domnul: “vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor“. Haideți, faceți-vă mieii ăia, frumoși; și în mijlocul lupilor spuneți că sunteți credincioșii lui Hristos și nu vă fie frică!
Nu vă fie rușine! Nu vă temeți! Pentru că tot Hristos, tot Dumnezeu va birui! Printr-o tainică minune. Zicem la o cântare: “Crucea tot va birui”! Prin tainica aia minune, biruiește Crucea și Cel care este pe Cruce!
Acolo ne cheamă Hristos: la jertfă, la dăruire. Să ne jertfim! Și să ne dăruim! Exact ce-o făcut Stăpânul. Ce face Stăpânul pentru tine fă și tu pentru cei dimprejurul tău.”
***
Parintele Arsenie Boca despre VIITORUL ROMÂNIEI: “O iubeste Dumnezeu? Sa se astepte la bataie!”
***
FOC SI POTOP. Ce fel de vapaie a cuprins lumea si ce este de facut?
***
Sfant, Sfant, Sfant, Domnul Dumnezeul nostru care inca mai da izvoare de apa vie slujitorilor Sai din care sa ne adapam si noi nepriceputii si putin credinciosii care vrem sa ne sfintim si sa ne mantuim !
Si ne imbarbatam si ne intarim prin cuvantul cu putere care l-a dat slujitorului Sau, Parintele Ghelasie.