AGENDA ACTUALITĂȚII (pagina 18)

Înțelegem că multora dintre voi le displac politicienii. Dar așa funcționează democrația. Alternativele sunt dictatura sau anarhia. […] În calea referendumului nu mai stă acum niciun obstacol obiectiv. De aceea, viitorul inițiativei cetățenești va fi relevant: dacă va exista un referendum, înseamnă că principiile și valorile democratice încă mai funcționează. Dacă inițiativa va fi îngropată prin respingerea sau amânarea la nesfârșit a referendumului, înseamnă că România și-a pierdut suveranitatea și independența, deciziile și legile fiind diktate de forțe extranee voinței și intereselor naționale.

Şi, în clipa în care am fost hirotonit, efectiv a simţit că un nou organ s-a grefat pe sufletul meu s-a grefat în mine. Şi când ea mi-a spus lucrul ăsta, i-am spus: “Ştii, exact asta am şi simţit!” S-a schimbat viaţa mea. Cel mai mare regret este că am acceptat să fiu preot, iar cea mai mare bucurie este că am acceptat să devin preot. Trăim într-un paradox, creştinismul e un paradox şi le trăim pe amândouă. Marea, marea bucurie şi mare tristeţe pe care le simt este sfârşitul Liturghiei. Tristeţe că se termină Liturghia. Că ajung la momentul binecuvântării finale şi că s-a terminat. Suntem rupţi din timp şi din spaţiu în Liturghie.

S-a mers până acolo, încât liderii europeni (inclusiv președintele Comisiei Europene) au afirmat fățiș că poporul de rând nu știe ce e bine pentru el și de aceea „binele” trebuie să-i fie impus de conducătorii săi.

Iohannis și Cioloș au fost parașutați pentru a ne impune acest „bine” european. Și sunt gata să recurgă la orice mijloace pentru asta.

Miercuri seara, când Iohannis a acuzat trei milioane de români de fanatism religios, zâmbetul lătăreț i-a înghețat într-un rânjet prevestitor de represalii pentru oricine va îndrăzni să miște în front.

Mesajul mai dezvaluie si ca Statele Unite au vazut in dezvoltarea Statului Islamic o oportunitate. “Cu toate aspectele sale tragice, avansul ISIL prin Irak da guvernului SUA posibilitatea de a schimba modul in care se ocupa de securitatea haotica din Nordul Africii si Orientul Mijlociu”, se afirma in document, adaugand ca “Cel mai important factor in aceasta chestiune este de a ne folosi agresiv de resursele de spionaj si de trupele pentru Operatiuni Speciale.”

Printre cele mai blânde apelative folosite de actor la adresa comunității ortodoxe, amintim: „scârbă de religie ortodoxă”, „viermi paraziți ce cresc pe oameni precum cancerul”, „analfabeți, tâmpiți și mulți”. Acesta a mai spus că în momentul în care se va preda religia în școală, bisericile vor fi incendiate.

Omul are neapărată nevoie de priceperea de a distinge în celălalt frumusețea lăuntrică. Trebuie neapărat să ținem minte că exteriorul trece, pe când interiorul rămâne, înflorește și transfigurează exteriorul.

Radu Soviani: Linia de afaceri ,,Cumintenia Pământului”: prin OUG guvernul plătește banii de la buget Această știre nu este numai despre faptul că Guvernul, incapabil să convingă populația/firmele să contribuie suplimentar pentru cumpărarea Cumințeniei Pământului, dă ceea ce nu s-a strâns, din …

Căsătoria traditionala este sub asediu, deoarece se află în centrul Mesajului Evangheliei. Nu sunt nici un filosof nici un teolog, și nici nu sunt licentiat, dar încerc să fiu un observator informat și un rațional colaborator, pecât de bine pot. Ca un fost aparator al revolutiei sexuale, si ca barbat homosexual, care candva am promovat căsătoria între persoane de același sex, iată ce am concluzionat: Nu conteaza ce ai citit sau auzit, esenta luptei pentru redefinirea căsătoriei și a teoriei genului, în cultură, nu s-a constituit în instanțele noastre, legislatie, urne de vot sau mass-media. Acest lucru nu este o proba de forta între partidele politice, între stânga și dreapta, conservator si liberal. De asemenea, acest lucru nu este o luptă a homosexualilor vs. heterosexuali. Acesta este un război al unui regat împotriva altuia. În esenta, acesta este un razboi spiritual.

Să remarcăm degradarea gravă a politicii românești care tinde să fie tot mai mult sfâșiată artificial în pro-americani și pro-ruși. Efectele sunt devastatoare căci niciun subiect nu mai poate fi discutat fără să nu fie invocate pretinse conivențe cu Rusia și Putin, complicități și comploturi antioccidentale. Orice formă de conservatorism cultural, orice recurs la libertatea religioasă tinde să fie discreditate prin asocierea lor abuzivă cu politica rusească. În plus, valorile occidentale sunt asimilate tendențios progresismului à outrance, aruncând în uitare, dacă nu interzicând pur și simplu, orice referință la reperele intelectuale ale conservatorismului occidental. Să nu mai vorbim de efectele produse la Chișinău, acolo unde s-a produs o divizare periculoasă a societății, care numai luptă pentru democrație nu se poate numi.

„Pentru noi este o mare binecuvântare faptul că ne aflăm împreună cu frățiile voastre la această sfântă sărbătoare. Dar este și o mare binecuvântare și pentru că, prin prilejul acestui sfânt hram, am adus cu noi sfintele moaște ale Sfântului Neofit. Sfântul Neofit Zăvorâtul este unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Bisericii Ciprului.”

“Este o iluzie sa credem ca este vechiul Razboiul Rece. Aceste momente sunt diferite, mai periculoase”, afirma ministrul german de Externe. “Pericolul unei confruntari militare este unul considerabil”, spune si fostul diplomat german Wolfgang Ischinger, fost mediator al OSCE pentru Ucraina, citat in acelasi ziar. “Acest pericol nu a fost niciodata atat de important in ultimele decenii, iar incederea intre Vest si Est niciodata atat de slaba”, a adaugat el.

Astfel, textul final este diplomatic, fiind caracterizat de o ”ambiguitate creatoare”, după cum s-a scris, și conține argumente care pot fi acceptate de toate părțile, de aceea consider că displace deopotrivă ortodocșilor și eterodocșilor, este îmbibat de teologie baptismală și, indirect, dar clar, și de teoria ramurilor, după cum s-a văzut și din discuții, și de asemenea, dezbaterea s-a deplasat ușor, dar conștient, de la principiul exclusivității la principiul inclusivității. După cum se știe, în virtutea principiului exclusivității se afirmă că Biserica Ortodoxă este Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică, în timp ce, potrivit principiului inclusivității, se afirmă că există multe Biserici, în care se recunoaște ca punct de bază Botezul valid, iar Dialogurile au loc în vederea ajungerii la unitatea deplină. Adică, potrivit principiului inclusivității, hotarele canonice și sacramentale ale Bisericii nu coincid, așa cum este valabil în mod clar potrivit principiului exclusivității.

Crestinilor le spunem sa nu le fie rusine de identitatea lor crestina. Dimpotriva. E vremea sa-si ridice fruntea. Secularismul, politica secluarizanta a statului postmodern si structurile suprastatale ii batjocoresc si i-a batjocorit de mult timp. Le ignora contributia extrem de valoroasa la binele cetatii. Dar faptele lor stralucesc mai tare ca soarele la amiaza. Daca statul secular nu le recunoaste ori apreciaza, Dumnezeu le stie si le ia in seama. Crestinii sunt, chiar si in aceste vremuri grele, si in pofida lor, lumina lumii, o cetate tare asezata pe un munte inalt.

La ședința de după amiază de vineri, 24 iunie, președintele Sinodului, Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, sesizând dificultatea care a intervenit în reglementarea temei, a propus să se constituie o comisie cu participarea Bisericilor care au propuneri, ca să găsească o exprimare și formulare a temei în dezbatere care să satisfacă toate părțile. Trebuie remarcat că nu a fost sesizată existența vreunei lucrări de secretariat, chiar și măruntă, și pregătirea diferitelor locuri ale Bisericilor pentru facilitarea lucrărilor Sinodului. Din păcate, în acea clipă hotărâtoare, a cerut și a luat cuvântul Preasfințitul de Pergam, care, deși se afla în afara realității, a zis că textul este foarte bun și nu vede motiv pentru a se face comisie și, de aceea, nu este nevoie de nici o astfel de mișcare. Concesia Sanctității Sale la insistența cu totul jenantă și bizară a Preasfințitului de Pergam pentru cele ce trebuiau formulate în text, fără dispoziție spre dialog, spre înțelegerea opiniei celorlalte Biserici și spre efortul conjugat al diferitelor abordări ale temei, a pricinuit reacția justificată, până la o enervare vădită, a Patriarhului României, până atunci domol și participant cu argumente teologice la dezbateri. În plus, și Patriarhul Serbiei și-a depus opinia scrisă, cu care a sprijinit faptul că tema nu este definitivată și, pentru aceasta, trebuie ori să fie amânată, ori să fie prelungite lucrările Sinodului pentru o prelucrare mai bună a textului.

Și în final, modul în care “epidemia” de rujeolă este utilizată pentru a pregăti opinia publică să accepte o lege a vaccinării obligatorii. Ministerul Sănătății ne prezintă un număr de focare epidemice și declară că avem epidemie de rujeolă. Ce omită să spună Ministerul Sănătății? Omite să spună ca aceste focare au avut vârful în lunile ianuarie – aprilie. Omite să spună că în lunile iulie și august numărul de cazuri a fost nesemnificativ. Omite să spună că până în luna august inclusiv au fost recuperate vaccinările la 573 de copii cu vârsta între 1 și 15 ani. Omite să spună că la cele 2 cazuri confirmate de deces nu era recomandată vaccinarea cu ROR. Omite să spună că acei copii care s-au îmbolnăvit nu au putut să fie vaccinați pentru că nu erau în țară, pentru că nu erau pe lista niciunui medic de familie sau aveau contraindicații medicale. Cu alte cuvinte o populație vulnerabilă, săracă, care nu avea nici o legătură cu refuzul de a se vaccina. Și mai uită să spună ca în județul Bistrița, unde a fost unul dintre cele mai mari focare, rata de vaccinare a populației țintă era peste 95% – care este un rezultat excelent (conform declarației făcute de prefectul de Bistrița). Și compară cu situația de anul trecut deși se știe că evoluția este ciclică, multianuală.

Copiii cer parintilor sa le schimbe sexul ori vor hormoni. Medicii nu pot face nimic . Lor li se cere sa confirme, nu sa confrunte, gandirea deformata a copiilor. Un “cult al transgenderismului” se extinde in America, si oamenii isi schimba sexul “in record numbers” zice French, adica intr-un numar record. Opinia publica devine ostila fata de parintii care interzic copiilor lor sa-si schimbe sexul. La fel ca si in deceniile trecute cind se impotriveau sodomiei, acesti parinti sunt numiti bigoti, ori acuzati ca nu au la inima interesele supreme si bunastarea copiilor lor. In final, adauga French, ne confruntam cu o epidemie nu atit de mult a transgenderismului cit cu o “orbire de ordin moral” (“moral blindness”).

În Apus, primatul scaunului Romei a fost înțeles în mod deosebit începând cu secolul al patrulea cu referire la rolul lui Petru între Apostoli. Primatul episcopului Romei printre episcopi a fost treptat interpretat ca o prerogativă care era a lui deoarece el era succesorul lui Petru, primul dintre apostoli[12]. Această înțelegere nu a fost adoptată în Răsărit, care a avut o interpretare diferită a Scripturilor și Părinților în această privință. Dialogul nostru se poate întoarce la această chestiune în viitor.

Un astfel de razboi in regiunea baltica nu pare probabil – e clar ca Rusia nu e pregatita sau nu vrea sa se confrunte frontal cu NATO. In ciuda superioritatii numerice a batalioanelor tactice, exista deficiente in echipamentele moderne ale Rusiei, de vreme ce programul de inarmare costisitor abia demareaza, in timp ce Vestul are o clara superioritate in aer si pe apa. De asemenea, o incursiune masiva de teren a trupelor ruse in Siria, care sa-l ajute pe presedintele bashar Al-Assad sa castige razboiul civil, nu pare probabila. Ucraina pare a fi singura tinta de razboi viabila pe termen mediu (incepand cu ianuarie) care ar putea justifica aceasta crestere intensa a batalioanelor tactice, desi Gerasimov a subliniat ca “Kavkaz 2016 nu are legatura cu Ucraina”.

Duhul lumii este duhul comodității, duhul egoismului, duhul plăcerilor senzuale, duhul modei și divertismentului, duhul lăcomiei, al mâniei, urii și răzbunării. Acest duh dă naștere robiei, opresiunilor, războaielor, suferințelor, bolilor, terorismului, precum și altor flageluri, care tulbură pacea umană. Ce trebuie să facem noi creștini, care este atitudinea noastră potrivită, în aceste condiții de luptă vădită cu forțele răului?

Datele factuale in sine, preluate, mai sus, chiar de pe unul din siteurile sistemului de propaganda, ajung pentru a relativiza/nuanta sau chiar contrazice teza expusa de autoritati si agentii de influenta: este vorba de imprejurari specifice care au condus la epidemie. Nevaccinarea este doar unul din factori, poate nu cel mai important. Mult mai importante pare a fi faptul ca e vorba de comunitati migratoare, deci cu igiena si conditii de locuire precare (exista date puternice care sugereaza ca locuirea e foarte importanta in combaterea mortalitatii infantile), precum si de trasee neobisnuite (boala fiind adusa, probabil din afara tarii). Aici, in aceste conditii sociale, in aceste comunitati, s-a produs epidemia, nu in randurile celor care refuza sa-si vaccineze copiii. Daca tot e sa ne jucam cu fapte si date.

Decizia Danei și a lui Dragoș Bucur de a adopta pentru fetița lor sistemul educației acasă a făcut valuri în presă iar subiectul a inundat și locurile de joacă din cartierul Titan, mai ceva decât ploaia ce bate acum în geam. Ofurile părinților supărați fie de ghiozdanul ce nu mai poate fi mișcat decât pe role, fie de ce face învățătoarea la after-school sau de „cotizațiile de toamnă” pentru utilarea clasei, au deschis cu bunăvoință Cutia Pandorei și unii dintre părinți au devenit părinți de homeschool-eri, cel puțin pentru câteva minute. Observând reacțiile acestora, am adunat în șapte capete blocajele în reflecție auzite pe tema educației acasă …

Astazi suntem, majoritatea, atat de plini. De informatii, de cunostinte, de lucruri. De vorbe. Multe, incredibil de multe vorbe. Nu numai sau nu neaparat desarte. Dar si cele sfinte se desertifica de sens, de putere, devin banale, slabe. Stim atat de multe sau ni se pare ca stim, incat ajungem sa-i sufocam pe cei din jur, ba chiar si pe noi insine (daca ne permitem clipe de sinceritate) cu desteptaciunea noastra prin care ne dam iluzia ca intelegem si stapanim, macar intr-o anumita masura, realitatea, lumea, viata noastra… Dar ajungem sa nu mai putem auzi cu adevarat nimic in afara a ceea ce avem deja in noi insine si sa nu ne mai putem asculta decat pe noi insine si ceea ce ne confirma si ne indreptateste. Nu mai auzim si nu ne mai intereseaza Evanghelia. Da, o stim, poate aproape pe de rost… atat doar ca glasul viu din ea, care ne striga anume pe noi, nu ne mai misca, nu ne mai trezeste interesul. Suntem atat de plini de lume si de noi insine, incat nu mai vedem cat de goi am devenit. Din cauza prea-plinului de cuvinte, ajungem sa nu mai fim sensibili la cuvantul Vietii, la cuvantul Duhului, la… Cuvant. Zicea un parinte despre marea primejdie de a ni se parea ca suntem atat de ortodocsi, incat sa uitam sa mai fim si niste “simpli” crestini si oameni buni. Suntem atat de informati in toate cele, incat nu stiu daca mai avem constiinta INCEPUTULUI vietii de crestin, a vietii CU Hristos, adica a… Vietii. “Sa se lepede de SINE…”

Evanghelia acestei duminici este un duş rece pentru oricine crede că viaţa aceasta trebuie să fie una presărată cu petale de trandafiri, una de huzur şi satisfacere a oricărui chef. Părintele Micu arată că, prin această prismă strâmbă, „biserica însăşi e văzută uneori ca o ‘cooperativă’ ce prestează diferite servicii, o instituţie menită să ne ofere mângâiere, sănătate şi belşug.” De aceea, comentează pr. Micu, este şocant să afli că nu ţi se dă „nici o asigurare pentru ACEASTĂ viaţă: că vom trăi sănătoşi, mult şi bine, înconjuraţi de dragoste şi trataţi cu respect. Dimpotrivă, Hristos ne spune că a-L urma înseamnă adesea neînţelegere, suferinţă, prigoană.” Prigoană şi suferinţă de care El însuşi a avut parte de la această lume, „care nu L-a suportat, aşa cum întunericul nu suportă lumina care îl destramă”.

După ce actuala administrație americană a făcut eforturi susținute pentru ca agenda sexomarxistă să fie implementată în România, după ce, profitând de slugărnicia politicienilor noștri, mai ales a regimului antinațional Băsescu, au acaparat procuratura și serviciile, prin intruziunea cărora influențează decisiv agenda politică internă a Statului Român, iată că asistăm la punctul terminus al planului Departamentului de Stat: dezagregarea României, prin sprijinirea fățișă a politicii secesioniste maghiare.

Dacă tot am vorbit de canonizare: mormântul Părintelui Sofian se află la Mânăstirea Căldăruşani de lângă Bucureşti. Dacă cineva vrea să meargă, să spună o rugăciune, să aprindă o lumânare, acolo îl găseşte, în cimitirul acela smerit şi umbrit, parcă, de liniştea şi de smerenia părintelui.

El e viu în Duhul Sfânt şi ne ajută pretutindeni. Mormântul acela e încă o dovadă a smereniei Părintelui Sofian, care ne cheamă acolo la simplitate, într-un loc pe care el şi l-a ales încă din tinereţe.

Una dintre cele mai judicioase, oneste si lucide analize pe marginea celui mai controversat eveniment bisericesc al anului

Noi, desigur, cu cinstire fata de regimul ierarhic al Bisericii, cu smerenie si cuget bisericesc, avem de datoria sa venim cu pozitii teologice serioase si argumentate, care resping opiniile inselate, iar Hristos, Care este Capul Bisericii, va pastra curat Trupul Sau. De altfel, Biserica este sfintita de catre Capul ei, Hristos, iar nu de catre noi. Nu noi sun­tem mantuitorii Bisericii, de vreme ce Mantuitor al Bisericii este Hristos, Care s-a rastignit pentru ea, ci suntem madulare smerite ale Bisericii, care ramanem in ea ca sa ne mantuim.

Multe din discuțiile permise liber înainte de aprobarea căsătoriilor între persoane de același sex ridică acum riscuri. Mulți dintre cei care au persistat în a-și exprima dezacordul au fost supuși investigațiilor de comisiile pentru drepturile omului și (în unele cazuri), au fost chemați în fața tribunalelor pentru drepturile omului. Cei săraci, slab educați și fără afiliere instituțională au fost ținte ușoare pentru legile anti-discriminare, care nu sunt întotdeauna aplicate în mod uniform. Unii au fost sancționați cu amenzi, obligați să ceară scuze și să se angajeze să nu mai vorbească în public despre aceste aspecte. Au fost vizați persoane care scriau scrisori către editorii ziarelor locale, pastori miniștri ai unor mici congregații. Un episcop catolic s-a confruntat cu două plângeri – în cele din urmă retrase – ca urmare a unor comentarii făcute într-o scrisoare pastorală despre căsătorie.

„Maricică, să te ferească Dumnezeu de dușmani și pe Maica Domnului să n-o lași, măcar de-acum înainte, că ai de tras, Maricică. Când ești liberă, lasă toate și citește acatistul. Dacă n-ai timp să-l termini, că ai servici, pune semn și-l scoți în capăt mai târziu. Ai să ai o bucurie…! Îmi spune șoptit: eu citesc cinci-șase-șapte. Citesc multe și nu văd bine, dar așa mă nevoiesc, cad de somn jos și iarăși o iau de la capăt, ca să le meargă bine la maici, la prășit, să nu se sfădească, să fie fără zavistie, fără răutate. Și când mergi pe drum, ori ești acasă, așa să zici: Maica Domnului, ajută-mă! Cine o strigat-o pe Maica Domnului, i-o fost bine!”. „Am plâns, Maricică, că omul nu te știe și oamenii nu te înțeleg. Dar să știi că Maica Domnului știe pe omul care face rugăciunea. Să cauți Acatistul Maicii Domnului, că Ea este foarte milostivă. Ea și pe omul care a greșit l-o scos. Și noi, cam așa suntem toți, ca niște tâlhari”.

Lukacs a implementat o politică pe care a numit-o „terorism cultural”, care se concentra pe aceste două obiective. O mare parte a „terorismului cultural” avea ca scop să atace mintea copiilor prin lecturi care îi încurajau să batjocorească și să respingă morala creștină. În aceste lecturi le erau prezentate copiilor chestiuni sexuale explicite și erau învățați despre conduita sexuală promiscuă.În 1918, Lukacs a devenit ministrul culturii în Ungaria bolșevică. În acest timp, el a înțeles că dacă unitatea familiei și moralitatea sexuală sunt erodate, societatea poate fi distrusă.

Teoria genului care se răspândește azi însemnă să spui ”Pentru ca acești oameni să-și găsească locul, trebuie distrusă structura psihică a oamenilor care-și găseau firesc locul ca bărbați, ca femei și ca heterosexuali.” Aici e perversiunea. Adică vedeți bine cum din nou, în numele eliberării unui număr mic de oameni – dar întotdeauna merită să te ocupi de oameni, chiar dacă nu sunt numeroși – majoritatea va fi asuprită și, ca și în comunism, este o răsturnare perversă.

Nimic nu este întâmplător în trecerea noastră prin lume, iar viaţa este frumoasă atâta timp cât nu o complici. Frumuseţea omului se observă prin iubirea şi dragostea lui. Unul din cele mai frumoase daruri pe care le poţi oferi aproapelui tău constă în rugăciunea şi iubirea pe care o porţi faţă de el. Cea mai mare jertfă pe care o poţi face pentru cel de lângă tine este să‑l iubeşti şi, dacă ţi‑a greşit, să‑l ierţi. Străbunicii noştri au trăit frumos, chiar dacă le‑a fost şi greu. Ştiau să se ferească de păcatul mare care aduce disperare. Acum oamenii îşi complică viaţa şi nu mai au noţiunea păcatului. Păcatul este ca şi puroiul, cu cât îl neglijezi şi nu îl cureţi, cu atât se extinde peste tot şi nu mai ai scăpare. Cu cât ne eliberăm mai mult de păcat, cu atât vom putea trăi mai simplu şi împăcaţi. Uneori simţi că nu mai înţelegi nimic şi ai o saturaţie de tot şi toate. Poate fi lipsa de rugăciune, dar mai cu seamă cred că este lipsa relaţiei noastre permanente cu Dumnezeu, nu numai prin rugăciune, ci şi prin gânduri frumoase şi sfinte. Până la urmă, iubirea îi dă omului şansa de a‑L vedea, simţi şi trăi pe Dumnezeu! Dumnezeu ne dăruieşte mângâiere pentru orice vreme, dar noi trebuie să învăţăm să primim.

Ma astept ca in perioada urmatoare sa continue aceste atacuri si denigrari, mai ales ca cvine luna Octombrie si comemorarea tragediei de la Colectiv, insa promit ca acolo unde consider ca trebuie sa raspund, am sa raspund fara intarziere. In final, vreau sa spun ca nu am vazut nicaieri pe unde am fost in Europa si in lume o tara civilizata in care potentialul de autodistrugere si autoflagelare, si impactul unor actiuni de dezinformare si manipulare, este atat de mare cat este el in tara noastra.

România este azi într-o situație demografică dezastruoasă, cea mai grea din istorie. Suntem una din primele 10 țări ale lumii la rata scăderii populației și nu departe de acest loc la cea a îmbătrânirii.

Întrucât nici situația aceasta și nici perspectivele ei deplorabile nu mai pot fi ascunse, a sosit vremea ca cei care ne-au adus aici să ne furnizeze și “soluția”.

Iertați-mă dacă am crezut că elevii mei, copiii dumneavoastră, merită ceva mai mult decât să fie niște cetățeni care depun o cerere. Iertați-mă dacă nu am perceput școala românească drept o fabrică de cetățeni disciplinați. Am avut naivitatea de a crede că intermediez întâlnirea copiilor cu marea literatură, că le pot transmite fiorul unei poezii, că le pot da un instrumentar de teorie literară prin care să vadă și mecanismele unui text… Am considerat întotdeauna că literatura te ajută să gândești nuanțat, să refuzi a te lăsa locuit de câteva idei obsesive, te ajută să te exprimi prudent, după ce ai avut acces la mai multe informații.