“Suntem de mult trecuţi de ceasul al doisprezecelea. DEJA AM INTRAT ÎN LUMEA LUI KAFKA”. Cui și în ce scop a folosit ALIBIUL “LUPTEI ANTICORUPȚIE”, împinse până la formele de abuz cele mai grosolane, amintind izbitor de “Justiția” stalinistă? NEOCOLONIALISMUL, ANTANTA ANTI-ROMÂNEASCĂ și PLANUL DE CONTROL, DEZBINARE și DISTRUGERE SISTEMATICĂ A ȚĂRII folosind ciomagul “PARADELII” instituționalizate
Chris Terhes:
Cu cat studiezi mai mult problema luptei anticoruptie din diverse tari din jurul lumii, precum si dezbaterile din mediul academic pe acest subiect, descoperi cum aceasta lupta a deviat de la scopul ei initial intr-o oportunitate pentru despoti si servicii de informatii sa puna mana pe controlul tarilor lor. Evident, in Romania nu veti gasi astfel de analize deoarece universitatile din Romania nu-i invata pe studenti decat sa copiezi ori sa memoreze, nu sa gandeasca.
Pe la mijlocul anilor ’90, mai ales ca urmare a caderii comunismului si a deschiderii multor noi pieti, institutiile financiare internationale (Banca Mondiala, FMI) si companiile din vest au impins “lupta anticoruptie” pentru a crea un mediu de afaceri in care competitia dintre companii sa fie egala. Voiau si companiile straine sa se infrupte din banii de la buget.
Asa se face ca intregul discurs despre “lupta pentru pace” din perioada Razboiului Rece a fost inlocuit cu “lupta anticoruptie”.
Scopul sustinerii acestei lupte anticoruptie nu avea nimic in comun cu democratia, statul de drept ori justitia independenta, ci cu banii si afacerile (asa cum e si in Romania acum).
Primul lider din estul europei care a inteles miscarea si s-a adaptat a fost Putin.
In 1999, imediat dupa ce a ajunsese presedinte interimar al Rusiei, dupa demisia lui Eltin, Putin a dat un interviu in NY Times in care explica cum va moderniza Rusia focusandu-se pe lupta anticoruptie si lupta antiterorista.
Pentru a-si justifica lupta antiterorista a inscenat niste atacuri in Moscova, care au condus la al doilea razboi din Cecenia.
Pentru a-si justifica lupta anticoruptie, a aratat cu degetul spre “oligarhi”. Asa a ajuns ca pe oligarhii pe care nu-i putea controla sa-i bage in puscarie ori sa le preia ostil afacerile, iar pe ceilalti sa-i supuna.
Paralel cu asta, Putin a spus inca din 1999 ca administratia din Rusia e corupta, de aceea trebuie penetrata cu ofiteri FSB/KGB, deoarece aceia, militari fiind, nu sunt corupti. Asa a reusit sa creeze o structura paralela prin care Putin, azi, controleaza intreaga administratie din Rusia.
Iar totul s-a facut in numele “luptei anticoruptie”, aplaudata visceral de catre ignorantii din vest.
Initial s-a pornit de la bani si controlul asupra resurselor, apoi folosindu-se de anticoruptie Putin a ajuns la controlul intregului stat.
Un al doila exemplu mai recent este China.
Incepand cu 2012 presedintele chinez Xi Jinping a inceput o puternica campanie “anti coruptie”, cu scopul – zicea el – de a curata tara de corupti.
Evident, campania a fost aplaudata de catre vestici, care in cretinismul lor spuneau ca asta va ajuta democratia si economia de piata din China.
Intr-adevar, Xi a mai prins si cativa corupti minusculi de prin administratia chineza, insa ce a facut cu adevarat a fost sa-si elimine pe motiv de coruptie absolut toti adversarii politici din Partidul Comunist Chinez. Va suna cunoscut scenariul?
Dupa ce si-a eliminat intreaga opozitie, zilele acestea Xi a venit cu propunerea modificarii Constitutitiei Chinei astfel incat acesta sa fie presedinte pe viata.
Mai mult, sub pretextul combaterii coruptiei, Xi a crea un sistem de control al intregului stat. In acest sens a modificat recent legislatia privind securitatea nationala a Chinei.
Presa relateaza ca in ultimii 5 ani justitia lui Xi a pedepsit peste 1.5 milioane de chinezi pentru coruptie, inclusiv fosti rivali politici si ofiteri de rang inalt din armata.
https://www.nbcnews.com/…/china-s-president-xi-beefs-his-an…
Evident, faptul ca se bate cu “penalii” din China acest lucru i-a adus o popularitate crescanda printre cetatenii obisnuiti.
Tot mai multe voci spun ca Xi Jinping a ajuns sa aiba aproape puterea lui Mao Zedong. Articolul de mai jos explica cum “anticoruptia” lui Xi din China copiaza practici din anii ’50.
https://www.nbcnews.com/…/analysis-chinas-xi-jinping-amasse…
In articolul de mai jos gasiti cum Xi tinteste cu “lupta anticoruptie” elitele din China.
http://www.businessinsider.com/chinas-jails-full-after-xi-j…Si aici modelul e acelasi: anticoruptia a pornit de la resurse si prin ea s-a ajuns la controlul intregului stat.
Peste tot pe unde va uitati in jurul lumii, TOATE luptele anticoruptie prin metode represive au esuat, producand mai multa coruptie, si, mai mult, au adus la putere despoti.
Ce va face vestul acum cu China si Rusia conduse de doi despoti? E drept, mari anticorupti, dar despoti?
Urmariti discursurile lui Iohannis si veti descoperi o multime de similaritati intre ceea ce spune si vrea si el in Romania si ceea ce se intampla in Rusia si China.
Lupta anticoruptie este cea mai buna acoperire prin care despoti din jurul lumii au ajuns sa-si controleze statele. Repet, in toate tarile unde s-a implementat anticoruptie prin metode represive coruptia a crescut, iar democratia s-a degradat. Uitati-va la Rusia si China.
***
Gelu Vișan:
Neocolonialismul în România
Neoliberalismul este neocolonialism.
Neocolonialismul este politica oficială a FMI, Băncii Mondiale și a unor țări din Uniunea Europeană în frunte cu Germania, Franța, Olanda, dar și a USA.
Neocolonialismul este politica oficială care s-a aplicat tuturor țărilor ieșite din lagărul comunist, dar și țărilor din America de Sud. Neocolonialismul a avut aceeași rețetă peste tot: Acapararea Resurselor, Privatizarea forțată, introducerea forțată a corupției de către cei care au furat. Fie că s-au numit România, Polonia, Chile, Bolivia, Argentina, Rusia sau Irak, Neocolonialismul a acționat la fel. Politicienii din toate aceste țări au fost Ținte ușoare pentru Neocolonialiști; lipsiți de pregătire politică, ei au fost victime sigure, după ce statele au fost secătuite de companii străine, politicienii au fost acuzați de corupție. Mai clar.
România a fost și este jefuită de către Neocolonialiști, care nu pățesc nimic, după care ei bagă la pușcărie politicienii autohtoni, pe modelul criminalului care-și acoperă urmele găsind un altul care va fi judecat și condamnat.
Politicienii care i-au ajutat și îi ajută la acest jaf nu au pățit nimic, nu s-a atins nimeni de ei; sunt trimiși la pușcărie doar cei care nu au cuplat la noua Politică Neocolonială, mai ales cei care s-au opus.
DNA a fost creat de către Neocolonialiști, iar SRI este în mâna lor, ca și președintele și mulți politicieni vânduți, care le execută ordinele.
Cei ca ei, care și-au vândut țările Neocolonialiștilor, în multe țări au fost judecați și condamnați pentru trădare.
Ceea ce nu știu cei care au vândut România este că va veni un timp al socotelilor, care se apropie. Fie că va fi o revoluție, fie că va fi alt mod, toți ticăloșii care au vândut România vor plăti.
Iar atunci toți, fără excepție, vor fi judecați pentru Trădarea României în favoarea intereselor străine. Iar capii SRI și DNA vor fi la loc de “cinste” la această judecată. Tot ca de fiecare dată, Neocolonialiștii vor scăpa, așa cum au scăpat peste tot, pentru că sunt mari puteri ale lumii și pentru că aceasta este politica lor.
In toate țările însă, trădătorii au plătit, într-un fel sau altul. Și în România, va fi un moment în care trădătorii de țară vor plăti. Toți, până la unul.
NOTĂ: O să revin în multe postări asupra enunțurilor de mai sus privind Neoliberalismul-Neocolonialismul în România, Europa de Est și în lume, pentru că înțeleg că pe unii îi deranjează atât de tare adevărul încât îl neagă pur și simplu.
*
România subjugată
A fost distrugerea economiei românești de după 1989 planificată, așa trebuia să fie în procesul trecerii la capitalism sau așa s-a întâmplat? De răspunsul la această întrebare depinde inclusiv viitorul nostru.
Agricultura a fost făcută praf, terenurile fărâmițate, averea (la propriu) a IAS-urilor și CAP-urilor a fost pur și simplu devalizată. In anii de după ’89, până târziu în anii ’90, după ce au fost împroprietăriți cu câte-o palmă de pământ, țăranii s-au apucat să/l muncească cu calul și boii. România a realizat cel mai mare salt înapoi și s-a întors, de la agricultura mecanizată la agricultura manuală. Asta însemna Capitalismul? Văzând că nu-l pot munci, țăranii au început să-l vândă sau să/l arendeze. Cine l-a cumpărat? Într-o mare pondere străinii.
In vara lui 2013 un fost ministru al agriculturii de la începutul anilor ’90 mi-a spus că distrugerea agriculturii a fost un proces bine gândit, planificat și coordonat dintr-o țară din Europa, al cărei nume îl știu, “mare prietenă” a României, speriată de potențialul agricol enorm al României. Dovezile au fost copleșitoare.
Agricultura României a fost distrusă cu intenție din afara țării.
Programul de privatizare, a se citi programul prin care sistemul energetic al României respectiv industria României a fost vândută străinilor a fost impus României și coordonat milimetric, la amănunt, de către Fondul Monetar Internațional și de către Banca Mondială. Guvernele României, fie ele Ciorbea, Radu Vasile, Isărescu și Năstase disperate pentru că economia se blocase și intrase, repet, intrase în incapacitate de plăți au acceptat fără să crâcnească programul de distrugere și înstrăinare a economiei românești. Practic, în opt ani România a pus la pământ ce se construise în ultimii 70-80 de ani, înainte și de venirea comuniștilor. In acest sens cazul “Malaxa-Republica” este elocvent.
Au știut cei de la FMI și BM ce fac?
Desecretizarea acțiunilor din Țările Conului de Sud, în mod special Argentina, Brazilia, Chile, Uruguay, ne arată că era un plan bine stabilit prin care Supranaționalele să preia controlul unei țări.
Ultimul pas, al preluării totale a economiei, al exodului masiv al românilor in lume și al transformării României într-o piață de consum, prin care românii, care muncesc inclusiv la Supranaționale, cumpără tot produsele lor, de multe ori mai proaste, a fost dus la îndeplinire în mod special prin distrugerea, la propriu, prin arestare și condamnare a capitaliștilor români.
Ținta DNA nu au fost și nu sunt [doar – n.n.] politicienii, ci CAPITALIȘTII ROMÂNI care trebuiau distruși. Cazurile Adamescu, Ioan Nicolae, sau Carpatica sunt doar exemple dintr-șir lung de capitaliști români, eliminați, unii la propriu, cum este cazul Adamescu, pentru a face loc Supranaționalelor și capitalului străin. Ei au avut tot timpul sprijinul a ceea ce numim Stat Paralel, Binom, SRI-DNA, desigur cu concursul unor politicieni.
Vă prezint doar o părticică dintr-un studiu de acum o lună:
“capitalul străin este majoritar în special în sectoare industriale care contribuie la exporturile României, precum rafinarea țițeiului, într-o proporție de 97%, industria de automobile, 96%, fabricarea de mașini și utilaje, 80%, industria metalurgică, 81% și telecomunicații, 84%.”.
Fără comentariu!
Acum cred că înțelegem de ce Supranaționalele și Neomarxiștii sunt disperați că Securitatea și DNA ar putea pierde controlul asupra economiei românești, iar povestea cu “Lupta împotriva corupției” este doar praf în ochii românilor, mai ales că au mai rămas de furat Portul Constanța și multe altele.
Dar dacă românii se deșteaptă și văd ce se întâmplă cu adevărat?
Va urma.
***
Adevăruri care dor
România a devenit o colonie a Uniunii Europene.
In relația (ca să nu scriu cu “f”) cu noi, Uniunea Europeană se comportă cum se comporta orice Imperiu cu supușii săi. Nu avem o relație de parteneriat ci una de vasalitate.
Cum am ajuns aici, dar mai ales ce e de făcut? Bineînțeles că Uniunea are o mare parte din vină; Știind că am stat 50 de ani în iadul comunist, de la bun început ne-au programat pentru vânzare/cumpărare: cerere și ofertă, nu? Capitalism sălbatic.
Industriile care-i deranjeau au spus că sunt “fiare vechi” și au fost distruse, lăsându-ne să ne batem pe terenuri.
Agricultura a fost făcută praf intenționat, pentru a nu face concurență fermierilor Uniunii, în mod special prin fărâmițare, după care tot ei au cumpărat terenurile pe care românii le-au comasat la loc. Mai clar: Au spus: Spargeți terenurile care erau comasate, că nu e bine. După care au zis: acum comasați-le, că nu e bine, și dați-ni-le nouă pe daiboj, că asta era șmecheria: Să nu vă prindeți că au valoare. […]
Infrastructura a devenit din prima domeniul lor de furt, au venit cu un laptop și au câștigat licitațiile pe banii Uniunii, nouă ne-au dat sub-antrepriză, după care i-au furat; Da, la propriu. Domeniul Infrastructurii este domeniul în care suntem furați, jefuiți, pe față: Lucrurile stau așa: Ei nu dau bani decât dacă, în avans, se știe cine face lucrarea. Asta e condiția. Nu e licitație, nu e nimic, totul este aranjat dinainte. După care măresc prețul lucrării, o fac de mântuială, și cer din nou bani la Uniune, adică tot lor. Este domeniul lor de furt cel mai bun, și cel mai bănos: multe miliarde de euro. V-ați întrebat de ce costă atât de mult km de autostradă? Pentru că ei se fură singuri cel mai mult. Corupția din infrastructură este domeniul lor de activitate.
Energia și resursele sunt alt domeniu prin excelență al lor: Aici ne-au prăduit pe aceeași rețetă: Au spart sistemul energetic în bucăți, pentru a lua fiecare câte o halcă. Petrol, gaze, producție și transport energie. Nouă ne-a rămas pielea,( de pe noi) care o iau acum. Cel mai bun exemplu este industria mineritului, făcută praf.
Au adus 1000 de supermarketuri și ne pun să cumpărăm produsele lor, sau importate de ei, pe prețuri exorbitante și de calitate îndoielnică, în timp ce pe ale noastre le aruncăm la gunoi dau le dăm pe degeaba.
Au făcut praf toate băncile românești și ne-au făcut sclavii lor.
Românul însă, a început să strângă capital și să vrea și el să conteze. Au apărut oameni de afaceri români, care să le facă concurență. Deranj mare!
Atunci au inventat “Lupta Anticorupție” pentru a-i aresta și băga în pușcărie pe capitaliștii români, pentru a ne omorî între noi, pentru a ne subjuga ei în continuare, pentru că ar mai fi Portul, Aeroportul, Hidroelectrica și alte câteva rămase de care românii țin cu dinții.
Să ne fie clar: Lupta Anticorupție nu se va încheia până cei din UE nu vor fura totul de la noi! Până nu le dăm pe degeaba tot ce a mai rămas, ne bagă în pușcărie pânâ la unul!
Bineânțeles că nu puteau face asta fără cozile de topor, a se citi politicienii și securiștii vânduți de la noi; cine au fost/sunt ei, îi știți, o să vorbim și despre ei. Niciunul nu a fost întrebat vreodată de sănătate.
Ar mai fi de spus despre atacul incredibil asupra Ortodoxiei care/i scoate din minți, a tradițiilor și a națiunii, adică a identității noastre ca popor, despre care o să vorbim într-o postare separată.
[…]
***
Contele de Saint Germain:
Romanii in transee. Un razboi civil mocnit!
O iresponsabilitate multiculturală acoperă azi România ca o pâclă.
Iresponsabilitate, pentru că în haosul creat de scandalul DNA consecința principală este distrugerea generalizată a țării. Distrugerea de identitate, distrugerea de solidaritate, distrugerea de încredere, distrugerea de statut respectabil în ochii altora.
O iresponsabilitate multiculturală, pentru că toate aceste ruinări amintite mai sus nu sunt generate și hrănite de vreo sevă pur – românească bolnavă, care provoacă accese de autodistrugere, ci apar ca urmare a unor intervenții forțate, de alte sorginți (la nivel de cultură, limbă, mentalitate), ce nu prezintă o compatibilitate satisfăcătoare, așa cum și-ar dori transplanterii, între donator și primitor.
Mi se pare tot mai evident, pe zi ce trece, că președintele Iohannis nu este deloc reprezentativ pentru poporul pe care, conjunctural, îl conduce. Poporul este mlădios, el este rigid. Poporul este vorbăreț și descurcăreț, el este taciturn și lipsit de imaginație. Poporul este cald, glumeț, deschis, el este rece, fără simțul umorului, introvertit. În fine, poporul acesta a avut extraordinara forță de a accepta și alege un președinte de altă etnie și religie, dar el, președintele, nu catadicsește să încerce măcar a se abate puțin de la strictețea lui germanică pentru a încerca o apropiere afectivă de acest popor balcanic.
Dar iresponsabilitatea multiculturală nu vine doar de la președinte. Ea ne agresează, ca niște incizii făcute fără milă de pacient, fără anestezie ori minime precauții de suportabilitate, venind și din direcția unora dintre puternicii planetei. Aceștia ne tratează ca pe o colonie de cobai, iar țara ca pe un laborator de experimente extreme. Pentru ei nu anticorupția contează (eșecul experimentului DNA este clar pentru toată lumea) ci subminarea economiei naționale și dezbinarea socială. O țară fără industrie proprie, fără afaceriști proprii, fără conștiința unei individualități puternice printre celelalte țări care contează în lume, și, mai ales, fără solidaritate în jurul unui ideal patriotic, este vânatul perfect. Este ce-a ajuns România astăzi: o colonie de rang inferior. Condusă de la distanță și disprețuită.
Totul e divizat de o persoană: Laura Kovesi. Populația e ruptă în două. CSM-ul are o secție de procurori pro – Kovesi și o secție de judecători anti – Kovesi. Inspecția Judiciară face, pentru același audit, un raport pro – Kovesi și alt raport anti – Kovesi. CCR are judecători pro-Kovesi (Livia Stanciu, …) și judecători anti – Kovesi (Daniel Morar, …). Executivul are o componentă pro – Kovesi (Iohannis) și alta anti – Kovesi (guvernul).
România este în plină echilibristică, pe o sârmă întinsă, la înălțime letală, deasupra unui popor în capul căruia riscă să se spargă toate. Iar „multiculturaliștii” noștri iresponsabili lansează curenți de destabilizare a țării din cele mai antinaționale unghiuri. Monica Macovei ne descrie fecaloid pe la toate porțile care se mai uită în gura ei, Cristian Preda cere suspendarea dreptului de vot al României în Consiliul Europei, ONG-urile sorosiste mai au puțin și se pun oficial sub semnul svasticii și al cămășilor verzi.
Românii normali și echilibrați au ajuns, literalmente, în tranșee. Pentru că o gașcă de furioși, de posedați, de descreierați, vrea să le impună ura lor față de țară. Și dragostea lor pentru Kovesi.
Suntem în plin război civil mocnit. Se incendiază sedii de partid, se însângerează bătrâni, pe stradă, cu boxul, se spânzură, în piața publică, inamici politici. În schimb, se zeifică personaje diabolice.
De partea cui credeți că este, în acest război fratricid, nereprezentativul nostru președinte? De partea armoniei, a păcii, a țării – cum îi cere Constituția? Nici vorbă! El se grăbește să-și facă chip cioplit dintr-o efemeră alcătuire pământeană, batjocorind nu doar Porunca a II-a din Scriptură ci și Articolul 80 din Constituție. Auzi: mediator între stat și societate! Să mori de plâns, nu alta!
Și toate acestea pentru ce? Pentru a stabili un nou record, descalificant, de cult al personalității?
Pentru a demonstra care a fost/este mai adulată dintre Elena Ceaușescu și Laura Kovesi?
Rușinoasă competiție!
Scârbavnici adulatori!
***
O antanta anti-romaneasca. Kovesi: instrument si pretext!
Rareori în lumea modernă, cu mijloacele ei de informare și comunicare fără precedent de performante, o mistificare atât de evidentă precum cea despre corectitudinea lui Kovesi și performanțele DNA se încearcă a fi prezentată cu atâta înverșunare drept un adevăr indiscutabil.
Cine face asta, în ciuda puzderiei de dovezi de o claritate ce ar rușina până și pe cel mai nesimțit falsificator, își asumă o pierdere de credibilitate uriașă. Pentru că oamenilor normali măcar atât le-a mai rămas: încrederea în propriile simțuri. Când vezi ceva cu ochii tăi, când auzi ceva cu urechile tale, când persoane de încredere, experți, martori, conștiințe fără cusur, vin să confirme că tu nu halucinezi ci, pur și simplu, ești în fața unor evidențe de necontestat, ajungi fără ocol la singura concluzie de bun simț: aceia care neagă aceste evidențe sunt niște mincinoși ordinari, care vor să te prostească în față.
Eu unul, și ca mine milioane de români care încă mai cred în preceptele biblice și în simțurile proprii, nu mai avem nicio îndoială în momentul acesta că înregistrarea în care Kovesi vorbeste de decapare până la primul ministru, de modul în care a intervenit, abuziv, în dosarul Ordonanței 13 și de multe alte grozăvii, este cât se poate de autentică. Autentică în sensul că a fost făcută într-o ședință reală, în care cuvintele care se aud chiar au fost reale, rostite de persoane reale ale căror voci, reale, au fost produse de coarde vocale reale și nu de sintetizatoare cu softuri de creat realități paralele. A, că s-au mai tăiat din toată înregistrarea fragmente ce au fost considerate nerelevante și s-au păstrat doar cele ce ne-au fost oferite, da, este posibil. Orice film, orice reportaj, orice înregistrare pregătită pentru a fi difuzată pe un post media este înainte montată. Dar asta nu înseamnă ca nu este utentică, ca informație și conținut.
Dar poate zecile de înregistrări cu procurorul Negulescu or fi fake-uri? Poate au fost încropite la calculator, cu programe de firmă despre care ne vorbea doamna Kovesi atât de ritos?! Hai să râdem cu stropi de această puerilă bazaconie. Nu o crede, sunt sigur, nici retardatul cu box care bate bătrânii pe stradă și nici caricatura de ziarist, cu nume predestinat, de rât.
Aș mai putea adăuga aici multe alte exemple de ilegalități și abuzuri indubitabile la care doamna Kovesi a fost protagonistă. Nu are rost însă să insist cu un astfel de inventar pentru că sunt pline presa și Internetul de diverse forme ale lui.
Cea mai bună sinteză a acestor abateri de care se face vinovată Laura Kovesi este raportul ministrului Toader. Orice om de bună credință a înțeles deja că acest raport exprimă adevăruri demonstrate și incontestabile logic. Cei care îl neagă fac pure exerciții de obediență. Știu prea bine că n-au dreptate și, de aceea, nici nu merită osteneala de a fi combătuți.
Ei bine, în tot acest context de ilegalitate și anticonstituționalitate, de minciună și negare groasă a evidențelor, asumate de doamna Kovesi, în toată această certitudine infractională pe care orice tribunal normal ar condamna-o la limita maximă de pedeapsă, s-au trezit unii, și nu oricine, să facă scut în jurul șefei DNA, ca niște sperjuri dezlănțuiți.
Un adevărat comando de negatori gigantici de evidențe a fost mobilizat, ca pentru o cauză vitală, ca pentru un pariu al diavolului pe triumful minciunii. Președintele Iohannis, Comisia Europeană prin Timmermans, SUA prin ambasadorul Klemm, Franța prin Radio France International au reacționat ca la un ordin, întru spălarea și parfumarea doamnei Kovesi și a DNA.
Niciunul dintre aceștia nu vede vreo greșeală în ceea ce doamna Kovesi a făcut, toți sunt foarte mulțumiți de ea, o susțin cu înfocare, RFI o declară chiar personalitatea săptămânii.
M-am tot întrebat care o fi miza reală a tuturor acestor indecenți mistificatori.
Să fie vorba despre ce declară ei în cor, ca motiv oficial, și anume chiar despre lupta împotriva corupției? Nici vorbă! Cum să susții real o astfel de luptă folosind arme interzise precum poliția politică, abuzul, minciuna, mușamalizarea propriilor infracțiuni? Și apoi, dacă ăsta ar fi fost motivul real, atunci de ce să te cramponezi de un om compromis și în care poporul nu mai crede, când l-ai putea înlocui tot cu unul de-al tău, dar mai curat, dar mai acceptat de societate?
Să fie vorba, cum susțin unii comentatori de pe la noi mai în glumă mai în serios, despre „singurul experiment de succes” al americanilor în materie de control politic prin justiție, pe care aceștia vor cu tot dinadinsul să îl exporte și in alte tări pentru a înlocui alegerile democratice cu opțiunile lor globalizante? Trebuie să recunoaștem că sintagma „experiment de succes” conține o mare doză de ironie în raport cu realitățile de azi din teren. Atât de succes s-a dovedit a fi experimentul DNA în România încât și cei care, la un moment dat, păreau a se apropia de el (Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova) îl resping vehement în prezent, căutând soluții mai conforme cu drepturile omului și cu invățămintele trecutului comunist.
Să fie vorba despre pregătirea unei noi ordini geostrategice? În care România să trebuiască a intra fără a mai fi dominată politic de un partid de stânga, cu predilecții socialiste? Cu alte cuvinte să se încerce pe orice cale reducerea PSD-ului la o dimensiune electorală nesemnificativă? „Orice cale” însemnând, în condițiile date, decimarea leadershipului acestui partid prin intermediul DNA?
Ce miză să fie atât de mare pentru Washington și Bruxelles, la un loc, încât cele mai puternice cancelarii să-și dea mâna (deși cunoaștem foarte bine existența unor disensiuni între ele) și să accepte a închide ochii la toate mizeriile pe care DNA, condusă de Laura Kovesi, le face în România? Și ce fel de miză să fie aceasta încât ea să depindă, esențial, de o unică și intangibilă persoană?
Este clar și de nimeni contestat: România se află într-o antantă cu marile puteri menționate mai sus. Cu SUA și cu țările care dețin hegemonia europeană (Germania și Franța).
DEX explică așa: ANTÁNTĂ,antante, s. f. Denumire dată unor alianțe politice și militare între state.
Până aici e clar! Dar știți ce scrie mai departe tot în DEX și tot înt-o definiție a antantei? Iată:
ANTÁNTĂ, antante, s. f. Nume dat unui șir de alianțe militare încheiate de unele state imperialiste în scopuri anexioniste sau în vederea menținerii pozițiilor politico-economice ale claselor dominante din țările respective împotriva altor state sau împotriva propriului lor popor muncitor.
Nu vi se pare că antanta noastră, în care atât ne-am zbătut să intrăm, funcționează mai ales în baza celei de-a doua definiții? Nu vi se pare că marile puteri au negociat cu clasa noastră dominantă mai degrabă să ne anexeze și să-i mențină, în schimb, acestei clase, unele privilegii decât să ne trateze cu respectul cuvenit unei țări suverane?
Aici se ascunde miza susținerii cu orice preț la putere a unei persoane pe care poporul ei nu o mai dorește: în scopurile anexioniste ale antantei. Laura Kovesi nu este nicidecum o persoană de neînlocuit. Ea doar este prezentată astfel, pentru a putea fi valorificată mai bine ca instrument și pretext. Instrument de epurare politică și pretext de dezbinare națională. Strategie care, până în prezent, a funcționat.
Prima fază a procesului anexionist a fost slăbirea țării prin dezbinare și deznaționalizare. Apoi a urmat distrugerea mediului de afaceri autohton.
În prezent ne aflăm în faza de transfer total al controlului politico – economic asupra țării în mâinile de încredere ale „aliaților” de antantă. Aici s-ar putea, însă, să se încurce puțin ițele complotului, căci deși SUA e mai puternică decât Germania, Germania e mai aproape de România și îl are pe Klaus Iohannis la butonieră, plămădit din sângele ei arian.
Da, suntem parte a unei antante. Dar o antantă anti – românească. De-asta este nevoie, la nivel de lideri ai antantei, de un control permanent și nemilos asupra voinței populare și a elanurilor plebei majoritare, inacceptabile pentru ei, de independență națională și suveranitate.
De-asta este nevoie de Laura Kovesi!
***
Ingrid Mocanu:
Paradeala pe haules
Trăim vremuri grele. În fața ochilor noștri se derulează un film serial care ne devoalează un regim represiv în toată splendoarea sa. Din păcate, e viața noastră, e istoria vie a unor vremuri pe care parcă le retrăim cu aceeași voluptate.
În anii ’50, aceste practici erau la ordinea zilei, iar prostimea aplauda tâmpă arestarea dușmanilor poporului și toți cei ce contau la acel moment în societate: profesori, preoți, funcționari de orice rang au fost „paradiți” de grobienii analfabeți, mai marii regimului comunist.
O presă aservită, care aducea ode Conducătorului iubit, același Liicheanu vomitiv care a rămas cu limba umedă încă din acea perioadă, de tristă amintire, asigura propaganda regimului și a partidului.
[…?] de serviciu primeau un pui, un salam, un ulei ori o făină pentru turnătorii odioase la adresa prietenilor, cunoscuților și familiei lor. Apoi a venit Marea Trădare: dictatorul a fost ucis de Securitate, cea care îi ridica ode, îi asigura propaganda, privilegiile și puterea. Iar oamenii au crezut că mor pentru libertate.
Acum e la fel, doar că totul se dă la televizor, în seriale. Vedem în direct procurori cu două clase primare la bază, cu un limbaj de mahala și exprimări pernicioase, care râd în hohote în timp ce fabrică dosare. Aflăm de existența unor conducători de Instanțe Supreme, care prin parteneriate cu paraditorii permit pătrunderea unor ofițerese chiar în sediul lor, pentru a se păzi martorii acoperiți în scopul de a minți să nu se răzgândească în fața judecătorilor.
Prin sălile de ședințe procurori le spun judecătorilor șocați de ceea ce aud că martorul poate fi în același timp „doi în unul”: odată public, cu o declarație normală, a doua oară acoperit, cu o altă declarație. Adică un individ viu poate să dea două declarații în același proces, diferite una de alta. Iar un procuror anticorupt susține că așa ceva se întâmplă frecvent, inclusiv la nivelul Instanței Supreme.
Probele vin în plicuri de la cetățeni care nu există și se cer arestări în baza contrafacerilor evidente, iar procurori șefi de parchete urlă că asta e legal, la fel cum și doi martori în unul este clar normă de procedură penală.
În timpul acesta, parlamentul e mut și slab, șantajat și fricos, lăsând aceste bestii cu chip uman numiți pompos magistrați ori onorată instanță să „paradească” pe cine vor ei, să însceneze pe „haules” celor ce i-au votat și chiar colegilor lor, care i-au votat, au făcut campanie pentru ei, i-au cocoțat în funcții și îi mențin acolo.
În aceste condiții, de ce să ne șocheze râsul cinic al unor procurori care fabrică dosare sau condamnările perfide ale unor judecători care știu mai bine ce înseamnă șantajul, că ordinul e ordin și că paradeala fără execuțiile lor ar fi imposibilă? Dar suferă, vorba lui Portocală, de tulburare bipolară? Căci o națiune „fără prințip, carevasă zică că nu le are”…
***
Lumea Justiției:
Motivare halucinanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in dosarul in care a fost condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare ex-ministrul Energiei Constantin Nita, acuzat de trafic de influenta pe baza unui denunt formulat de Tiberiu Urdareanu. Desi nu existau probe directe care sa sustina acuzatiile parchetului anticoruptie, aspect constatat chiar de judecatori, denuntul lui Urdareanu a fost luat de bun, iar Constantin Nita a fost condamnat.
Grupul de Investigatii Politice condus de Mugur Ciuvica a publicat pasaje din motivarea ICCJ in care se arata, cu subiect si predicat ca in ceea ce priveste acuzatia ca ar fi primit 30.000 euro Nita nu a adus vreo proba care sa infirme veridicitatea ei, dar si ca lipsa unei probe directe cu privire la fapta nu este de natura sa atraga inexistenta ei. Ne intrebam ce rost mai are prezumtia de nevinovatie avand in vedere ca inculpatul este condamnat nu pentru ca au existat probe directe care sa demonstreze fara dubiu vinovatia, ci pentru ca nu a adus probe care infirme acuzatiile DNA, deci nu a putut sa-si “probeze nevinovatia”, o sintagma cat se poate de periculoasa, dar extrem de uzitata in prezent. In plus, instanta nu a avut vreun dubiu cu privire la denuntatorul Urdareanu, acelasi ca si in dosarul in care presedintele PNL Ludovic Orban a fost achitat definitiv, caci asa cum a explicat DNA “nu au fost motive de a aprecia ca denuntul formulat este real doar in parte”.
Avand in vedere aceste lucruri, concluzionam ca procurorii DNA pot trimite in continuare fara probe dosare in judecata, doar pe baza unui denunt. Iar inculpatul va trebui sa aduca el insusi probe care sa combata delatiunile scrise pe o foaie de hartie. Daca nu, va ajunge la puscarie. Prezumtia de nevinovatie pare ca a devenit un moft pentru unii magistrati. Lucru extrem de periculos.
[…]
Dan Diaconu:
„În condiţiile în care pe parcursul cercetării judecătoreşti inculpatul a încercat, prin solicitarea încuviinţării unor probe, să combată învinuirile aduse, în ceea ce priveşte afirmaţia că ar fi primit 30.000 EUR nu a adus vreo probă care să infirme veridicitatea ei.”
Citiţi vă rog de două sau de mai multe ori citatul cu care am început acest articol. Dacă aveţi impresia că face parte dintr-un referat al vreunui student repetent de la drept, vă înşelaţi. Citatul este luat din motivarea condamnării la patru ani cu executare a fostului ministru Constantin Niţă. Poate că individul, cu faţă lui de chelner, nu vă place. Dar nu despre asta este vorba.
Lucrurile stau în felul următor: DNA vine cu denunţul lui Urdăreanu (ştiţi, băiatul ăla cu ochi albaştri care, între altele, şi-a făcut cavou cu lift) conform căruia lui Niţă i s-ar fi dat o şpagă de 30.000 EUR. Asta e singura „probă” pe care DNA o pune la dosar. Şi, întrucât – conform judecătorilor de la ICCJ (!!!) – nu a reuşit să-şi probeze nevinovăţia, Niţă e condamnat la patru ani de bulău. Aşa, ca-n stalinism.
Pentru a emite o asemenea enormitate, în mod normal, n-ar trebui să ai acces nici măcar pe scările Facultăţii de Drept. Oriunde în lumea civilizată aşa ceva pur şi simplu nu e de imaginat. Criticaţi Rusia lui Putin? Aflaţi că acolo aşa ceva pur şi simplu nu există! Poţi să acuzi sistemul judiciar rusesc că face abuzuri, însă niciodată într-un mod atât de grosolan! Probabil nici în Coreea de Nord aşa ceva nu e de imaginat. În România însă, asta e normalitatea.
Pentru o asemenea aberaţie magistraţii respectivi ar trebui dat afară cu şuturi […]. Nu e posibilă atâta lipsă de cultură generală, atâta prostie şi o asemenea lipsă a noţiunilor de bază. Aici, repet, nu e vorba de drept ci de o minimă cultură generală. Culmea e că această lipsă de bun simţ nu se manifestă la vreun tribunal insignifiant, situat undeva într-un colţ rupt de lume, ci la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adică acolo unde se presupune că e rezerva de competenţă în materie juridică, unde cică se află vârfurile vârfurilor.
Hai să stăm şi să judecăm logic: dacă aşa ceva se întâmplă la vârful Justiţiei autohtone, oare ce se petrece pe la baza sistemului juridic? Oare ce motivări tembele se dau acolo? Şi, mai mult, ce aşteptări să ai de-acolo?
E o întreagă retorică a „justiţiei independente” şi al „neamestecului în treburile justiţiei”. O retorică avându-l ca vârf de lance pe Plăvanul naţional, cel dintâi retardat al ţării. Păi, măi, […], înainte de a avea o justiţie independentă, n-ar fi mai corect să avem o justiţie? Ceea ce e acum e un sistem stalinist, în care bunul plac, „paradeala”, arbitrarul şi prostia sunt cele mai pregnante constante. Un sistem croit de băsescu şi acoliţii săi, menit strict a răspunde comenzilor venite via securitate. Păi înainte de orice, boule, ar trebui să vedem cum facem să nu mai avem asemenea specimene acolo. Cu alte cuvinte, înainte de a vorbi despre „independenţa justiţiei”, hai să vedem cum facem să avem justiţie, nu paradeală. Pentru că o prostie sau ticăloşie de acest tip realmente distruge oameni!
Oameni buni, reţineţi ce vă spun: suntem de mult trecuţi de ceasul al doisprezecelea. Deja am intrat în lumea lui Kafka. Iar asta, probabil, e cea mai cumplită veste pe care o aflaţi.
***
În timp ce probele devastatoare efectiv îngroapă DNA, factorii politici gen Plăvanul se declară mulţumiţi de activitatea instituţiei. Cu toate că se constată limpede că numai justiţie nu se face acolo, absolut niciun fir de păr din capul lui Koveşi nu se clatină. Şi nici nu se va clătina! Mai mult, pentru ca sfidarea opiniei publice să fie şi mai mare, şefa DNA începe să-şi şteargă în văzul tuturor urmele, prin închiderea marilor dosare de corupţie: Microsoft, Alro, EADS. Mai vreţi altă imagine mai sugestivă pentru zicala „câinii latră, caravana trece”?
[…]
Constatând atâtea nebunii, atâta incompetenţă şi ticăloşie te-ai putea întreba sincer cum de mai poate avea cineva tupeu să apară în faţa publicului să spună că „sunt mulţumit de activitatea DNA” şi să zâmbească sfidător? Cum poate exista cineva care să încalce în acest mod bunul simţ? Aceeaşi întrebare mi-am pus-o şi eu şi am ajuns la concluzia că cel care e în eroare nu e Plăvanul, ci fix cel care are asemenea dileme. Când mă declar (sau vă declaraţi) dezamăgit de DNA o fac pentru că mă raportez la scopul pe care consider eu că ar trebui să-l aibe această instituţie şi nicidecum la scopul real al existenţei sale. Din punctul meu de vedere care, cu siguranţă, coincide cu al dumneavoastră, DNA ar trebui să fie instituţia care vânează marii corupţi, care dematelează scheme sofisticate de fraudare a statului, care descoperă organizaţii oculte lipite de banul public şi care, în final, despăduchează în masă şi recuperează cel puţin o parte a miliardelor de EUR care se scurg ilicit din Buget. Ei bine, dacă asta vă este opinia, vă aflaţi în totală eroare!
În fapt, scopul real al DNA nu pare a fi acela de a preveni vreo fraudă. Ştiu că veţi fi şocaţi, dar aceasta nu este o institiuţie a noastră ci a ocupantului, iar scopul ei este strict acela de a se asigura că treburile se desfăşoară „aşa cum trebuie” în colonie. DNA nu trebuie să recupereze prejudicii, ci să facă dosare oricărui individ mai răsărit, iar în momentul în care-a ridicat capul, să-l reteze rapid cu sabia aşa-zisei justiţii. DNA nu este o instituţie al cărei scop e legat de cinste sau corectitudine ci de cine şi cum trebuie să conducă România. Iar din acest punct de vedere, Plăvanul are perfectă dreptate atunci când afirmă că e mulţumit. Dacă gândiţi altfel nu ştiţi unde-aţi intrat şi, mai mult, nici măcar n-aveţi habar că desupra uşii de la intrare scrie limpede: „Lasciate ogni speranza, voi ch’intrate”.
***
Adan Justias:
El nici nu stie inca, “Este un mort viu!” spune procurorul Negulescu referitor la Sebastian Ghita. Este esenta activitatilor de politie politica! intai se defineste TINTA dupa care se CAUTA! “Nu exista persoane nevinovate, ci doar persoane de care nu ne-am ocupat destul”. Citatul este din Dzerjinski, cel care a infiintat NKVD.
***
Răzvan Savaliuc/ Lumea Justiției (ianuarie 2017):
Alesii conduc tara! Statul mafiot trebuie destructurat!
[….]
In Romania, transformata sub regimul Basescu in colonie, cu un actual presedinte autist care nu face decat sa preia mesajele propagandei sorosiste, puterea politica a fost distrusa programat si inlocuita cu marionete impuse de afara.
Totul s-a operat cu ajutorul serviciilor secrete, a marilor parchete, precum si a autoritatilor fiscale de control – care au devenit asa cum a recunoscut creatorul Traian Basescu “un stat mafiot”.
Parlamentul a fost discreditat si adus in stare de paralizie politica, zeci de senatori si deputati fiind urmariti penal, arestati, trimisi in judecata, acuzati de ANI de conflicte de interese, si supusi linsarii mediatice de o propaganda platita ocult prin servicii.
Mass media a fost distrusa, “mogulii” de presa bagati la inchisoare, iar cele mai importante posturi de televiziune si publicatii au fost inchise sau aduse in stare de insolventa, pentru a fi preluate de paravane ale serviciilor. Nicaieri in Uniunea Europeana nu s-a intamplat un asemenea pogrom impotriva presei, fiind evident atentatul institutiilor de forta impotriva libertatii de exprimare.
Cea mai grea lovitura s-a dat mediului de afaceri romanesc, care a fost decimat cu parchetele si cu ANAF-ul pentru a se face loc multinationalelor, primele la scutiri fiscale si facilitati guvernamentale, si niciodata urmarite penal sau controlate de fisc.
Toti liderii politici, mogulii de presa si toti oamenii de afaceri romani importanti au primit etichete de “penali”, in vreme ce Romania a trecut sub o influenta straina fara precedent.
Succesul urias in alegeri al “penalilor” PSD s-a datorat tocmai faptului ca romanii au inteles pericolul distrugerii a tot ce e romanesc cu ajutorul institutiilor de forta, iar votul lor a fost o reactie de aparare in fata a ceea ce este antiromanesc.
Exista informatii ca personaje din afara au impus Romaniei si Moldovei un plan numit MINERVA, de preluare a controlului asupra Romaniei prin arma catuselor, stiindu-se ca in aceste tari in care exista mica coruptie generalizata de pe vremea comunistilor (cand totul se rezolva cu bacsis) orice roman isi doreste sa vada corupti la inchisoare. Un plan similar s-a incercat si in Polonia, dar nu a prins.
Planul a vizat formarea de dosare penale tutoror liderilor politici si factorilor decidenti importanti din politica, aparat guvernamental, presa, mediu de afaceri, astfel incat nimeni sa nu mai apere Romania si, cu ajutorul institutiilor de forta, sa se impuna o conducere dirijata din afara.
Guvernul tehnocrat a fost apogeul planului MINERVA, care insa a eseuat lamentabil la nivelul perceptiei romanului de rand, intrucat romanii au vazut diferentele de tratament intre ei si tot ce este extern, si faptul ca nu se pun catuse decat lor, nu si celor care vand tara strainilor si ne transforma in colonie.
Planul MINERVA a distrus Romania pentru multi ani de acum incolo si s-a bazat in ultimii 12 ani pe intarirea continua a institutiilor de forta!
Fiti atenti la cifre: daca pe vremea lui Ceausescu odioasa Securitate avea peste 2000 de securisti, azi SRI are peste 11.000 – (faceti calcul la 1000 euro/lunar media pe un lucrator de informatii x 12 luni, ca sa vedeti cat ne costa anual).
Daca pe vremea lui Ceausescu existau 2000 de magistrati, azi exista circa 7000, iar procurorii au ajuns sa isi formeze propria republica bagand frica in judecatori, in afara oricarei raspunderi pentru oamenii nevinovati desfiintati cu dosare penale – (faceti calcul la 3000 euro/lunar media pe un magistrat x 12 luni, ca sa vedeti cat ne costa anual).
Au fost create armate intregi de inspectori fiscali, jandarmii au fost transformati in trupe de interventie cu miile, au fost create agentii de prigonit politicieni si oameni de afaceri precum ANI, DLAF, structuri de politie speciale si alte institutii de acelasi soi: iata imaginea a zeci de mii de reprezentanti ai institutiilor de forta, care lovesc nu doar in alesii politici ai acestei tari, ci in mediul de afaceri care sustine prin taxe si impozite bugetul acestei tari!
Bugetele acestor institutii de forta au crescut an de an, si au crescut atat de mult incat daca va intrebati de ce nu se construiesc coridoarele de autostrazi asa cum a aprobat Uniunea Europeana, e din cauza ca bugetul de stat a devenit prea impovarat de institutiile de forta pentru a mai putea sustine asemenea investitii.
[…]
Cu privire la comentariul lui Terhes (din sectiunea de comentarii) :
“Iordache Marilena Nu cred că ceea ce face acum DNA se aseamănă cu operațiunea “Mani pulite”. În România “operatiunea” anticorupție nu mai este susținută de cetățeni ( vezi neîncrederea în justiție ) ci de reprezentații ambasadelor. În Italia nu a fost nici vorbă de așa ceva! ”
“Iulian Capsali Ce se intampla la noi este similar cu operatiunea “Mani Pulite” din Italia, prin care a fost destructurata toata elita politica italiana, acuzata de partizanat cu Mafia. Singura diferenta este implicarea mai masiva a serviciilor la noi. Ceea ce omiteti cu consecventa, mutand discutia spre statele totalitare, este ca in Rusia asa au putut sa mentina suveranitatea statala (infestarea globalista era inceputa sub Eltin), iar in Italia si Romania au fost organizate de structurile americane ale Deep State, mai ales CIA. Care acum se vadeste ce implicare intensa a avut in alegerile din SUA, unde au mers pe cartea Hillary si preseaza permanent actuala administratie, inducand ideea falsa a amestecului…rusesc (evident).
Daca nu exista Rusia si China, am fi vorbit de Coreea de N? De ce trebuie permanent ocolit subiectul? Ca alde Soros nu are rezidenta la Sankt Petersburg. ”
“Andrei Radu Marinescu :O Nu poti face comparatie intre China si Romania.
In Romania puterea o detin “ambasadele” care au unealta numita “justitie lupta anticoruptie”, altfel cum s-ar explica ca au batatorit terenul intre ambasade si ministerul justiei.
Altfel cum s-ar explica faptul ca NU sunt oripilati de faptul ca in justitie se fac abuzuri ca pe vremea impuscatului, ca sustin o persoana care a incalcat Constitutia si a protejat abuzatorii din subordinea ei???
Asadar, in China este vorba despre puterea unui chinez asupra tarii lui, in Romania e vorba despre puterea unor straini asupra tarii.
O diferenta majora.
Pe de alta parte, democratia da semne ca se degradeaza peste tot, din ce in ce mai mul, iar in locul ei este pusa multa propaganda. “
Crema antirid pa baza de fetusi avortati
Aborted Fetal Material Used in Anti-Wrinkle Creams
http://www.christiannewswire.com/news/6048111942.html
https://www.lifesitenews.com/news/aborted-fetal-material-used-in-anti-wrinkle-creams
https://www.washingtontimes.com/news/2009/nov/3/aborted-fetus-cells-used-in-anti-aging-products/
Chiar ca am trecut de ceasul al 12lea, sa ne pregatim de prapad, ca lumea asta nu mai are nici o scapare!
“Cazurile Adamescu, Ioan Nicolae, sau Carpatica sunt doar exemple dintr-șir lung de capitaliști români, eliminați, unii la propriu, cum este cazul Adamescu, pentru a face loc Supranaționalelor și capitalului străin.”
Alexander Adamescu l-a angajat pe fostul sef al serviciului secret MI6, John Scarlett, in procesul de extradare din Marea Britanie
“Sir John, in calitate de sef al MI6 , a intocmit asa numitul dosar al “armelor de distrugere in masa” in cazul Saddam Hussein, informatii care ulterior s-au dovedit a fi false
Familia Adamescu a negat ca ar fi incheiat vreun contract cu Black Cube, insa HotNews.ro a publicat in octombrie 2016 un document Black Cube in care Dan Adamescu figureaza drept “client” al companiei.
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22270564-daily-mail-alexander-adamescu-angajat-fostul-sef-mi6-john-scarlett-procesul-extradare-din-marea-britanie.htm
Aparentele insala.
Chris Terhes, președinte al Coaliției Românilor din SUA, un preot greco catolic, renumit pentru luarile de pozitie impotriva luptei anticoruptie…
Gelu Vişan, pedagog şi amorez de şcoală nouă
https://www.cotidianul.ro/gelu-visan-pedagog-si-amorez-de-scoala-noua/