IPS Ierotheos Vlahos despre adevarata MILOSTENIE SUFLETEASCA FATA DE TINERII RATACITI: “Oamenii din ziua de azi au mare nevoie sa gaseasca oameni care sa le asculte durerea“
IPS Ierotheos Vlahos:
„Tu nu ai suferit niciodata inlauntrul tau?…”
– Cum trebuie sa procedeze preotii pentru a-i apropia pe tineri de Biserica?
– Imi este greu sa raspund la aceasta intrebare, pentru ca si eu sunt episcop si nu am reusit sa aduc in Biserica foarte multi tineri. Si ce sfaturi sa va dau, daca eu n-am facut acest lucru in viata mea? Eu vin dintr-o mitropolie mica, din Nafpaktos, si, dupa cum stiti, secularizarea a patruns adanc in viata societatii. Sediul Mitropoliei este intr-un port mic, foarte frumos, si de jur imprejur sunt toate cafenelele si barurile orasului. De la 8-9 seara pana dimineata la 4-5, beau, mananca, se distreaza, canta, consuma droguri. Ma scol dimineata pe la ora sase si merg la biserica, si trec pe langa o multime de tineri beti.
Voi stati foarte bine in privinta asta. Sper sa nu deveniti ca noi, peste treizeci de ani. De multe ori ma intreb ce trebuie sa fac. Ma duc la scoli si, cu permisiunea profesorilor, le vorbesc copiilor. Imi pun intrebari in mod foarte deschis, tinere de 15 ani ma intreaba despre avort, altii despre sinucidere… Sunt foarte mahnit de cele ce aud. Pentru ca Sfantul Maxim Marturisitorul spune ca placerea duce la durere; orice placere produce durere. Si atunci cand cineva incearca sa evite durerea printr-o alta placere, va ajunge la o durere mult mai mare. Ce sa fac? Sa ma duc in miezul noptii la ei si sa le spun: „Copii, pocaiti-va!”? Nu pot sa fac acest lucru. Nu este usor. Ce altceva sa fac?…
[…] Ce pot face? Ies pe balcon la 11-12 noaptea si ii vad pe copiii acestia, si ii binecuvantez, fara ca ei sa ma vada. Si spun:
„Doamne, te rog, lumineaza-i pe copiii acestia sa nu pateasca ceva rau in noaptea asta, si lumineaza-i sa inteleaga ce este dragostea adevarata si viata adevarata”.
Si atunci cand intalnesc niste tineri, incerc sa cobor foarte mult nivelul si sa le vorbesc pe limba lor, ca sa inteleaga, incerc sa-i inteleg si sa le arat putina dragoste, nimic mai mult. Si, cel mai mult, incerc sa ma rog pentru copiii acestia si pentru oameni.
Odata m-am intalnit cu o tanara, intr-o casa, si mi-a pus cateva intrebari. Si mi-a spus:
„Ce e spovedania asta? Asta-i pentru babute!”.,
Asa este! Este pentru babute, ele se duc sa se spovedeasca. Dar tu nu simti cateodata nevoia sa-ti deschizi inima si sa spui cuiva durerea ta? Tu nu ai suferit niciodata inlauntrul tau, nu te-a durut niciodata? De ce tii toate astea in tine? Sunt serpi, si iti otravesc inima…”.
Si atunci s-a ridicat si mi-a spus:
„Eu niciodata n-o sa ma spovedesc la tine!”.
Si eu i-am spus:
„Cine ti-a spus ca vreau sa te spovedesc? De ce sa sufar eu pentru tine si sa te spovedesc? Nu te vreau!”.
Atunci s-a enervat si a inceput sa-mi spuna tot felul de intamplari din viata ei. Si eu nu-i spuneam nimic. Ea a inceput singura sa-mi spuna despre avorturile pe care le-a facut, despre prietenii pe care i-a avut. Si eu, la fiecare lucru pe care il spunea, incercam sa gasesc o deschidere, o „fereastra” prin care sa intru inauntru.
Arta duhovnicului este sa gaseasca, prin luminarea lui Dumnezeu, niste deschideri pe care le face celalalt in cuvantul sau, in spovedanie. Atunci cand cineva se spovedeste, primul cuvant pe care il spune este foarte important. Spre exemplu, poate sa spuna:
„Parinte, eu am facut foarte multe rele in viata mea”.
Apoi continua sa spuna alte lucruri, insa eu retin aceasta: „foarte multe rele”. La un moment dat observ ca, in timp ce vorbeste, incepe sa planga. Acest lucru poate sa fie ceva obisnuit pentru mine, dar pentru persoana care se spovedeste este foarte important, incerc sa pastrez acea deschizatura, si sa folosesc un cuvant al unui Parinte si sa patrund prin acea deschizatura. Apoi observ altceva si patrund mai departe, asa cum chirurgul avanseaza incet, incet in corp; face mai intai o anestezie si deschide incet, incet, si ajunge.
Asa si femeia aceea, a inceput sa spuna, sa spuna, iar eu mai gaseam o deschizatura si ii spuneam ceva – ce-a spus, stiu eu, un anume cantaret. Si dupa vreo trei ore, ea, care spusese:
„Nu ma voi spovedi niciodata la tine!”, zice:
„Aaaa! Adica eu m-am spovedit?”.
„Da. Probabil”.
Si a intrebat: „Vrei sa-mi citesti rugaciunea?”.
Si i-am citit si rugaciunea.
Alt exemplu. A venit o tanara si mi-a spus ca vrea sa vorbim. Si a inceput sa spuna, sa spuna. Stiti cat mi-a spus? Noua ore neintrerupt! Si atunci eu eram preot tanar si n-aveam alta treaba, si am stat cu ea noua ore. Si, dupa ce am stat cu ea noua ore, mi-a zis:
„Acum am terminat. Ce sa fac?”.
Si eu i-am vorbit un singur minut. I-am spus:
„De acum inainte, sa mergi in fiecare Duminica la biserica. Si in fiecare dimineata sa te rogi. Si sa mergi sa asculti predicile, cuvintele duhovnicesti”.
Si cea care mi-a vorbit noua ore, fara ca eu sa-i spun nimic, a plecat de acolo si le-a spus tuturor:
Dar nu i-am spus nimic. Singurul lucru pe care l-am facut a fost sa am mare rabdare, sa o ascult.
Stiti, oamenii din ziua de azi au mare nevoie sa gaseasca oameni care sa-i asculte. Nu de predicatori au nevoie, ci de oameni care sa le asculte durerea. Si parintele duhovnicesc trebuie sa aiba harisma de a asculta, nu de a vorbi. Vorbim in biserica, tinem predici, dar la spovedanie ascultam, si ne rugam in acelasi timp. Adica ii facem „dus” si aruncam peste el apa rugaciunii si a dragostei.
V-am vorbit din propria mea experienta, din ceea ce incerc eu sa fac. In cele din urma insa, oamenii nu ne apartin noua, sunt ai lui Dumnezeu. Facem tot ce putem prin cuvantul nostru, prin tacerea noastra, prin iubirea noastra de oameni, prin rugaciune — si, dincolo de toate acestea, sa se faca voia lui Dumnezeu, caci Dumnezeu are mai multa dragoste decat noi…
Din conferinta „Apostolatul tinerilor in Biserica astazi” Iasi, 2 septembrie 2010
Traducere de Tatiana Petrache
(in: “Familia ortodoxa”, nr. 3 (50)/2013)
Legaturi:
- Preotul ca terapeut duhovnicesc. Ce greseli se fac de obicei in comunicarea cu cei care vin la noi cu probleme? CAT DE IMPORTANT ESTE SA STIM SA NE ASCULTAM?
- NEVOIA DE OM, NEVOIA DE BISERICA VIE
- Cuviosul Serghie Şevici (+25 iulie 1987) despre iubire: “Ia seama mai intai la suferinta sufletelor!”
- “Fratele meu este viata mea”
- “CEI MAI MULTI SIMT O MARE PARASIRE SI NEPASARE DIN TOATE PARTILE”
- UNDE ESTE “A PLANGE CU CEI CE PLANG”? (I). Despre inselarea motivelor fals-duhovnicesti ale “ne-tulburarii” pentru a justifica nepasarea si pasivitatea
- Parintele Savatie: Creştinismul este dragoste izvorâtă din durere
- VIRTUTILE FACATOARE DE MINUNI. Ce fapte ale noastre ajuta la convertirea (intoarcerea) celor rataciti?
- CUM TREBUIE MARTURISITA CREDINTA (chiar si de catre copii!) SI CE AJUTA LA CONVERTIREA OAMENILOR LA HRISTOS?
- PARINTELE EPISCOP LONGHIN JAR (fost Mihail) – INTERVIURI AUDIO cu “tatal” si “mama” orfanilor de la Banceni: COPIII PARASITI, PLANSUL DORULUI PARINTESC SI MINUNILE IUBIRII
- .</i>. Despre MINUNILE DE LA BANCENI, ECUMENISM, AVORT, ORFANI, TIGANI s.a.” href=”http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/02/12/episcopul-longhin-mihail-jar-partea-a-doua-conferinta-constanta-copiii-calea-catre-hristos-minuni-banceni-avort-ecumenism-catolici-slujire-comuna-video-audio-transcriere/” target=”_blank” rel=”bookmark”>Episcopul Longhin (Mihail Jar), partea a doua a conferintei de la Constanta: COPIII, CALEA CATRE HRISTOS
. Despre MINUNILE DE LA BANCENI, ECUMENISM, AVORT, ORFANI, TIGANI s.a.
- ROADELE BOGATE ALE DUHULUI: Manastirea Banceni si Parintele Mihail Jar – Calugarul cu 200 de copii si minunile credintei (Articole si DOCUMENTAR VIDEO)
- EMISIUNE PILDUITOARE SI EMOTIONANTA A PARINTELUI SAVATIE BASTOVOI cu niste tineri păstori, marturisitori PE VIU ai Invierii sufletelor prabusite (“Pietrele vorbesc”)
- PARINTELE GHEORGHE CALCIU – viata si slujirea in America. MARTURII CALDE DE LA FIII DUHOVNICESTI DESPRE UN PARINTE ADEVARAT SI SFANT: “Avea puterea de a schimba sufletele oamenilor, era omul cu cea mai mare dragoste…”
- Parintele Calciu DESPRE SOCIETATEA AMERICANA, ORTODOXIA DIN AMERICA SI CONVERTIRI: “Dumnezeu lucreaza. Si iubirea lucreaza”
- PARINTELE MARTIR CONSTANTIN SARBU ne invata o lectie fundamentala: CUM SUNT ADEVARATII UCENICI AI LUI HRISTOS SI FII AI INVIERII? “Lumea s-a saturat de predici, ea are nevoie de Hristos! Nu vorbe, ci fapte se cer!”
- Vladica Hierotheos Vlachos alaturi de IPS Serafim de Pireu: LUMEA S-A SATURAT DE VERBALISM TEOLOGIC, E NEVOIE DE OAMENI ARZAND DE CREDINTA VIE!
- PARINTELE RAFAIL CATRE PREOTI – chemare rusinata si dureroasa la pocainta. “Noi toti suntem un singur om, spovedania mea este spovedania ta…”
- Fericitul Arhimandrit SOFRONIE DE LA ESSEX – OMUL PUTERII DISCRETE A DUHULUI si purtator in inima sa al suferintelor fiecarui om
- DULCEATA SI DURERE DUHOVNICEASCA DE LA AVVA SELAFIIL SIBERIANUL (I): “Lumea aceasta e bolnava si are nevoie de Iubire”
- MAICA GAVRILIA SI ADEVARATA MARTURISIRE A ORTODOXIEI – 20 de ani de la mutarea in Imparatia iubirii. “DRAGOSTEA ESTE DOAR PE CRUCE”
“Nu-i important ceea ce zicem, ci ceea ce traim. Nu ceea ce facem, ci ceea ce suntem”.
“Putine cuvinte, multa dragoste. Pentru toti. Oricine ar fi ei”.
- INTERVIU DE REFERINTA CU PARINTELE EFREM, STARETUL MANASTIRII VATOPED: “Nu e lucru usor sa fii ortodox in vremea de azi!”
- DIN SCRISORILE LUI GHERON IOSIF: “Daca harul lui Dumnezeu nu lumineaza pe om, cuvintele sale, oricat de multe ar fi, nu sunt de nici un folos nimanui”
- PARINTELE PAISIE DE LA SIHLA: “Mai mult sa faci cu FAPTA, decat sa vorbesti cu cuvantul. Ca lumea este plina de vorbe… Cei mai multi sunt bolnavi de MANDRIE”
- CUVINTE ESENTIALE DE LA PARINTELE SERGHIE SEVICI:“Pacatul pentru care-l osandesti pe celalalt se face pacat al tau“; “Dracii nu se scot din om cu vorbe…”; “La inima omului se-ajunge prin rugaciune”
- SFINTII TREI IERARHI. Predica Parintelui Sofian. Cum sa le vorbim altora despre Dumnezeu?
- PS SEBASTIAN: “Suntem obsedati de rau, de diavol si de puterile lui, in loc sa fim obsedati de Dumnezeu si de Inviere! FERITI-VA SA CICALITI OAMENII!”
- Sfantul Grigorie de Nazianz: CUM TREBUIE SA FIE PREOTUL SI DE CE TREBUIE SA TINA SEAMA IN SLUJIREA SA? (II). “Suntem viteji impotriva binelui nostru si destepti impotriva sanatatii noastre”
- “PARINTELE ARSENIE BOCA – TAINA IUBIRII” (audio, documentar radiofonic): “Draga mea, nu te teme, asa incepe calea cea buna: recunoscandu-ti neputintele si mandria! Mandria da o placere mintii, dar o intuneca”
- PARINTELE IOAN SABAU: “AVETI DATORIA SA VEDETI VREMILE! Preotia nu e o meserie, ci o smulgere din iad a oii ratacite” (VIDEO)
- PARINTELE PAISIE OLARU SI SPOVEDANIA. Taina duhovniciei roditoare. “Marturisirea sa fie mai deasa decat impartasirea”
- PARINTELE EPIFANIE TEODOROPULOS (1930-1989): “Cum sa nu fiu mahnit? Problemele Bisericii si ale fiilor mei duhovnicesti ma frang”
- Cuv. Paisie Aghioritul despre lucrarea duhovnicului: “Manuirea sufletului cere delicatete…”. CAND E NEVOIE DE INGADUINTA SI CAND DE ASPRIME?
- CUVIOSUL PAISIE DESPRE NEVOIA DE SPOVEDANIE SI DE POVATUITOR DUHOVNICESC
- SPOVEDANIA – LEGAREA RANILOR. CUM SA O FACEM CORECT?
- CE INSEAMNA O SPOVEDANIE BUNA? Raspunsuri de mare folos de la Parintele Ciprian Negreanu (Cluj-Napoca)
- TAINA SPALARII PICIOARELOR IN VIATA NOASTRA sau… cand Dumnezeu ingenuncheaza in fata mea… LACRIMA SI HAR de la Parintele Constantin Sarbu
- Pr. Mihai-Andrei Aldea: DE UNDE INCEPE SI CUM SE FACE LUCRAREA DE PROPOVADUIRE (MARTURISIRE)? Cum putem sa-i iubim pe cei aflati in rataciri si pacate grele? Cum poti sa cazi din Adevar chiar fara sa stii?
- Nu poate sa fie adevar fara dragoste si nu poate sa fie dragoste fara adevar! Poate sa nu te copleseasca dragostea lui Hristos?– CUVANT AL PR. MIHAI ALDEA
- Sfantul Macarie Egipteanul: Cum se manifesta Duhul Sfant in suflet? CINE NU ARE COMOARA SI FOCUL DUHULUI IN SINE SA NU INDRAZNEASCA SA PREDICE ALTORA!
- PARINTELE ANTHONY KARBO (SUA) despre educatia copiilor in Biserica si despre purtarea cu tinerii cazuti in pacate. “TRAIM FARA DUMNEZEU SI NICI NU NE DAM SEAMA! Astazi diavolul nu ne mai lupta cu gloante, ci ne copleseste cu dulciuri”
- DE VORBA CU PARINTELE ANTHONY KARBO (II): „Astazi, ca sa fii parinte, trebuie sa fii om de rugaciune!”
- DE CE SUFERINTA? DE CE BOALA? CUM SA IL AJUTAM PE CEL CARE SUFERA? Ne raspunde Parintele Arsenie Muscalu (audio)
- PARINTELE ARSENIE MUSCALU: De ce avem nevoie pentru a trai duhovniceste?
– Cum li se poate arata tinerilor viata adevarata, cum putem noi insine sa intelegem si sa aratam si altora ca viata adevarata este viata in Hristos, ca placerile lumii acesteia sunt inselatoare si trecatoare?
– Cel care se aprinde de focul dragostei lui Hristos, dogoreste si incalzeste pe toti cei din jurul lui. Daca suntem reci ca gheata, ca sloiul de gheata, daca noi nu avem inlauntrul inimii noastre caldura Harului dumnezeiesc n-o sa reusim sa incalzim niciodata pe nimeni! Deci trebuie sa ne preocupam sa-l agonisim [harul Duhului Sfant].
“Nu te uita la om din ce cauza sufera, ci uita-te la cat de mult sufera!” (Cuv. Sofronie de la Essex, citat de parintele Rafail Noica);
“Celui care sufera nu trebuie sa-i spui multe cuvinte, nici sa-l dascalesti. Intelege ca te doare pentru el si astfel se foloseste. Durerea este totul.” (Cuv. Paisie Aghioritul)
– Este gresita atitudinea de duritate si de cicaleala a celor mai in varsta fata de tineri (altceva este cand e vorba de copii, care trebuie struniti), efectele sunt opuse. […]
– Nu este de la Dumnezeu o atitudine dura, de aratat cu degetul. Nu avem niciun merit daca noi avem credinta, totul este dar de la Dumnezeu. Nu stim cine s-a rugat pentru noi, de ne-am trezit la adevar. Dumnezeu lucreaza pt rugaciunile altora.
– Suntem datori sa ne rugam pentru cei mai tineri.
– Sa lasam sfaturile si vorbaria aceasta goala, care, de obicei, nu arata o traire profunda, ci mai rau enerveaza, si sa ne rugam mai mult. Asta ne lipseste noua, rugaciunea pentru celalalt!
http://www.youtube.com/watch?v=HoRtaayW_RI