SFANTUL NECTARIE, FACATORUL DE MINUNI SI VINDECATORUL. Pilda smereniei si blandetii care nu se sminteste de nedreptate. RUGACIUNE CATRE SFANTUL NECTARIE. Predicile Parintilor Simeon Kraiopoulos si Filotei Zervakos

9-11-2013 Sublinieri

Sf-Nectarie-with-scenes-80-70-cm

Suflete fierbinti inchinate lui Dumnezeu[1]

Sfantul Nectarie

Sfantul Nectarie, de la primii sai pasi, L-a urmat pe Domnul si a facut-o din toata inima. Este evident ca n-a mers pe caile Lui si nu I-a slujit cu ganduri ascunse. Fiecare suflet care-L slujeste pe Domnul lucreaza fara cuget viclean, cu daruire deplina.

Dumnezeu a randuit lucrurile si in cazul sfantului Nectarie. Acolo, in acei ani, la Patriarhia Alexandriei a inga­duit sa fie batjocorit ca ultimul om si sa fie alungat.

Cineva mi-a scris in aceste zile:

„Sa va rugati sa nu ma smintesc intru Dumnezeu!”

Este un lucru foarte delicat acesta. In afara de Fericirile rostite pe Muntele Maslinilor[2], care s-au citit si in aceasta seara, alta data Mantuitorul a zis:

Fericit este cel ce nu se va sminti intru Mine.[3]

Desigur, oamenii rai se fac instrumente ale Diavolului, ale raului si osandesc, judeca. Dumnezeu ii lasa pe cei rai sa faca ceea ce voiesc si atitudinea aceasta poate sa-i scandalizeze pe ceilalti. Patriarhul Alexandriei de atunci, cred ca am spus si alta data, a trait 105 ani. El este cel care l-a alungat pe sfantul Nectarie. Sfantul nu s-a smintit. Ştia ca Dumnezeu are puterea sa le schimbe pe toate, sa le randuiasca. Dumnezeu ingaduie sminteala, nu intervine, o lasa sa se intample. Exista pericolul ca sufletul slab sa se simta parasit, sa inceapa sa lancezeasca, sa se goleasca de seva, sa deznadajduiasca.

Cand sfantul Nectarie a venit in Grecia, pentru cate nu a fost judecat, in special cand a locuit in Eghina! PunereaInMormantIkoneumMuesumL-au costat mult toate acestea! N-a ramas piatra peste piatra care sa nu fie aruncata asupra lui, desi oamenii n-aveau nimic sa-i reproseze. Cand incepe osandirea cea ingaduita de Dumnezeu ca sa fie zdrobita pe deplin faptura Sa, crucea pe care este chemat s-o ridice omul devine de nepurtat. Acestea toate le-a trait si Hristos. N-au strigat toti, chiar si cei carora le facuse bine, care au fost vindecati: „Ia-L, rastigneste-L?”[4]

Insusi Fiul lui Dumnezeu S-a facut pilda pentru cei ce patimesc. A trait El Insusi viata adevarata si ne cheama si pe noi sa-I urmam. Prin urmare, sfantul Nectarie nu si-a pierdut credinta, nu s-a smintit inaintea lui Dumnezeu, n-a gandit ca Dumnezeu l-a parasit in mijlocul celor rai, ci a primit sa patimeasca.

…Asa si tu sa biruiesti sminteala si sa te daruiesti lui Dumnezeu

Mantuitorul ne spune:

„Fericiti cei saraci cu duhul, fericiti cei prigoniti pentru dreptate…, …Şi vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra…”.

Iar la sfarsitul fericirilor spune:

„Bucurati-va si va veseliti ca plata voastra multa este in ceruri!”

Daca cineva nu este convins de acest adevar esential nu poate sa fie crestin autentic. Multi sunt crestini doar cu numele. Sunt prinsi de comoditatea vietii prezente si daca n-o au pe aceasta, se pierd. Dumnezeu, desigur ii mangaie si ii ingaduie, ca si cum le-ar spune:

„Vreti sa va simtiti bine? Simtiti-va bine!”

Dumnezeu ingaduie ispite pentru cei care au ravna sa-L urmeze pe Hristos. Sunt suflete care-L iubesc pe Dumnezeu, care au inlauntrul lor fierbinteala iubirii, a inchinarii si a slujirii lui Dumnezeu si de aceea rezista.

Toti suntem chemati sa pasim pe caile Lui, spre binele nostru. Sa-L iubim pe Dumnezeu din toti rarunchii nostri. Oricat de rau ni s-ar parea ca merg lucrurile, sa nu ne smintim, ci sa ne daruim lui Dumnezeu. Unui crestin Hristos intinde mana lui Petru scufundat in marenu-l este ingaduit sa oboseasca, sa cada in acedie, ca si cum nu poate sa se apropie. Toata lucrarea se dezvolta tainic, in inima. Amenintarile raman in afara noastra. Precum marea, deasupra careia suiera vantul, ridica valurile, dar jos in adancuri ramane linistita, ceva asemanator poate sa se intample si sufletului. In afara lumea poate sa se piarda, dar in adancuri sufletul este ancorat in Dumnezeu; care in chip tainic ii va sopti:

„Nu te teme, sunt aici, continua-ti calea, continua sa crezi in Mine, sa-Mi urmezi!”

Astfel, plata noastra va fi multa in ceruri.

(09.11.1999)


[1] Predica a fost tinuta in biserica Sfanta Treime, la priveghere, in cinstea Sfantului Nectarie.

[2] Vezi Matei 5,3-12.

[3] Matei 11,6; Luca 7, 23

Predica la mutarea sfintelor moaste ale Sfantului Nectarie

„Sa laudam pe barbatii cei vestiti in neamul lor. Multa marire a facut Domnul, slava Lui este in noi” (Intel. Sirah 44,1-2).

Preacinstiti parinti si frati in Domnul si impreuna sluji­tori, iubitoare de praznuire adunare, fii duhovnicesti iu­biti si preadoriti,

Cum oare au fost slaviti barbatii pe care inteleptul Sirah ne indeamna sa-i laudam, caci pentru acestia Dum­nezeu multa slava a stralucit din veci in maretia Lui?

Acestia sunt de Dumnezeu insuflatii profeti, preainteleptii Apostoli, de Dumnezeu purtatorii Parinti si invata­tori ai Sfintei noastre Biserici Ortodoxe, ale caror fapte bune au stralucit ca lumina si ca soarele si prin faptele carora s-a preaslavit numele Preainaltului nostru Tata din ceruri, precum Insusi Domnul nostru Iisus Hristos ii sfatuise pe ucenicii Sai:

„Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, incat sa vada faptele voastre cele bune si sa slaveasca pe Tatal vostru Cel din ceruri” (Matei 5,16).

Intre acesti preaslaviti si mari barbati se afla si cel ce astazi prealuminos e praznuit, Sfantul Nectarie ΑΓΙΟΣ ΝΕΚΤΑΡΙΟΣ ΣΚΙΤΣΟ ΕΡΓΑΖΟΜΕΝΟΣ ΚΑΠΝΟΠΩΛΕΙΟfacatorul de minuni, cel care prin faptele sale bune si prin minunile sale nenumarate s-a facut pricina a slavirii sale si a slavirii numelui Preainaltului, Cerescului Parinte in aproape intreaga lume.

Acest stralucitor si prealuminator far care a luminat stramtorata Sfanta Biserica noastra Ortodoxa in aceste zile rele, s-a nascut pe 1 octombrie 1846, in Silivria, in Tracia de rasarit, din parinti saraci, dar evalviosi si virtuosi. Numele de botez a fost Anastasie. Primele cunostinte le-a invatat in locul natal. Avand dorinta de a invata mai mult si pentru a-i ajuta si pe parintii lui saraci, a mers la Constantinopol si a lucrat din greu, ca sa nu manance paine in dar, ci si sa ajute pe alti straini si bolnavi.

Lucrator cu trupul, nu a incetat sa lucreze si duhovniceste, preocupandu-se cu citirea Sfintei Scripturi, a cartilor parintilor Bisericii, a vietilor sfintilor, pe care se straduia sa-i urmeze. Iubitor de cunostinte fiind, s-a facut si mult stiutor.

De douazeci de ani fiind, a fost randuit invatator in satul Lisis din Kios.

Dorindu-si de mic copil sa se faca monah si preot, a intrat in Sfanta Noua Manastire din Kios, stralucita pe atunci, in care s-a facut monah in 1876, cu numele de Lazar, si dupa un an, in 1877, a fost hirotonit diacon de catre Mitropolitul Grigorie al Kiosului, numindu-se acum Nectarie. Vazandu-i staretul si comunitatea (obstea) manastirii progresul si seriozitatea pe care o avea in citirea Sfintei Scripturi, l-au trimis la Atena sa-si termine studiile gimnaziale pe cheltuiala vesnic pomenitului iubitor de Hristos Ioan Horemis din Kios si mai apoi a intrat la Uni­versitatea Nationala. Dupa terminarea studiilor teologice, s-a dus in Alexandria la Patriarhul de atunci Sofronie, care vazandu-i ravna l-a hirotonit preot, numindu-l predi­cator si epitropul Patriarhiei in Cairo, in 1886. Dupa trei ani, in 1889, pentru vrednicia sa, pentru ravna sa, pentru activitatea si folosul adus in postul sau in Cairo, a fost hirotonit episcop al Pentapoleosului si urcat in treapta de episcop vicar al Patriarhului in Cairo.

Sf Nectarie - foto 3Vrednic fiind, cu harul lui Dumnezeu, in preamarita vrednicie a arhieriei, o singura grija avea: cum sa pescu­iasca sufletele prin predicile sale, spre a le oferi in dar lui Dumnezeu. S-a facut doctor al tuturor bolnavilor si tru­pesti si sufletesti, celor saraci bogatie, celor necajiti alina­re, celor intunecati si cazuti si necuviinciosi lumina si adevar si, dupa cuvantul Sfantului Apostol Pavel, tutu­ror toate s-a facut spre a-i castiga” si lui Hristos a-i darui.

In afara predicilor, a spovedaniei, a indrumarii duhov­nicesti, a preocuparii in toate felurile de asociatii filantropice sau duhovnicesti, a scris si multe carti religioase, de teologie, dogmatice, folositoare de suflet, pe care le-a scris din vederea, simtirea curata.

Intai pentru slava Adevaratului, Celui in Treime slavit Dumnezeu.

In al doilea rand pentru slava, apararea si intarirea credintei noastre ortodoxe.

In al treilea rand pentru folosul sufletesc al crestinilor ortodocsi si paza lor impotriva diferitelor erezii si a ino­vatiilor recente.

L-a iubit din toata inima si din tot sufletul pe Dumne­zeu si a fost iubit de Acesta, L-a iubit pe Păstorul sau ca pe pastorul cel bun si Acesta l-a iubit pe el. Pe Păstorul sau l-a cunoscut, l-a ascultat glasul si L-a urmat. Şi pe el l-au urmat toti conationalii. Crestinii ortodocsi din Cairo mergeau si alergau sa-l vada la fata pe viitorul urmas al Patriarhului Sofronie si numai niste prefacuti frati si prefacuti episcopi, din cauza invidiei, ca niste netrebnici s-au trufit si mintind l-au parat pe sfant la patriarh ca ar vrea sa-i ia locul. Iar patriarhul i-a crezut in minciuna lor trufasa, fara sa cerceteze si sa primeasca apararea dreapta a sfantului, l-a destituit si, minciuna continuand, l-a izgo­nit din Biserica Alexandriei. Sfantul, ca bun ucenic al Blan­dului Invatator si Domn Iisus Hristos Care le-a spus uce­nicilor Sai ca atunci cand vor fi izgoniti dintr-un oras sa mearga in altul, fara a avea pomenire de rau fata de acei ce avusesera atata ura, a plecat iertandu-i si a mers in Atena, unde a fost randuit intai predicator la Halkidos in 1891 si dupa trei ani a fost inscaunat in Mitropolia Ftiotidei si Fokidei.

Mare folos a adus pe perioada sederii lui aici crestini­lor, prin predicile sale, cu spovedaniile si cel mai mult dintre toate cu pilda sa cea buna ca virtuos locuitor al ora­sului si cu faptele sale cele bune; astfel lumina ca o lumi­na, ca un soare, cele pe care le vedeau crestinii si foloseau si slaveau pe Dumnezeu ca le trimisese un astfel de lumi­nator si parinte duhovnicesc. Multi locuitori din Halkida l-au cunoscut personal, au auzit dulcile sale cuvinte, s-au spovedit si cu emotie si evlavie pomeneau de numele sau. Eliberandu-se postul de director al scolii Rizarios, toti au vazut in Sfantul Nectarie pe singurul potrivit pentru pregatirea morala si duhovniceasca a scolii. Astfel a lucrat cu ravna in aceasta slujire intre anii 1894 si 1908, facand din multi elevi ai sai ori muncitori incercati, barbati desa­varsiti, doritori ai Duhului, dintre care unii au urcat pana la marile vrednicii ale preotiei si chiar arhieriei, altii facandu-se profesori universitari, profesori de liceu, invatatori; toti urmandu-si invatatorul s-au facut folositori societatii, tarii si Bisericii.

Din cauza suprasolicitarii si a bolii, Sfantul paraseste conducerea scolii Rizarios in 1908, mergand intr-un schit din Eghina, unde erau cateva chilii si o biserica inchinata Sfintei Treimi. Aici trimisese mai multe ucenice pe care le invatase ca duhovnic si le sfatuise cum sa privegheze si sa se roage cum sa lucreze lucrul de mana si cum sa mun­ceasca cu osardie si atentie. Acum a ajuns duhovnic al acestei obsti, indrumandu-le sa fie cu grija la canon, la sfintele slujbe, ca nu cumva sa ramana afara ca fecioarele neintelepte atunci cand va veni Mirele. Sa vegheze, sa pri­vegheze sa se roage spre a intra impreuna cu fecioarele cele intelepte la Nunta cea cereasca.

Sf Nectarie - foto 6A ramas in manastire doisprezece ani, departe de zgo­motul lumii, al desertaciunilor, al uraciunilor si obrazniciilor. Gasindu-se in pustie si in liniste, si-a curatit si si-a subtiat mintea prin post, rugaciune si privegheri, invrednicindu-se de daruri ceresti, de darul intelepciunii, al intelegerii si al deosebirilor.

A scris multe lucrari, de dogmatica, de teologie, talcuiri, poeme, imne, carti didactice, sfaturi. Toti cei care veneau la el si-l vizitau in manastire, din Eghina, din Peru, din Atena si din alte parti ale Greciei, toti s-au folosit de cuvintele sale de aur, de sfatuirile sale parintesti si plecau bucurosi ca s-au invrednicit sa-l vada si sa auda dumnezeiestile lui cuvinte.

Dar pentru ca a fost om, si dupa proorocul David „nu este om care sa traiasca si sa nu vada moartea”, dupa ho­tararea Domnului pe care i-a dat-o lui Adam,  „pamant esti si in pamant te vei intoarce”, a venit si timpul mortii, al parasirii celor vremelnice si al mergerii la cele vesnice. A fost bolnav cateva luni inainte de moarte si prin grija si osteneala surorilor a fost dus la Atena, insotit de surorile manastirii, la spitalul Areteos. Internat in spital, si-a dat ultima suflare pe 8 noiembrie 1920, de sarbatoarea Sfinti­lor Arhangheli, care ca ingeri luminosi trimisi de Dumne­zeu  au primit sufletul sau si cu cantari si psalmodieri ceresti l-au insotit in Ierusalimul cel de sus in salasurile mult dorite ale raiului si ale vietii vesnice si se roaga si mijloceste alaturi de Preasfanta Maica a lui Dumnezeu si de toti sfintii, pentru noi, pacatosii.

St_Nectarios-_Kimisi-close-upCinstitele si curatele sale moaste (pe care Dumnezeu le-a slavit si le-a cinstit, caci chiar in momentul adormirii sale din trupul sau a izvorat mir bine mirositor) au fost luate de surorile ma­nastirii si de fiii sai duhovnicesti, care, cu tristete si lacrimi ca ramaneau orfani de un asemenea parinte duhovnicesc, dar cu credinta ca nici in moarte duhovnicul lor nu-i va parasi si se va ingriji de mantuirea lor, ajutandu-i si vindecandu-i sufleteste si trupeste, acestia toti deci l-au insotit impreuna cu mult popor iubitor de Hristos pana la racla care fusese pregatita in manastire. Acestea se vor face de-acum izvor de vindecari si de minuni pentru toti credinciosii.

In 1953 s-a petrecut dezgroparea cinstitelor moaste ale sfantului. De atunci s-a raspandit faima sa nu Sfantul Nectarie - racla Eghina 1numai in Grecia, ci si in intreaga lume, faima minunilor si a videcarilor, intre credinciosi si inchinatori veniti la mormantul sfantului, care au vazut dumnezeiestile si sfintele moaste.

Cu harul lui Dumnezeu sfantul face minuni si vinde­cari nu doar inchinatorilor si pelerinilor, ci si celor ce de­parte fiind il cheama in ajutorul bolilor si necazurilor lor.

Sa-i multumim, frati in Hristos si fii ai mei duhovni­cesti, Preabunului si iubitorului de oameni Dumnezeu, Tatal nostru Cel ceresc, Care in nesfarsita Sa bunatate in aceste zile grele si primejdioase cand iubirea a plecat, credinta lipseste, nu ne-a parasit, ci ne-a trimis ca pe un alt ucenic si apostol al Sau pe Sfantul Nectarie, caruia i-a dat putere sa vindece toate bolile noastre sufletesti si trupesti.

Ca preot al Celui Preainalt, chiar nevrednic fiind, stiu si ce-L multumeste si-L bucura pe Dumnezeu si pe Sfan­tul si ni le spune si noua. Il bucura pe Dumnezeu cand sa­varsim praznicele si pomenirile sfintilor Sai, cu evlavie, cuviosie, cu smerenie si simtire duhovniceasca, cu con­stiinta curata. Dar mai mult decat toate, acestea il bucura cand ii urmam pe sfinti.

„Urmati-mi mie, ne indeamna Sfantul Apostol Pavel, precum si eu Il urmez pe Hristos”.

Sfantul Ioan Gura de Aur zice:

„Ce se cuvine unei sarba­tori? E sarbatoarea unui mucenic, urmeaza mucenicului; e sarbatoarea unui cuvios, aseamana-te celui cuvios”.

Este cu putinta ca noi, pacatosii, sa ne asemanam sfintilor? Este. Insusi Dumnezeu zice:

Fiti sfinti, precum si Eu sfant sunt”

si, de vreme ce o zice Dumnezeu, e cu putinta, cele cu neputinta nu se poruncesc. Prin urmare, este posi­bil daca vrem si este imposibil daca nu vrem.

nektario1Sfantul Nectarie a avut toate virtutile. Cu deosebire a avut doua mari virtuti, smerenia si dragostea, din care se infaptuiesc celelalte virtuti. Aceste doua mari virtuti l-au aratat ca sfant facator de minuni.

In anul 1912, fiind hirotonit preot, am mers in Eghina pentru a lua binecuvantare de la el si indrumare pentru a duce cu vrednicie marea cinste a preotiei pe care am pri­mit-o. M-a primit cu multa bucurie, mi-a dat nenumarate sfaturi si indrumari pentru preotie si la sfarsit m-a insem­nat cu crucea pe care totdeauna o purta la el si m-a bine­cuvantat zicand:

„Se inseamna in adanc Filotei (iubitor de Dumnezeu)”.

In zilele care le-am petrecut impreuna cu el, inainte sa toace de utrenie intra in sfantul altar si iesind apoi, astepta ingenuncheat sa termine toaca si sa dea bine­cuvantarea de miezonoptica. Dupa ce se termina toaca, intra in sfantul altar si intai facea trei metanii inaintea sfintei mese, saruta Sfanta Evanghelie, sfanta masa si repede trecea in spatele sfintei mese, dupa Crucea de lemn pe care e reprezentat Mantuitorul si Domnul Iisus Hristos si-si apleca genunchii trupului si sufletului si cu nesfarsite suspine si oftaturi si cu lacrimi de smerenie sa­ruta cinstita Cruce si, ca si cum L-ar fi vazut pe Insusi Domnul si Imparatul a toate, vorbea cu El in rugaciune.

Acele sfinte si emotionante clipe niciodata nu le-am uitat si nici nu le voi uita vreodata. Acele putine clipe au fost pentru mine o importanta invatatura, folositoare sufletu­lui meu, mai inalta decat multe altele primite de la profesori sau teologi sau propovaduitori ai cuvantului lui Dum­nezeu. Din acele scurte clipe am inteles desavarsita dra­goste pe care o avea din tot sufletul, din toata inima si cu toata caldura parintele meu duhovnicesc catre Preadulcele Iisus Hristos, izvorul dragostei, din care nesfarsita dragoste pentru noi, oamenii, a suferit si a rabdat moarte pe Cruce. Aceasta dragoste a Sfantului nostru Parinte Nectarie l-a unit cu Dumnezeu, precum zice si Sfantul Ioan Evanghelistul:

„Dumnezeu este iubire si cel care ramane in iubire ramane in Dumnezeu si Dumnezeu intru el” (1 Ioan 4,16).

Aceste doua mari virtuti, smerenia si dragostea, l-au aratat pe Nectarie sfant si facator de minuni img_130902desavarsit si vindecator al bolilor sufletesti si trupesti fara leacuri si fara bani. Aceste doua mari virtuti sa le pazim si noi, sa ne ingrijim si sa ne straduim a le dobandi. Şi pentru ca singuri nu avem putinta a le dobandi – asa cum de altfel nimic nu putem dobandi fara Dumnezeu – sa cerem cre­dinta, cu rabdare, cu evlavie si pocainta de la Preabunul Dumnezeu si Tata al nostru ceresc, datatorul tuturor bunatatilor, Cel care a zis „cereti si vi se va da, cautati si veti afla, bateti si vi se va deschide”, sa ne lumineze, sa ne aju­te, sa ne invredniceasca sa dobandim aceste doua mari virtuti, smerenia si dragostea.

Şi inaripati cu acestea doua sa zburam precum David si sa ajungem la odihna cea de veci si sa ne salasluim in salasurile preaiubite ale raiului, unde locuiesc toti cuviosii. Unde este lumina cea neinse­rata, bucuria cea neumbrita, slava cea nespusa, fericirea mai presus de minte, viata vesnica, Imparatia Cerurilor, vesnicia si toate bunatatile Sionului celui de sus, pe care ochii nu le-au vazut si urechile nu le-au auzit si la inima omului nu s-au suit, pe care le-a pregatit Dumnezeu celor smeriti si iubitori ai Lui. Sa ne invredniceasca de bunatati­le ceresti cu harul, mila, cu indurarile si cu iubirea de oameni ale Cerescului Parinte Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile Preacuratei si Pururea Fecioarei Maria, Maica Sa, cu ale celui astazi praznuit Sfantul Nectarie si pentru ale tuturor sfintilor. Amin.

Rugaciune catre Sfantul Nectarie

st-nektarios-ir649Sfinte Nectarie, facatorule de minuni, omule al lui Dumnezeu. Implinirea nazuintelor Duhului; Pastorule si liman dumnezeiesc, lucratorul viei celei de taina a lui Hris­tos, credincios si sarguincios, care ca un rob credincios al lui Dumnezeu si savarsitor al tainelor Acestuia, ai fost invrednicit de catre Acesta cu darurile facerii de minuni si al vindecarilor. Multi sunt cei ce au luat vindecare de la tine, cercetand cu credinta si evlavie preacinstitele tale moaste: cei necajiti, suferinzi de multe boli, mahniri, suparari, nenorociri sau primejdii. Altii departe gasindu-se, neputand sa vina cu trupul, dar crezand ca darurile Atotputernicului Dumnezeu daruite prin intermediul sfintilor Sai nu numai celor din apropiere, ci si celor de pe mare departe ii ajunge si ii ajuta, luand fiecare daruirea dupa cererea sa.

Sfinte al lui Dumnezeu, Nectarie, facatorule de minuni, Deoarece noi suntem robi netrebnici ai lui Dumnezeu si ne gasim in mare mahnire, primejdie si suparare, caci vazuti si nevazuti vrajmasi, dinauntru si din afara, ca fia­rele salbatice, ziua si noaptea viclenesc impotriva scumpei Mirese a lui Hristos, curatei Una Sfanta Duhovniceasca si Apostoleasca Biserica pentru a o darama si a o face nevazuta. Preaalesule pastor al lui Hristos, noi, oile cele cuvan­tatoare, pentru care Hristos sangele Sau l-a varsat, iti cerem sa ii izgonesti si sa ii imprastii. Şi de vreme ce nu suntem vrednici, pentru multele noastre pacate, ca din gurile noastre murdare si buzele necurate a ne ruga Preaiubitorului de oameni si Preamilostivului Dumnezeu si Tata pentru dezlegarea cererilor si necazurilor noastre, a supararilor care mereu ne insotesc, scapam la inaltimea sfintiei tale si te rugam, te imploram cu durere, cu inima infranta, cu suspinuri si lacrimi sa mijlocesti impreuna cu Preasfanta Maica a lui Dumnezeu si cu toti sfintii sa fim izbaviti din multele primejdii, noi pacatosii si nevrednicii. Noi, prin multele si nenumaratele pacate si cu nemultu­mirea noastra l-am maniat pe Preabunul si Preainduratorul Dumnezeu si Parintele nostru ceresc si va veni la noi si pentru nerecunostinta noastra va fi nu Dumnezeul Multmilostiv si indurator, ci Dumnezeul Judecator, spre a ne pedepsi si a ne rasplati dupa faptele noastre.

Credem si nadajduim ca mijlocirea tuturor sfintilor si a Preasfintei Maici a lui Dumnezeu va imblanzi fata Aces­tuia si-L va inmuia, va indeparta cursele vazutilor si neva­zutilor vrajmasi, va imprastia dorintele lor nelegiuite si ne va izbavi pe noi din toata primejdia, caci „mult poate ru­gaciunea dreptului cea cu osardie” si „mult poate ruga­ciunea Maicii spre imblanzirea Stapanului”. Va transfor­ma mahnirea noastra in bucurie si desfatare si vom canta impreuna cu Sfintii Apostoli, mucenici, marturisitori si cu toti sfintii „aceasta este biruinta si biruitoarea lumii, cre­dinta noastra” si ca profetul David:

„Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu esti Dumnezeu, Care faci minuni. Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai”.

Sa-i cantam si sa-i laudam, sa multumim Maicii Domnu­lui cea care ne-a eliberat, Grabnic ascultatoarea, Nadejdea si Mantuirea poporului nostru, Maicii noastre duhovnicesti, in psalmi si in cantari duhovnicesti.

„Aparatoare Doamna, pentru biruinta, izbavindu-ne din nevoi, multumiri aducem Tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi robii tai. Ci ca ceea ce ai stapanire nebiruita izbaveste-ne pe noi din toate nevoile, ca sa strigam Tie, Bucura-te Mireasa, pururea Fecioara.”

(în: “Călător spre cerViaţa şi predicile fericitului Filotei Zervakos”, Editura Biserica Ortodoxă, Alexandria, 2002)

kalooooo

Legaturi:

***

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.


Categorii

Arhimandritul Simeon Kraiopoulos, Fericitul Filotei Zervakos, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Sfantul Nectarie, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “SFANTUL NECTARIE, FACATORUL DE MINUNI SI VINDECATORUL. Pilda smereniei si blandetii care nu se sminteste de nedreptate. RUGACIUNE CATRE SFANTUL NECTARIE. Predicile Parintilor Simeon Kraiopoulos si Filotei Zervakos

  1. Pingback: Sf. Nectarie din Eghina | albastru de ...
  2. As vrea sa adaug la sirul de minuni savarsite de Sfantul Nectarie tuturor celor care l-au rugat, si minunile pe care le-a facut pentru mine, dintre care cea mai mare este nasterea fetitei mele. Dupa o sarcina pierduta din motive necunoscute, cand toata lumea credea ca din cauza starii mele de sanatate si a altor probleme nu as putea duce o sarcina pana la capat, iata ca imposibilul s-a produs: cu ajutorul Maicii Domnului, a sfantului Nectarie si al Sfantului Stelian am reusit sa duc o sarcina pana la capat si sa nasc natural o fetita sanatoasa, mare in gramaj.
    M-am rugat mult sfantului Nectarie sa raman insarcinata si sa nasc cu bine si natural, drept pentru care din momentul in care am aflat ca am in pantece, am citit in fiecare zi acatistul sau ( pe langa cel al Acoperamantului Maicii Domnului si ulterior al sfantului Stelian ocrotitorul copiiilor) si am tinut mereu candela aprinsa la el si la Maica Domnului pentru venirea cu bine pe lume a copilului.
    Inca de la inceput am avut o sarcina care prezenta iminenta de avort, situatia parand mult mai rea decat la sarcina anterioara, o problema care pe mine ma intrista foarte tare si imi punea putina credinta la indoiala. Pe langa asta se adauga problema banilor care din anumite motive aparuse exact in primele luni de sarcina (pana in acest moment nu am avut probleme cu banii) si care era destul de grava la modul ca cu greu reuseam sa punem mancarea pe masa sau sa cumparam uleiul pentru cele doua candele care ardeau pentru copil. Din cauza lipsei de bani nici macar nu mi-am facut analizele lasand sanatatea mea si a copilului in grija sfantului Nectarie. Dupa vre-o patru luni ne-am reglementat cu banii oarecum, adica aveam bani de mancare ca in rest tot pe zero si cu datorii eram. Chiar si in aceasta situatie mai putin grava, dar destul de dificila, am simtit ajutorul sfantului, fiindca atunci cand ramaneam fara nici un ban sotul meu avea de lucru (“Bucura-te ca ii ajuti pe oamenii fara de slujba sa isi gaseasca de lucru”) si intra in casa o alta suma de bani care ne ajuta sa ne ducem traiul mai departe avand in continuare strictul necesar. De asemenea atunci cand credeam ca nu voi avea cu ce sa ma mai imbrac datorita burticii care crestea pe zi ce trece si nici bani de imbracaminte nu prea aveam se intampla in asa fel incat sa gasesc din anumite surse cu ce sa ma imbrac.
    Pe toata durata sarcinii am simtit prezenta sfantului langa mine: cand mergeam la control sau la ecograf intotdeauna intalneam in cale ori un preot care strangea bani pentru o biserica cu hramul sfantului, ori era asezata pe unde treceam o taraba cu lucruri sfinte de vanzare dintre care parca se inalta icoana ocrotitorului Eghinei, cu toata ca era incomparabil mai mica decat celelalte icoane.
    Si atunci cand am plecat la maternitate s-a intamplat ca am schimbat bani tot la un preot care strangea donatii pentru biserica sfantului. Dupa cum spuneam la inceput m-am rugat foarte mult sa nasc natural, lucru care s-a si intamplat, insa dupa un travaliu foarte dureros si o nastere grea care a facut ca fetita sa se adapteze mai greu la mediu (motiv pentru care a stat aproape doua zile la incubator, loc de unde o veghea ca de obicei sfantul Nectarie, fiindca in geamul de acolo era pusa o icoana a sfantului).
    Lucrul care pe mine m-a marcat dar la cateva zile dupa nastere a fost intalnirea cu asistenta care m-a vegheat in noaptea dinainte sa nasc si care in tot acel timp m-a incurajat ca totul va fi bine. Atunci cand ne-am reintalnit mi-a zis ca dupa contractiile pe care le aveam, dupa copilul mare pe care si-a dat seama ca il port in pantec si dupa cat sunt de mica in bazin era sigura ca voi putea naste natural, dar nu a vrut sa ma descurajeze. Nu pot uita cuvinte ei din acea discutie: “Numai Maica Domnului a stat langa tine si te-a ajutat sa nasti natural, ca altfel nu puteai”. Asa si este, doar ca pe langa Nascatoarea de Dumnezeu a fost si sfantul Nectarie….

  3. Pingback: CADEREA CETATII SFINTE: Predici ale Parintelui Simeon Kraiopoulos despre SENSUL DUHOVNICESC AL CUCERIRII CONSTANTINOPOLULUI: “Cu Dumnezeu nu este de gluma! Sa nu ne astupam urechile, fratii mei!” -
  4. Pingback: Predici audio la INVIEREA FIICEI LUI IAIR si SFANTUL NECTARIE TAMADUITORUL. Invidia prigonitoare – “umbra privirii lui Cain peste lume” -
  5. Pingback: ATITUDINEA SFANTULUI NECTARIE FATA DE ERETICI sau “mersul pe sfoara” al Ortodoxiei, intre iubirea pentru cei aflati in ratacire si ravna dogmatica. CAUZELE SCHISMEI SI DE CE NU SE POATE FACE UNIREA CU CATOLICII -
  6. Pingback: Din SCRISORILE SFANTULUI NECTARIE catre ucenicele sale monahii – pilde de IUBIRE SI GRIJA PARINTEASCA PLINA DE DISCERNAMANT: “Cu trupuri bolnavicioase nu se poate ajunge la sporire duhovniceasca pentru cei care nu s-au desavarsit. Voi AVETI NE
  7. La fiecare problema pe care o am gasesc raspuns ,citind rugaciuni,povete si psalmi.E ca si cum as intreba cerul si Tatal ceresc mi ar raspunde .E lunga calea spre lumina si sunt putini cei care reusesc sa biruiasca intunericul .Dar rugaciunea e in inima.Acolo se naste floarea ,acolo se naste harul.
    Aveti articole minunate si aici trebuie sa venim cand sufletul nostru intreaba.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate