Patriarhia Română CEDEAZĂ GRAV în fața presiunilor activiștilor #rezist anticlericali. ÎMPĂRTĂȘIREA LA ACELAȘI POTIR și cu aceeași linguriță pusă în dubiu chiar de către cei care ar fi trebuit să le afirme/ CUM AU RĂSPUNS TEOLOGUL JEAN-CLAUDE LARCHET ȘI MITROPOLITUL NICOLAE AL MESOGHIEI ISTERIEI SIMILARE A GRIPEI PORCINE?

27-02-2020 16 minute Sublinieri

Inițial, a fost un val de atacuri anticlericale din partea aceleiași rețele de activiști #rezist, care mergea în sensul interzicerii sărutării de icoane, a adunărilor de la Sfânta Liturghie și, în final, a împărtășirii din același potir.

Punctul culminant al acestor presiuni a fost reprezentat de postarea controversatului Traian Berbeceanu, șeful de cabinet al ministrului de interne, fost  șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba Iulia și, mai nou, cunoscut activist politic:

Andrei Caramitru, deja faimos pentru agresivitatea anticreștină a postărilor sale, nu a ratat nici el ocazia:

Prima reacție oarecum oficială a fost una normală. Iată ce răspundea Vasile Bănescu lui Caramitru:

Stiripentruviata:

Vasile Bănescu despre sugestia lui Andrei Caramitru de la USR de a închide bisericile din cauza unui virus

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a comentat pentru Q Magazine postările lui Andrei Caramitru de la USR. Acesta a scris că și-ar dori închiderea bisericilor din România din motive de igienă, în contextul măsurilor luate de Guvern împotriva propagării coronavirusului. Vasile Banescu a comentat:

„Biserica Ortodoxă Română a avut și are constant în contextul unor situații sociale grave, în care sănătatea publică este amenințată, o poziție subînțeles fondată pe discernământ și ferm orientată spre edificarea credincioșilor ei în legătură cu recomandările autorităților abilitate ale statului, dar, firește, și cu reamintirea limpede a învățăturii creștine despre boală și sănătate. În acest context, mesajul recent al episcopului Siluan al Italiei este unul clarisim în ambele sale registre: social și duhovnicesc.

Ierarhul a îndemnat înțelept la respectarea regulilor medicale emise de instituțiile medicale, dar, în mod firesc, și la rugăciune pentru cei contaminați, pentru familiile lor și pentru toate persoanele implicate în îngrijirea bolnavilor.
Doar cineva profund incult din punct de vedere religios și rupt total de realitatea spirituală poate fi contrariat de recomandările duhovnicești ale unui om al Bisericii, poate sugera viclean închiderea fie și temporară a bisericilor (spitale duhovnicești), sau poate ironiza nătâng puterea vindecătoare a credinței și a simbolurilor sale(ungerea cu Sfântul Mir, semnul Sfintei Cruci, Apa Sfințită etc)”

Au mai existat și alte răspunsuri.

Anghel Buturugă:

Trebuia să vină și asta. Mă miră însă prin cine. Acest Corrado de operetă #rezist. Biserica nu e serviciu public și participarea la liturghie nu e obligatorie. Cine participă, ar trebui să știe pentru ce și, mai ales, pentru Cine. În potir nu se află „vin sfințit”, ci Însuși Sângele Mântuitorului. N-are legătură materialul din care e făcut potirul sau lingurița. Dacă nu crezi asta, dacă nu înțelegi asta, chiar nu ai ce căuta la Biserică. Nu veni.

Dar nu ai niciun drept să pui presiune publică pe Biserică, pe această comunitate voluntară, să-și schimbe rânduielile pentru că atât te duce pe tine mintea de polițai. Culmea perversiunii, invocând iubirea. Așa, nici Mântuitorul nu i-a iubit pe cei care-L ascultau atunci când a spus că vor trebui să consume Trupul și Sângele Său. Aceia s-au smintit și au plecat.

Asta e încercare de a domina pe alții, de a le face tu regulile. Visul umed al polițailor de pretutindeni și de oricând. Va fi însă, cel mai probabil, și o cernere. Vom asista la încă o testare a gradului de catehizare a „enoriașilor” care vin la Biserică, așa cum a fost și la referendum. Câți vor da ascultare preotului? Câți vor descoperi că cei care vin și își împărtășesc copiii sau se împărtășesc chiar ei, la prima isterie propagată de sistema de propagandă, vor da buzna peste preot să folosească lingurițe de unică folosință?

Gabriel Popa

Tot din seria „să închidem bisericile că vine coronavirusul”

Traian Berbeceanu este un fost polițist, actualmente șef de cabinet al Ministrului de Interne și lider #rezist. Berbeceanu cere Bisericii să nu mai împărtășească oamenii cu lingurița de argint, ci să folosească lingurițe de plastic, de unică folosință. Și face acest apel în numele „iubirii”: vă implor… în numele iubirii… mai terminați cu obiceiurile alea de cult din Evul Mediu… e prima oară când vă cer să dați share masiv.

Mie unuia îmi pare genul acela de milițian care se face că te ajută și care de fapt „te face” fără să îți dai seama. Categoria aia care pozează în binefăcător și care îți pune vorbele în gură vrăjindu-te să declari și ce nu ai făcut. „E în interesul dvs să declarați așa… vă spun ca un prieten… declarați tot ce vă dictez eu… hai că tuturor ni se întâmplă… deci scrieți cum vă dictez, că e mai bine pentru dvs… și nu luați decât 10 ani, scăpați ieftin…”

Trucuri ieftine și uzate de milițian care se joacă de-a „good cop, bad cop”. După ce Calamitrii au dat cu toporul cu închiderea bisericilor, el acum e the good cop și vine și ne roagă chipurile frumos, în numele iubirii și în interesul nostru. Părând că ar fi un insider, unul căruia îi pasă, pe care îl doare „din interior”.

Acesta nu e decât bullying, încercare de a-i domina pe alții și de a impune tu regulile. Cum spunea un comentator, e visul umed al milițienilor de pretutindeni și de oricând. (…)

Și tot un studiu de caz pe fake news

Deci mare parte din vină pentru răspândirea coronavirusurilor o poartă creștinii și bisericile, deoarece oamenii sărută icoane și se împărtășesc cu aceeași linguriță (de argint, dar nu mai contează). Deci bisericile ar trebui închise iar practica de cult ar trebui interzisă, măcar temporar. Poate și preoții și credincioșii băgați un pic la închisoare.

Iar dovada supremă este faptul că în Coreea de Sud focarul principal a fost o comunitate religioasă. Ce contează că acea comunitate este un cult foarte controversat, care nu are nici icoane, nici împărtășanie. Membrii acelui cult nu se împărtășesc cu Hristos pentru simplul fapt că ei cred că pastorul lor este chiar Hristos (re)încarnat. Deci nici vorbă de pupat icoane sau de lingurițe de argint acolo.

Dacă se va revărsă Nilul, creștinii sunt de vină. Dacă vine pandemia de coronavirus, tot creștinii sunt de vină. Să ridicăm niște ruguri? Sau măcar să-i punem în lanțuri și să-i aruncăm în beciuri pe creștini? Sigur ne va spune tot Calamitru Jr. cât de groase să fie lanțurile și cât și cum să fie înfometați și bătuți „religioșii” în beci.

Marea problemă este că cea care pune în dubiu cât se poate de …nătâng puterea vindecătoare nu doar a credinței, nu doar a simbolurilor, ci a Sfintelor Taine, este chiar Patriarhia Română, care a cedat, după modelul catolicilor, acestor presiuni publice. 

Iată, mai întâi, cum a reacționat Arhiepiscopia Romano-Catolică și cel fel de recomandări a făcut:

Stiripesurse:

HALUCINANT Arhiepiscopia Romano-Catolică le cere credincioșilor, printre altele, să nu mai pupe moaștele, iar bătrânii și bolnavii să nu mai meargă în biserici

Arhiepiscopia Romano-Catolică de București adoptă măsuri de prevenție sanitară împotriva noului Coronavirus (Covid-19), recomandând credincioșilor să renunţe la gestul însemnării cu apă binecuvântată şi să nu mai dea mâna cu ceilalţi participanţi la Sf. Liturghie, informează un comunicat.

Într-o Scrisoare circulară transmisă credincioșilor, preoților și persoanelor consacrate, ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, recomandă o serie de măsuri pentru bisericile parohiale și capelele ordinelor călugărești și ale altor structuri – școlare, sociale, caritative, sanitare – din Arhidieceză.

Măsurile de prevenție au fost decise după consultarea cu specilişti în domeniul medical, în urma confirmării în țara noastră, în particular pe teritoriul Arhidiecezei Romano-Catolice de București, a unei persoane infectate cu noul coronavirus (Covid-19) și a existenței altor persoane considerate suspecte medical ori izolate la domiciliu.

Astfel, în perioada următoare, credincioșilor li se recomandă să renunţe la gestul însemnării cu apă binecuvântată, pentru a evita atingerea aghiazmatarelor, şi să nu mai dea mâna cu ceilalţi participanţi la Sf. Liturghie, în momentul dăruirii semnului păcii. De asemenea, se va evita contactul direct al credincioșilor cu relicvarele, iar ministranții şi sacristanii vor avea și ei obligația de a se spăla pe mâini înaintea fiecărei celebrări liturgice.

Totodată, Arhiepiscopul le recomandă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani, celor vulnerabili din punct de vedere medical (cu diabet, boli cardiovasculare, respiratorii, hepatice etc) şi celor care prezintă simptone de răceală să evite prezența în biserici și capele la momentele de rugăciune comunitară și să se unească în rugăciune „prin participarea la devoţiunile (Rozariu, Calea Crucii) şi la Sfintele Liturghii care sunt transmise în direct pe internet din Catedrala Sf. Iosif.

„Aceste recomandări comunitar-liturgice – arată ÎPS Aurel Percă – se adaugă măsurilor de prevenție indicate deja de autorități: spălarea des pe mâini, cu săpun, sau folosirea de dezinfectat; evitarea atingerii feței cu mâinile nedezinfectate; autoizolarea și avizarea autorităților sanitare în cazul prezenței simptomelor de răceală sau a intrării în contact cu persoane bolnave. Respectarea recomandărilor autorităților statului privind Covid-19 nu este doar o obligație civilă, dar și una morală și creștinească, dictată de binele comun, grija față de aproapele și prețuirea vieții”.

La puțin timp, Agenția Basilica publică aceste „recomandări” asumate de Patriarhia Română:

Patriarhia Română: Măsuri sanitare şi spirituale în timp de epidemie

În contextul îngrijorării provocate de creșterea, inclusiv în România, a riscului de contaminare cu coronavirusul Covid–19, Patriarhia Română face apel la respectarea cu strictețe a tuturor măsurilor transmise de Ministerul Sănătății și de celelalte autorități abilitate (spălarea riguroasă a mâinilor și a feței cu apă și săpun, acoperirea gurii și a nasului în caz de tuse și strănut, dezinfectarea obiectelor și suprafețelor frecvent utilizate etc.).

În acelaşi context temporar, din punct de vedere liturgic și duhovnicesc, Patriarhia Română face următoarele recomandări:

  • Persoanele care manifestă simptomele de gripă de orice fel şi simptomele de coronavirus, descrise de autoritățile medicale, sunt sfătuite să evite în acele zile locurile aglomerate, inclusiv spațiul bisericii, pentru a nu-i expune și pe alții la o posibilă îmbolnăvire. În acest timp, persoanele respective pot asculta Sfânta Liturghie difuzată de Radio Trinitas și TRINITAS TV;
  • Persoanele care au teama de îmbolnăvire prin împărtășirea din Sfântul Potir cu lingurița comună pot cere preotului, în mod excepţional, împărtășirea, în orice moment al zilei, din Sfânta Euharistie pentru bolnavi, care le poate fi oferită într-o linguriță adusă de acasă și folosită exclusiv în acest scop, de o singură persoană (o firimitură din Sfânta Euharistie este pusă într-o linguriţă cu vin);
  • Menționăm că în Biserică Sfânta Împărtășanie se pregătește și se administrează totdeauna în condiții de igienă totală, iar icoanele sunt frecvent igienizate. Cei care se tem în această perioadă de îmbolnăvire pot evita temporar sărutarea icoanelor din biserică, însă pot săruta icoanele din propria casă;
  • Persoanelor care nu se pot împărtăși pentru că sunt deja bolnave li se recomandă să guste acasă din Agheasma Mare, primită de la biserică în ziua de Bobotează.

Toate cele precizate mai sus constituie măsuri excepţionale temporare, fiind îngăduite de Biserica Ortodoxă Română, ca adaptare în situaţie de epidemie.

Biserica Ortodoxă Română îi îndeamnă pe toți credincioșii săi la rugăciune, calm şi speranţă, solidaritate și responsabilitate, cerându-I Milostivului Dumnezeu ocrotirea și binecuvântarea Sa, deoarece, în primă şi ultimă instanţă, El este Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, iar sănătatea, viaţa şi mântuirea sunt darurile Sale, pe care noi însă trebuie să le cultivăm cu credinţă, speranţă şi iubire.

Știripesurse a înțeles, practic, esențialul, atunci când a redat știrea astfel:

Titlu: DE NECREZUT Patriarhia Română le cere credincioșilor bolnavi să nu mai meargă la biserică și anunță schimbarea normelor pentru Împărtășanie

După ce Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti Este recomandat credincioşilor să renunţe la gestul însemnării cu apă binecuvântată, iar persoanelor cu vârste de peste 70 de ani şi care prezintă simptome de răceală, să urmărească online ceremoniile, Patriarhia Română face și ea recomandări asemănătoare, cerându-le credincioșilor evitarea temporară a sărutării icoanelor din biserică, persoanele putând săruta icoanele din propria casă, arată un comunicat al patriarhiei.

Așadar, calmăm proprii credincioși spunându-le că pregătirea, administrarea Sfintei Împărtășanii se face în condiții de igienă TOTALĂ, iar icoanele sunt frecvent igienizate?!

Cel mai grav lucru din aceste recomandări este că nicăieri nu se reafirmă adevărul de credință că atât icoanele, și cu atât mai mult Sfintele Taine, sunt realități sacre, sfinte. REALITĂȚI! Nu simboluri, nu obiceiuri!  R E A L I T Ă Ț I. Și nu doar că nu se afirmă acest lucru elementar, dar se și folosește un limbaj profan, aproape profanator, fără intenție. Este o formă abruptă și lașă de auto-secularizare, prin care neliniștile artificiale ale populației, induse de influențatori rău intenționați, sunt întâmpinate cu argumente din registru profanului. Astfel, nu ar trebui să ne fie teamă să ne împărtășim nu pentru că în Potir se află Însuși Trupul și Sângele Mântuitorului, ci pentru că „pregătirea și administrarea” se fac în condiții de igienă totală! 

Evident că oricum nu există așa ceva, igienizare totală. Nici dacă ești paranoic cu igiena, dar nici în realitate. Pregătirea și administrarea Sfintelor Taine se face …cum se face. Ștergerea icoanelor – igienizarea – se face deseori în așa fel încât nu îți mai vine să săruți icoana nu de frica virușilor, ci pentru că trăznește mirosul unei substanțe alcoolice folosite pentru „igienizare”. Și vede toată lumea ce fel de cârpe sunt folosite la „igienizare”. Dar acestea sunt observații secundare care au rolul de a demitiza „igienizarea”, această nouă superstiție, sau nou idol, care ia locul, chiar în comunicatul Patriarhiei, ritualurilor sacre.

Apoi, se fac și afirmații inexacte. Nu este adevărat că Sfânta Împărtășanie se administrează celor bolnavi cu lingurița „pacientului”. Ci tot cu ligurința preotului, care o folosește pentru toți cei pe care-i împărtășește.

Nu așa se răspunde neliniștilor. Nu cedând și admițând, fie și de gura lumii, fie și, aparent, provizoriu, că trebuie să fie „igienizat” sacrul! Dacă îl igienizezi, îl transformi în profan, în lucru lumesc. Nu mai este sacru, este ceva care poate fi murdărit, care este supus acelorași procese biologice ca orice altceva… Incredibil analfabetism sau lașitate ascunde acest comunicat! Se putea opta pentru îndemnuri cu privire la igiena sanitară personală, se putea îndemna preoțimea sau credincioșii să arate răbdare și tact celor slabi în credință, se putea chiar îndemna celor care au dubii să nu participe la acele prilejuri care le produc neliniște, dar de ce să „aperi” Sfânta Împărtășanie cu „igienizarea totală” și să prefigurezi, practic, posibile modificări ale modului de administrare a euharistiei? Dacă epidemia (presupunand ca va exista, fiindca in acest moment NU EXISTA o asemenea epidemie, ci doar o campanie isterica si un sindrom generalizat al… DROBULUI DE SARE!) va dura mai mult ori va fi urmata de alte epidemii (de altminteri, in acest moment exista, mai degraba, alte infectii contagioase mult mai serioase si mai raspandite, fara sa aiba caracter epidemic)? Ce vom face? 

Pentru cine a uitat, a mai existat un astfel de moment critic, stârnit chiar de oameni ai Bisericii, pe timpul altei isterii, anume a gripei porcine. Atunci s-a mai venit cu aceeași idee a opririi practicii folosirii aceleiași lingurițe la împărtășit. Din fericire, ideea nu a ajuns să fie asumată și de Patriarhie, pe atunci, spre deosebire de „recomandările” din prezent. Redăm postarea din 2009:

Psihoza gripei noi si atacul la inima credintei noastre

articol din 2009

Reacţii la împărtăşirea credincioşilor cu Sfintele Taine, în contextul epidemiei de gripă A (H1N1)

La 21 august, Protoiereul pentru Franţa al Mitropoliei Române [n.n.:este vorba, spre uluirea noastra, despre P. Marc-Antoine de Beauregard, despre care, pana acum, stiam numai lucruri bune, inclusiv in ceea ce priveste distantarea fata de ecumenism, nemaivorbind despre legatura sa de ucenicie cu parintele Dumitru Staniloae si de cartile publicate in romaneste] a adresat următorul mesaj clerului şi conducătorilor laici ai Mitropoliei:

„Dragi fraţi şi părinţii, Aţi auzit desigur de ameninţarea epidemiei de gripă A. Trebuie să luăm în serios sfaturile fraţilor noştri medici şi să facem faţă acestei eventualităţi, deoarece Hristos în Biserica sa urmăreşte binele tuturor, atât în biserică, cât şi în lume. Din acest moment, până ce vom primi alte instrucţiuni din partea episcopilor noştri, trebuie să ne obişnuim să dăm Sfânta Împărtăşanie cu şi mai mare atenţie ca până acum: putem evita contactul cu linguriţa (daca deschidem gura mare şi dăm capul puţin pe spate, preotul toarnă pur şi simplu cuminecătura, fără să atingă buzele). Preotul, ajutat de diacon, poate şterge linguriţa sistematic după fiecare persoană. Până la urmă este vorba de o chestiune de igienă personală”.

swineflupriest(Instanataneu cu “impartasirea” la catolici, in unele tari, dupa instalarea psihozei celei noi…)

Conţinutul acestui mesaj a provocat o mare tulburare în rândul clerului şi credincioşilor ortodocşi. Teologul Jean-Claude Larchet i-a adresat Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Iosif o scrisoare pe care a făcut-o publică.

Am extras fragmentele cheie, reprezentative pentru importanţa argumentelor sale în contextul actual, şi în contextul mai larg al teologiei sacramentale, şi pentru că aceasta conţine o traducere a unei enciclice pe care mitropolitul grec Nicolae Hadzinikolaou a publicat-o recent pe această temă.

auteur553

„Inalt PreaSfinţia Voastră,

[…] Se pare că acest act, în exerciţiul funcţiilor sale, venit din partea unui preot căruia i-au fost încredinţate responsabilităţi asupra altor preoţi este suficient de grav pentru a justifica o intervenţie din partea dumneavoastră, nu numai în particular, ci şi public. Într-adevăr, mulţi credincioşi se pot tulbura de comentariile [protoiereului mitropoliei Sfinţiei Voastre], apropiindu-se de Sfânta Împărtăşanie cu îndoieli apărute în urma acestora, fapt care poate avea consecinţe grave pentru viaţa spirituală a credincioşilor dar şi pentru sănătatea lor. Într-adevăr, aşa cum citim în rugăciunile de înainte de împărtăşirea cu Sfintele Taine şi conform învăţăturii părinţilor noştri, dacă nu ne apropiem cu multă credinţă şi cu curăţenie sufletească, Împărtăşania ne va fi nu spre mântuire şi vindecare, ci „spre judecată, sau spre osândă” şi putem ‚ajunge neputincioşi cu sufletul şi cu trupul, împartăşindu-ne cu nevrednicie” (Rugăciunea întâi înainte de Împărtăşanie, a Sfântului Vasile cel Mare). Măsurile preconizate de [protoiereul mitropoliei] sunt departe de a proteja credincioşii de boli, ba chiar îi îmbolnăvesc din pricina lipsei de credinţă pe care o exprimă şi o inspiră!

Oare cum mai pot fi crezuţi preoţii care şterg Sfânta Linguriţa după fiecare împărtăşanie, atunci când spun rugăciunea de înainte: „Cred că acesta este însuşi preacurat Trupul Tău şi acesta este însuşi scump Sângele Tău”, sau: „dă să-mi fie şi mie acestea spre tămăduirea sufletului şi a trupului”?

Iar cei cu credinţa slabă şi care se îndoiesc pot să se lipsească de Sfânta Împărtăşanie. Dar cum să admitem că preoţii, al căror rol este de a întări credinţa credincioşilor şi de a ne fi exemplu, pot să semene asemenea îndoieli acolo unde altfel nu ar exista sau să întarească îndoielile acolo unde există deja?

Astfel de cuvinte şi atitudini atacă inima credinţei noastre, căci El, Cel care a învins moartea, Hristos Cel Atotputernic, Doctorul suprem al sufletelor şi trupurilor, care are puterea de a vindeca bolile sufletului, minţii şi trupului şi care face în fiecare zi o mulţime de minuni dăruind credincioşilor prea Sfântul Său Trup şi Sânge, este prezentat ca o posibilă sursă de boală şi este supus unor măsuri profilactice?

Din păcate, asemenea denigrări s-au răspândit deja în unele ţări. Ştim că preoţii din Patriarhia Antiohiei sunt învăţaţi să toarne de la distanţă Trupul lui Hristos în gura credincioşilor, astfel încât să nu rişte ca Sfânta Linguriţă să le atingă gura; mai ştim că în unele parohii din SUA, Sfânta Împărtăşanie se dă cu linguriţe de plastic de unică folosinţă (puteţi vedea chiar şi fotografii ale acestei practici pe internet). Oare o să ajungem într-o zi să punem vreun antiseptic sau antibiotic în Sfântul Potir?

Este important ca episcopii din Europa de Vest să ia măsurile necesare ca astfel de practici nelegiuite să nu pătrundă şi în continentul nostru.

Confruntat cu un astfel de risc (de blasfemie şi necinstire, nu de boală), Mitropolitul Nicolae Hadzinikolaou – care, în calitate de medic şi fost cercetător în biomedicină la Universitatea Harvard şi fost preşedinte al comisiei de Bioetică a Bisericii din Grecia şi al Centrului elen de Bioetică Medicală, nu poate fi acuzat de obscurantism – a publicat recent următoarea enciclică, care pune punctul pe „i” în această problemă”:

metropolitan_small

„Dragi fraţi,

În ultimul timp, odată cu apariţia epidemiei de gripă AH1N1, s-a pus în discuţie – cu rea-credinţă – posibilitatea de transmitere a bolilor prin Sfânta Împărtăşanie. Din nefericire, aceasta este o altă încercare de a ne denigra credinţa într-un moment în care nu ne-a mai rămas nici un sprijin, încercare însoţită deseori de un limbaj blasfemator, cu un ton ironic şi argumente răutăcioase.

Cu această ocazie, cred că ar fi oportun să ne aducem aminte de nişte adevăruri necesare pentru a ne proteja comoara credinţei din noi.

De două mii de ani încoace, Biserica noastră transmite harul tainelor sale într-un mod atât uman, cât şi binecuvântat, pentru „tămăduirea sufletului şi a trupului”. Ea nu a fost niciodată contestată de logica din zilele noastre a îndoielii dispreţuitoare, ci trăieşte zi de zi cu experienţa certitudinii unei mari minuni. Este posibil ca Sfânta Împărtăşanie să devină cauza bolii sau a celui mai mic rău? Este posibil ca Trupul şi Sângele Domnului şi Mântuitorului nostru să ne infecteze trupul şi sângele nostru? Este posibil că o experienţă de două mii de ani să fie învinsă de raţionalismul şi superficialitatea din vremurile noastre?

De secole întregi, creştinii, sănătoşi şi bolnavi, se împărtăşesc din acelaşi Sfânt Potir şi din aceeaşi Sfântă Linguriţă, pe care nu le spălăm şi nu le dezinfectăm niciodată, fără a păţi vreodată ceva rău. Preoţii din spitale împărtăşesc credincioşii, chiar şi pe cei cu boli contagioase, după care consumă restul sfintelor daruri şi nu li se întâmplă nimic. Sfânta Împărtăşanie este tot ce Biserica şi oamenii au mai sfânt, cel mai bun leac pentru trup şi suflet. Aceasta este învăţătura şi experienţa Bisericii noastre.

Câţi nu cred în miracolul Învierii Domnului, câţi ironizează naşterea Lui din Fecioară, câţi neagă mireasma răspândită de sfintele moaşte, câţi dispreţuiesc tot ce este sfânt şi sacru, câţi uneltesc împotriva Bisericii noastre, câţi urmăresc să stingă şi ultima urmă de credinţă din sufletele noastre, este normal să încerce să se folosească şi de această nouă gripă, legându-se de taina Sfintei Împărtăşanii.

Faptul că, din motive profilactice, anglicanii şi catolicii au hotărât să nu mai împărtăşească credincioşii din Anglia şi Noua Zeelandă, dacă se dovedeşte a fi adevărat – nu dă dovadă, după cum susţin unii, de prudenţă şi libertate, ci arată în cel mai bun mod distanţa enormă care separă Biserica noastră – euharistică, vie, care crede şi predică tainele – de alte grupuri religioase, care mărturisesc indirect lipsa harului şi a semnelor lui Dumnezeu in aşa-zisele lor taine şi lipsa lor de identitate bisericească. Viaţa fără împărtăşanie seamănă cu o boală gravă fără medicament.

Din păcate, marea problemă nu este virusul gripal, aşa cum susţine presa, şi nici virusul panicii mondiale – aşa cum susţin colegiile medicale – ci virusul necinstirii şi necredinţei. Şi cel mai bun vaccin este participarea cât mai deasă la Taina Sfintei Împărtăşanii.

Răspunsul nostru la această provocare a vremurilor noastre este viaţa noastră. Bine ar fi ca duhovnicii noştri, fără discriminare, acolo unde nu există piedici duhovniceşti, să recomande credincioşilor să se împărtăşească mai des, în aceste grele vremuri, iar cei care au binecuvântarea duhovnicului să se împărtăşească, să se apropie mai des de paharul vieţii, întotdeauna cu frică de Dumnezeu, cu multă credinţă şi cu dragoste adevărată.

+ Nicolae, Mitropolitul de Mesogheios

27 iulie 2009

Larchet este unul dintre cei mai titrați teologi ortodcși contemporani. IPS Nicolae are studii la MIT și la Harvard, a colaborat cu NASA. Dar pentru Patriarhia Română se pare că mai relevanți dpdv teologic ar fi Traian Berbeceanu sau Andrei Caramitru. Este mare păcat că cel are-și zice locțiitor al Tronului Cezareei, adică moștenitor, practic, al Sfântului Vasile cel Mare, al celui care săruta și îmbrățișa leproșii, să cedeze în acest fel adversarilor credinței și adevărului.

Există deja reacții critice ale unor preoți. Iată unele dintre acestea:

Există unele opinii potrivit cărora comunicatul ar fi pentru cei slabi. Însă este atât de prost formulat, încât dă dovadă de o totală lipsă de tact pastoral. În loc să tempereze anumite temeri, le confirmă și încurajează un comportament pe măsură al celor care, în realitate, nu știu și nu cred în Sfintele Taine, ci se raportează superstițios la ele. 

În plus, acest comunicat a stârnit și dezbinare. Iată cum discută pe o rețea de socializare câțiva preoți, dintre care unul chiar de la Patriarhie.

În discuții cineva a invocat și acest canon al rânduielii împărtășirii:

CANONUL 101 Trulan (RÂNDUIALA PENTRU PRIMIREA CUMINECĂTURII)

Dumnezeiescul Apostol cu glas înalt numeşte pe omul cel zidit după chipul lui Dumnezeu trup şi locaş al lui Hristos. Aşadar, cel ce a dobândit vrednicia cerească prin pătimirea mântuitoare, aflându-se pus mai pre­sus decât toată zidirea simţitoare, mâncând şi bând pe Hristos, se împre­ună pentru totdeauna cu viaţa veşnică, sfinţindu-şi sufletul şi trupul, prin împărtăşirea cu dumnezeiescul har. Drept aceea, dacă ar vrea cineva să se împărtăşească cu Preacuratul Trup în vremea adunării (liturghiei), şi să se facă prin împărtăşire (participare) una cu acela, făcându-şi mâinile în forma crucii, aşa să se apropie şi să primească împărtăşirea harului. Căci pe cei ce în loc de mână pregătesc oarecare vase (receptacule) din aur sau din altă materie, pentru primirea dumnezeiescului dar, şi prin aceasta se socotesc vrednici preacuratei pricestanii (de preacurata împărtăşanie), cu nici un gând nu-i întărim (aprobăm) ca pe unii care cinstesc mai mult ma­teria cea neînsufleţită şi supusă mâinii omului, decât chipul lui Dum­nezeu. Iar dacă s-ar prinde cineva dând preacurata cuminecătură celor ce aduc nişte vase (receptacule) ca acestea, să se afurisească şi el, şi cel ce le aduce pe acestea.

Canonul se referă la cei care aduceau propriile vase pentru a primi împărtășania în ele, din motive de falsă evlavie. Deși contextul e diferit, precum și motivațiile, se remarcă o condamnare fermă a întâietății date celor materiale față de Sfintele Taine.

Este de notat și acest incident din 2015, când filmarea cu un preot care explica unei femei de ce nu e nevoie de lingurița de unică foloință a intrat în atenția seculariștilor:

ActiveNews:

Răspunsul EXCEPȚIONAL al unui preot ortodox, atunci când o femeie îi aduce o linguriță de unică folosință pentru împărtășanie

În credința creștină, împărtășania este cel mai important moment al vieții oricărui credincios.

În credința ortodoxă, credincioșii sunt chemați să se împărtășească cu trupul și sângele Mântuitorului din același potir.

Pe internet a fost postat un filmuleț, în care este surprins momentul împărtășaniei de la finalul Sfintei Liturghii. La un moment dat, o femeie îi cere părintelui să-i împărtășească nepotul cu o linguriță de plastic, de unică folosință.

Preotul se oprește și explică faptul că în acel potir se află însuși Iisus Hristos și că nu există niciun risc în împărtășirea cu aceeași linguriță.

Ca din “întâmplare” filmarea a ajuns în posesia președintelui Asociației Secular Umaniste (ASUR) care a postat-o pe facebook. La fel de “întâmplător”, siteul hotnews.ro a preluat-o imediat. De emoție, autorul a strecurat și niște greșeli în text.

Filmulețul este însă editat, iar credincioșii sunt ironizați pentru că faptul că se împărtășesc la finalul liturghiei.

Mai mult, președintele ASUR însoțește filmulețul cu un comentariu în care preotul este denumit “fanatic”.

Nu este prima oară când Toma Pătrașcu folosește invective la adresa credincioșilor sau clerului Bisericii Ortodoxe. Cu altă ocazie, i-a denumit “psihopați” pe părinții care-și trimit copiii la ora de religie.

Altădată, a afirmat că introducerea orei de religie în școli este un “sistem idiot care atrage idioți și care, la rîndul său, produce generații noi de idioți”.

Iată și un articol din 2018, pe tema fobiei față de lingurița euharistică:

Jurnal de Migrant: 

Lingurița euharistică sau frica de a te molipsi. A te molipsi de Hristos

(…) În acest an, un cotidian din țară deschidea prima pagină cu un titlu de-o șchioapă: „Pericol! Ce nu ştiai despre Sfânta Împărtăşanie!”. Dincolo de strategia de a șoca prin titlu, autorul aducea la cunoștința publicului faptul că „medicii atrag atenţia că normele de igienă sunt încălcate, prin folosirea unui singure lingurițe la administrarea Împărtășaniei, iar oamenii pot contacta diferite boli, unele dintre ele foarte grave”. Într-un cuvânt, lingurița euharistică poate deveni dușmanul numărul unu al poporului. Sistemul medical nu mai face față, din cauză că oamenii se împărtășesc dintr-o singură linguriță! Așa o fi?…

În primul secol creștin, Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, un savant al epocii sale și un om care a preferat să moară, decât să se lepede de Hristos, a numit Euharistia „medicament al nemurii”. Dincolo de privirea în veșnicie, Sfânta Împărtășanie este numită „medicament”. Dumnezeiasca Euharistie vindecă! Vindecă sufletul, dar și trupul!  Așa ne rugăm în canonul citit înainte de momentul împărtășirii: „Să-mi fie Euharistia acesta spre sănătate, spre tămăduirea sufletului şi a trupului…”.

De două mii de ani, așa s-au rugat creștinii din toată lumea. Euharistia și participarea la primirea ei au fost centrul Bisericii și al cultului său. De mai bine de două mii de ani, în Euharistie creștinii au văzut marea întâlnire cu Dumnezeu – Cel care în mod real se pogoară și se face prezent, cu totul adevărat în Trupul și Sângele Său! Nu există Biserică fără Sfânta Împărtășanie, nimic nu are sens, nici învățătură dogmatică, nici morală creștină, nici istorie bisericească, fără Euharistie.

În primele secole creștine, numele de creștin era direct legat de împărtășire! Nu te împărtășeai, nu erai creștin. Așa se explică termenul destul de des folosit astăzi și care are conotații înfricoșătoare – „excomunicare”. În realitate, „excomunicatul” era cel care nu mai era primit la Euharistie, adică la marea întâlnire cu Hristos Dumnezeu.

Din păcate, astăzi mulți dintre noi ne excomunicăm singuri. De frica unei boli, fugim de izvorul vieții și de Viața însăși?!… (…)

Sfanta Impartasanie


Categorii

Ierarhi romani, Mitropolitul Nikolaos Mesogaias, Opinii, analize, Pagini Ortodoxe, Pandemia de coronavirus/ COVID-19, Patriarhul Daniel, Raspunsurile Bisericii la problemele vremurilor, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Sfanta Impartasanie

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

56 Commentarii la “Patriarhia Română CEDEAZĂ GRAV în fața presiunilor activiștilor #rezist anticlericali. ÎMPĂRTĂȘIREA LA ACELAȘI POTIR și cu aceeași linguriță pusă în dubiu chiar de către cei care ar fi trebuit să le afirme/ CUM AU RĂSPUNS TEOLOGUL JEAN-CLAUDE LARCHET ȘI MITROPOLITUL NICOLAE AL MESOGHIEI ISTERIEI SIMILARE A GRIPEI PORCINE?

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Una din cele mai grave caderi din ultima decada. De la sacru, la profan, venind chiar de la inaltimea amvonului oficial al Patriarhiei. Extrem de ingrijorator fenomen, daca n-ar fi comunicatul pe Basilica aproape ca nu mi-ar veni sa cred…
    Una peste alta, am un feeling ca, in ritmul asta, vor urma si altele.

  2. Sunt cunoscute astfel de cedări în Bisericile surori?

  3. Cata dreptate are pr. GEORGE REMETE in postarea sa: “CAND CLERUL TRADEAZA PE HRISTOS”.DOAMNE AJUTA!

  4. Aproape ca nu imi vine sa cred… Apropos si de articolul publicat de dvs. zilele trecute, privitor la tradarea unor arhierei… Deci, chiar nu pot sa cred/accept asta! Stim ca tradarea vine si va veni prin casnicii nostri, dar… Sa ne rugam pentru ei!

  5. Maaare greșeală!!! Și se plânge Patriarhul în continuu de secularizare?!? Păi acum cine o promovează?
    Poate ar tb ca să-și facă ordine și curățenie în Biroul de presă al Patriarhiei Române; dacă acesta a cedat în halul acesta acum, cine știe cum va ceda taman când bătălia este în toi???
    Se vede treaba, că nu este sănătoasă coabitarea lupilor în blană de oaie, precum Pleșu, Baconschi, Papahagi, Neamțu et comp cu ierarhii ortodocși. Ar cam fi cazul și timpul, ca să rupă astfel de relații păguboase numai pt ortodocși!

  6. Dacă la astfel de presiuni, minore, cedăm, atunci ce se va întâmpla când statul se va pune pe Biserică?

  7. Vin acasa tarziu, ma asez si eu sa citesc, sa mai aflu ce se intampla,
    E nasoala rau fratilor!
    Hai, sa zica ceva de post, ca la nevoie duhovnicii sunt indemnati sa mai treaca mearga, ca omul bolnav tot e scutit etc.
    Da’ asta???
    Si la ce bun? Daca vii cu inima indoita la Sfanta Impartasanie, nu mai bine stai acasa?
    Si daca vii cu lingurita ta, ce folos? Potirul si Sfanta Euharitie sunt aceleasi pentru toti.
    Hai, bre, ca sunt pe aratura, rau. Da’ rau!
    Mai sper la preoti sa se faca ca nu au auzit…

    A! ca era sa uit si raman nedumerit:
    Mai, voi astia cu mesajul de la Patriarhie, cum ramane cu cei care mor de gripa asta chinezeasca, ii ingropam sau ii ardem?

  8. Pingback: Covid-19 devine turnesolul care dă pe față necredința din BOR | theodosie.ro
  9. Persoanele care au teama de îmbolnăvire prin împărtășirea din Sfântul Potir cu lingurița comună pot cere preotului, în mod excepţional, împărtășirea, în orice moment al zilei, din Sfânta Euharistie pentru bolnavi, care le poate fi oferită într-o linguriță adusă de acasă și folosită exclusiv în acest scop, de o singură persoană (o firimitură din Sfânta Euharistie este pusă într-o linguriţă cu vin); nu apar pe nimeni da nu îmi place când suntem puși împotriva Bisericii. Aici vorbești în acest fragment ca te poți împărtăși cu linguriță ta din impatrasania ce se dă bolnavilor în tot timpul zilei. NU ARE NICI O TREABA CU SFÂNTA LITUGHIA… LA SFÂNTA LITUGHIE NE VROM IMPARTSII TOȚI DINTR-UN POTIR SI CU O LINGURIȚĂ IN CARE PRIMIM PE CEL CE A FĂCUT CERUL ȘI PĂMÂNTUL. NUMAI FIȚI ASA NAIVI BISERCA NU A CĂZUT ÎN NICIO PLASĂ NU A ZIS CĂ LA SFÂNTA LITUGHIE VII CU LINGURIȚĂ DE ACASĂ CITIȚI BINE ȘI ÎNȚELEGEȚI TOT CONTEXTUL ȘI VOI CUVANTUL ORTODOX AȘTEPT UN ARTICOL DISCULPATIV FATA DE BISERICA SAU EU PERSONAL NU O SĂ VĂ MAI URMĂRESC. MULȚUMESC CU STIMA ȘI RESPECT

  10. @Darian

    Bine. 🙂

  11. Darian Glod,
    Aveti spirit de observatie si nici naiv nu sunteti.
    Comunicatul este f clar: cine se teme de virusi sa asculte Sf. Liturghie la Radio Trinitas si apoi, mai pe inserate (asa, ca Iuda) sa vina cu lingurita de acasa.

  12. Am convingerea ca multi preoti ii vor trimite la plimbare pe cei care vin la Sf. Impartasanie cu linguritele personale, dar am si o curiozitate : vor prelua episcopii nostri acest comunicat pe site-urile episcopiilor, sau il vor ignora. De luat atitudine, nu cred ca poate fi vorba, desi, ar cam fi cazul.

  13. Nu cei sanatosi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi!
    Va veni o vreme cand … vor avea infatisarea adevaratei credinte, dar tagaduindu-i putetea.
    Cred ca ne ramane sa ne smerim si apropiem cu frica doar de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste ca sa ne vindecam toti.

  14. “Persoanele care au teama de îmbolnăvire prin împărtășirea din Sfântul Potir cu lingurița comună pot cere preotului, în mod excepţional, împărtășirea, în orice moment al zilei, din Sfânta Euharistie pentru bolnavi, care le poate fi oferită într-o linguriță adusă de acasă și folosită exclusiv în acest scop, de o singură persoană (o firimitură din Sfânta Euharistie este pusă într-o linguriţă cu vin);”
    – Coronavirusul se transmite în principal pe cale aerogenă. Chiar dacă un preot ar împărtăși acasă un astfel de bolnav, dpdv medical lingurița de orice fel nu face nici o diferență, preotului i-ar trebui un echipament medical special pentru a minimiza “riscul” contaminării. Medical, lingurița de unică folosință este deci inutilă.
    – Duhovnicește se face o iconomie prematură, nechibzuită și extrem de păgubitoare care va sminti și va ricoșa tot în Biserică: credincioșii vor chestiona natura și efectele Sf. Împărtășanii iar seculariștii vor sancționa o credință ipocrită – dealtfel, obiectivul real al provocării lansate de ei. Biserica merge pe un compromis care nu era necesar, care nu o avantajează și care deschide posibilitatea altor compromisuri (ex. repunerea în discuție a practicii incinerării, căsătoria homosexualilor, hirotonia femeilor, laxism în practica postului, împărtășirea heterodocșilor în general și din familiile mixte în special). Putea să aștepte până statul dădea directive de inchidere/interdicție a unor instituții/evenimente publice.   
    – Dar fie și în cazul unei carantine impuse de autorități, nevoia asistenței religioase rămâne. Dacă BOR se ghidează numai după principiile medicale și se conformează presiunii sociale, atunci soluția logică ar fi încetarea pe perioadă nedeterminată a oricărui serviciu religios și al oricărei asistențe religioase. Evident perspectiva e absurdă și anticreștină. 

  15. Acum, asa, vorbind ceva mai la rece, nu trebuie sa ne miram prea mult de toata tarasenia asta. Pana la urma si la urma avem exact ierarhii pe care ii meritam. Daca noi am fi fost crestini adevarati nu ar fi ingaduit Domnul toate astea.

  16. Darian Gold

    Împărtășania pentru bolnavi este… pentru bolnavi. S-a creat un obicei prost și dăunător ca preoții să împărtășească cu această Împărtășanie pe oricine și oricând. Împărtășania pentru bolnavi se oferă celor care nu pot veni la biserică, din cauza bolii, sunt imobilizați la pat, în spital etc., preotul mergând să-i împărtășească acasă sau la spital. În România, cine nu are chef să stea nemâncat până la momentul împărtășirii, se duce și cere să se împărtășească dimineața cu această Împărtășanie, cu toate că ajunarea de la miezul nopții până la momentul împărtășirii în cadrul Sfintei Liturghii este reglementată canonic. Adevărat, sunt situații în care preotul, prin iconomie, poate folosi Împărtășania pentru bolnavi și în alte situații speciale: cineva nu poate participa la Sfânta Liturghie din cauză că serviciul îi impune să muncească duminica, pentru copiii care devin neastâmpărați și chiar nu mai pot sta până la sfârșitul Liturghiei etc. Scuze de tipul: nu pot sta fără să beau apă până la prânz sau altele asemenea mi se par copilărești. Preotul trebuie să analizeze fiecare situație și să folosească Împărtășania de peste an când motivul este întemeiat.

    Cea mai mare mascaradă mi se pare ce se întâmplă în Sâmbăta Mare, dimineața, la toate bisericile. Șiruri întregi de oameni se spovedesc pe bandă rulantă și apoi se împărtășesc, bineînțeles cu împărtăşanie pentru bolnavi. Iar în noaptea de Înviere vin “să ia lumină” și pleacă acasă să se îndoape cu mâncare, iar la Liturghie bate vântul în biserică. Unii poate chiar încep cu mielul la prânz, în Sâmbăta Mare, după ce s-au împărtășit. Ei îndeplinesc doar o formalitate, nu conștientizează ce înseamnă Euharistia, trebuie să o bifeze și pe asta. În mod normal toți credincioșii unei parohii (care au dezlegare) ar trebuie să se împărtășească la Sfânta Liturghiei din noaptea de Înviere. Ați spune: dar cum, va dura ore? Ce aveți mai bun de făcut? Hristos a pătimit pentru noi ore interminabile și noi nu putem aștepta o oră – o oră și puțin? În astfel de situații, când sunt foarte mulți credincioși, Împărtășania se poate pregăti în mai multe potire și împărtășesc toți preoții, diaconii, în același timp. Este absolut canonic. La liturghiile Sfântului Ioan din Kronstadt, în Postul Mare, participau chiar și 5000 de oameni care se împărtășeau. Chiar și cu mai multe potire dura 5-6 ore până se împărtășeau toți! La sfintele moaște putem sta ore întregi în frig și ploaie (ceea ce e foarte bine), dar să ne întâlnim cu Hristos nu putem? Trupul și Sângele Domnului sunt mai importante decât orice!

  17. ba, asa va trebuie!
    nu sunteti voi cei care ii tot aparati pe apostatii astia? de ce nu ati fost mai fermi in legatura cu tradare din Creta?
    astia tot asa vor merge si mai mari decat acestea veti vedea… din pacate
    trebuie coalizata pliroma ortodoxa din Romania, caci vin vremuri grele

  18. “În astfel de situații, când sunt foarte mulți credincioși, Împărtășania se poate pregăti în mai multe potire și împărtășesc toți preoții, diaconii, în același timp. Este absolut canonic.”
    Nu stiu daca este canonic asa ceva. Exista un singur Sfant Potir, pentru ca exista un singur Hristos.
    E acelasi motiv pentru care nu se pot face doua Sfinte Liurghii in aceeasi zi, la aceeasi Sfanta Masa. Acelasi motiv pentru care nu te poti impartasi de doua ori in aceeasi zi.

  19. @ Mihai:

    Mai multe potire, adapate insa dintr-un singur potir, se ingaduie si se practica si in cele mai stricte biserici, mai ales in catedralele mari. Dar nu cu potire individuale, aduse de acasa. E cu totul altceva.

  20. @ Ninel:

    Bine, „bă”! Puteti exulta oricat, ca noi tot in Biserica ramanem. Strigam de aici, dar nu plecam nicaieri. Si ii pomenim pe ierarhi. Sanatate!

  21. @cititor:

    Am observat aseara ca Doxologia preluase initial si apoi a scos! Iar PS Ignatie a exprimat pe Instagram pozitia sa, doar ca indirect.

  22. Titus, Mihai S:

    Da, o sa ajunga sa accepte totul. FIV-ul deja e acceptat. Urmeaza incinerare, parteneriate, educatia sexuala… Mai inainte isi vor da tot concursul la campaniile de vaccinare obligatorie. Si tot asa!

  23. @ cristian:

    Cred ca iti dai seama ca nu a scris Biroul ala singur… Si, dupa stiinta noastra, nu sunt ideile lui Vasile Banescu acolo, care cu cateva ore inainte raspunsese dur lui Caramitru.

  24. Mihai

    Este foarte canonic. Uite un articol al Ieromonahului Petru Pruteanu:
    https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=https://www.teologie.net/data/carte/PP-potirul-euharistic.pdf&ved=2ahUKEwj9o_yqgfTnAhXvs4sKHSPJB6AQFjABegQIBxAI&usg=AOvVaw3ms7cxgjSCGMz4NQbY8l4L&cshid=1582885546750

    Si alt articol: https://www.teologie.net/2011/10/31/mitropolitul-ilarion-alfeev-potirul-euharistic-la-liturghiile-slujite-in-sobor/

    După cum scrie aici, se practică frecvent la greci și ruși, în posturi și la sărbători mari, când se împărtășesc foarte mulți credincioși. Se practica în vechime, la marele catedrale, precum Sfânta Sofia din Constantinopol. Ori se sfințește un singur Agneț și un singur Potir și apoi se toarnă în potire mai mici, ori se pot sfinți direct mai multe Agnețe și mai multe Potire, păstrând neschimbat teaxtul Epiclezei, referindu-ne la Sfintele Daruri la singular, nu la plural: “… fă adică Pâinea aceasta…”, “… iar ceea ce este în Potirul acesta…”. S-ar putea să scrie și în Litughier, dacă nu mă înșel.

    Așa se fac Liturghii în toate bisericile dintr-un oraș, și avem mai multe Potire. Învățătura Bisericii ne învață că în fiecare firimitură din Sfânta Împărtășanie, din fiecare Potir, se află Hristos întreg, nu o parte.

    După cum scrie și ierom. Petru Pruteanu, noi, românii, ne împărtășim foarte rar și de aceea s-a ajuns la aberații precum împărtășirea în Sâmbăta Mare a credincioșilor cu Împărtășanie pentru bolnavi, iar în noaptea Slăvitei Învieri se împărtășesc acolo, câțiva.

  25. A.M. (2):

    Exact.

    (1):

    Nu e un reper extraordinar de credibil pt noi pr. Pruteanu, dar in cazul asta e corect. Multumim!

  26. Pt admin: nu mai știu ce să cred. Cunosc poziția lui Vasile Bănescu față de prost, dar cred că ar fi f bine,și aceasta o spun mulți credincioși pe net, ca să dea biroul respectiv și nume când vine vorba de ”împărtășania igienică”; nu de alta, dar cu siguranță nu este o atitudine unitară în toată BOR față de comunicat și îndemn. Poate, cine știe?, biroul va da și o îndreptare/ dezmințire; tragem și noi nădejde, că prea gogonată e…. și-l mai și scoate înțelept pe prost (și pe miliționer).

  27. Un răspuns demn de toată aprecierea noastră !!! Cel puțin, eu m-am bucurat din toată inima când l-am citit… Cu atât mai mult cu cât mă așteptam la un asemenea răspuns din partea Patriarhiei și poate, mai puțin din partea unui reprezentant al poliției !!! Tot respectul domnule Christian Ciocan !!!

    https://www.dcnews.ro/berbeceanu-mesaj-viral-pentru-biserica-ortodoxa-ciocan-intervine-puternic-draga-traian_732693.html

    Iertare și Doamne ajută tuturor !!!

  28. @ Cristian:

    Ce nume mai vrem? Nu stim ce inseamna Patriarhia Română, cine este Patriarh? Nu conteaza cine a redactat, conteaza cine a asumat.

  29. 1. La Sf. Liturghii unde slujesc arhierei, se foloseste o prescura mai mare, din care preotul scoate un Agnet mare, care se transforma la Epicleza in Trupul Domnului Hristos. Aceasta, in primul rand pentru ca sunt mai multi preoti si diaconi care slujesc si trebuie neaparat sa se impartaseasca. Apoi, daca sunt si credinciosi multi care se vor impartasi, se imparte Sf. Impartasanie in mai multe potire, din care se impartasesc in acelasi timp cei pregatiti.
    2. La Proscomidie, pt. Liturghia din duminica de la inceputul Postului Mare, se scot mai multe Agnete din mai multe prescuri, pt fiecare Liturghie a Sf. Grigorie Dialogul. Si acestea toate, sunt puse pe sf. Disc si preschimbate la Epicleza. De aceea se si numeste Liturghia Darurilor mai inainte sfintite.
    Deci, e corect si cu mai multe potire, si cu mai multe Agnete. Altele sunt problemele la noi…

  30. Admin,
    Multumesc!

  31. @ admin 30
    Totusi, eu cred ca respectivul comunicat nu a fost semnat de Patriarhie, ci de vreun userist ceva. Ca prea transpare acel duh rece specific postmodernist si post adevar!

  32. Incredibil, acest comunicat va sminti teribil gloatele caldicele care vor intoarce spatele in zilele de razboi.

  33. Pingback: RELIGIA ȘI CONSERVATORII RĂSPÂNDESC CORONAVIRUSUL. Cum stigmatizează massmedia oamenii și practicile religioase plecând de la cazul unui cult milenarist din Coreea de Sud
  34. Jalnic cuvant pastoral la acestui… Daniel. A ajuns sa numeasca lepadarea de Hristos iconomie. Asta marturiseste cat de mult cred episcopii nostri de astazi in harul ce le-a fost dat si in lucrarea Duhului Sfant. Nu mai sunt altceva decat niste birocrati, niste corporatisti in sutana. Vai de ei, cei prin care vine sminteala!

    “Biserica fiind sobornicească în toate părțile sale, fiecare dintre mădularele sale – nu numai clerul, ci și fiecare laic – este chemat să mărturisească deopotrivă și să apere adevărul tradiției, opunându-se până și episcopilor, dacă cumva aceștia cad în erezie. Primind harul Sfântului Duh în taina mirungerii, un creștin nu poate fi inconștient de credința sa; el rămâne tot timpul responsabil în fața Bisericii.”
    Vladimir Lossky

  35. @ Titus L.

    Sa criticam vorbind insa cuviincios, te rugam.

  36. Ce mi se pare iarasi a fi interesant este faptul ca toata tulburarea asta a venit taman in ajunul Postului Mare…

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare