“SIMTIREA IUBIRII ESTE CEA CARE NE INVIAZA. Iubirea lui Dumnezeu are aceasta putere de a invia. Fara iubire suntem morti. IADUL ESTE INCAPACITATEA OMULUI DE A IUBI SI LIPSA IUBIRII”. (Omilia Parintelui Pantelimon de la Gabud despre INTALNIREA LUI ZAHEU CU DUMNEZEU)

12-02-2019 Sublinieri

Nu-mă-uita:

Iubirea care ne înviază

Primul, dar totuși neîmplinit

„Și iată un bărbat, cu numele Zaheu, și acesta era mai-marele vameșilor și era bogat. Și căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de mulțime, pentru că era mic de statură.”

Evanghelia ni-l prezintă pe Zaheu ca fiind mai marele vameșilor, și bogat, și mic de statură, și am putea spune neintegrat, neacceptat de ceilalți oameni. El ar fi vrut să-L vadă pe Iisus, dar ceilalți oameni nu-l lăsau. Prin aceasta ni se arată și lipsa de cinste pe care o avea Zaheu în rândul locuitorilor Ierihonului, pentru că, deși mic de statură, dacă ar fi fost cinstit de oameni, oamenii i-ar fi făcut loc să-L vadă pe Hristos.

Era mai marele vameșilor și era bogat. Aceasta înseamnă că a fost un om care a vrut cu orice preț să iasă în evidență, să se afirme și înseamnă că a fost un om fără scrupule. Era mic la trup, mic și la suflet, pentru că a fi vameș în vremea respectivă însemna să ajungi bogat ușor, dar pe spinarea aproapelui tău, pe spinarea celui de un neam cu tine, pentru că tu te îmbogățeai din strângerea dărilor pentru romani, deci nu primeai un salariu. Dar conducerea romană a regiunii iudaice închidea ochii față de nedreptățile pe care vameșii le făceau cu condiția ca aceștia să le dea darea, să le dea tributul cuvenit. Și atunci, a fi vameș și, mai mult decât aceasta, a fi mai mare peste vameși însemna că tu ți-ai încălcat de nenumărate ori conștiința și că ai făcut multe nedreptăți. Și așa era acest Zaheu.

Dar, cu toate că era bogat, cu toate că era primul într-o ierarhie acolo, în cetatea lui, mai mare peste vameși, nu era împlinit, tot mai avea o căutare, tot era frământat de o căutare. Și acea căutare a lui i s-a definit în dorința de a-L vedea pe Domnul Hristos, când a auzit că trece.

Revelația de a fi cunoscut de Dumnezeu

Domnul Hristos era deja în ultimul an al propovăduirii, respectiv în al treilea an de propovăduire. Propovăduise buna vestire în poporul lui Israel timp de trei ani, de la Botezul din Iordan până la Răstignirea pe Cruce, și acum Domnul Hristos era în Ierihon pe ultimul drum. Mergea la Ierusalim și le-a spus Sfinților Apostoli: „Și luând la Sine pe cei doisprezece, a zis către ei: Iată ne suim la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise prin proroci despre Fiul Omului. Că va fi dat păgânilor și va fi batjocorit și va fi ocărât și scuipat. Și, după ce Îl vor biciui, Îl vor ucide; iar a treia zi va învia. Și ei n-au înțeles nimic din acestea, căci cuvântul acesta era ascuns pentru ei și nu înțelegeau cele spuse.” Așadar, Domnul Hristos era pe ultimul Său drum și era ultima oară când trecea prin Ierihon. Dar după trei ani de propovăduire iată că toți știau de Iisus și știa și acest Zaheu. Și timp de trei ani ceea ce auzise el despre Iisus a început să lucreze înlăuntrul lui. Și a lucrat înlăuntrul lui dorința acestei întâlniri.

„Și alergând el înainte, s-a suit într-un sicomor, ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Și când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, a zis către el: Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân.”

Domnul Hristos și Zaheu nu se cunoșteau, nu făcuseră cunoștință înainte, pentru că altfel Zaheu n-ar fi avut dorința de a-L vedea pe Iisus. Deci ei nu se știau, dar Domnul Hristos îl știa pe Zaheu, știa care este frământarea din sufletul lui și, când a ajuns la locul acela, i-a vorbit și i-a spus pe nume. Și aceasta este prima minune din Evanghelia care s-a citit astăzi: faptul că Domnul Hristos îl știa pe Zaheu. Acum noi înțelegem de ce îl știa, pentru că Dumnezeu știe inimile tuturor oamenilor.

Și iată că din toată acea mulțime care Îl împresura, Domnul Hristos alege să intre în casa lui Zaheu și îl îndeamnă să se coboare în grabă:

„Coboară-te degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân. Și a coborât degrabă și L-a primit, bucurându-se. Și văzând, toți murmurau, zicând că a intrat să găzduiască la un om păcătos.”

Oamenii care nu vedeau ce este în inima celuilalt făceau aprecieri, făceau judecăți în baza a ceea ce vedeau ei din exterior: un om păcătos, un om trădător de neam, un om care trăise fără scrupule, un om care se îmbogățise asuprindu-i pe ceilalți.

„Iar Zaheu, stând, a zis către Domnul: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor și, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit. Și a zis către el Iisus: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci și acesta este fiu al lui Avraam. Căci Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască pe cel pierdut.”

Prin urmare, Dumnezeu nu se bazează pe întâlniri întâmplătoare, ci Domnul Iisus Hristos îl caută pe cel pierdut ca să-l mântuiască, așa cum l-a căutat și pe Zaheu. Și Zaheu a simțit această căutare de când Domnul Hristos i s-a adresat pe nume. Zaheu a avut revelația de a fi cunoscut de Dumnezeu. El n-ar fi avut curajul să îndrăznească măcar să gândească că Dumnezeu poate să-l bage și pe el în seamă. Se știa păcătos, se știa poate unul dintre cei mai mari păcătoși și nu îndrăznea să creadă că pentru el mai este mântuire, sau că lui Dumnezeu îi mai pasă de el, sau că mai ține cont de el. Se credea uitat și părăsit de Dumnezeu și aceasta a fost marea lui revelație — să vadă că Dumnezeu a venit și l-a căutat pe el.

Când te întâlnești cu Dumnezeu descoperi că ești iubit

Mântuirea a venit din intrarea lui Hristos în casa lui Zaheu. Dar înainte de a intra în casa lui Zaheu a intrat în sufletul lui Zaheu, în casa sufletului său. Și această primire a lui Hristos în casa sufletului este mântuirea. Mântuirea nu este o stare pe care ți-o dobândești prin fapte bune, ci este o relație. Nu îți dobândești mântuirea prin exerciții ascetice sau prin faptele bune pe care le faci, ci din întâlnirea cu Hristos. Primirea lui Hristos în casa sufletului este mântuirea. Deci relația cu Hristos este mântuirea.

Ce descoperi când te întâlnești cu Hristos? Când te întâlnești cu Hristos, când te întâlnești cu Dumnezeu descoperi că ești iubit. Aceasta a văzut Zaheu și nu-i venea să creadă. Aceasta era marea revelație — că este iubit de Dumnezeu. Și această iubire este cea care ne mântuiește. Simțirea iubirii este cea care ne mântuiește și simțirea iubirii este cea care ne înviază. Iubirea lui Dumnezeu are această putere de a învia. Prin iubire i-a înviat Dumnezeu pe Lazăr, pe fiica lui Iair, pe fiul văduvei din Nain. Iubirea lui Dumnezeu, energia iubirii lui Dumnezeu este, de fapt, această putere care înviază din morți. Fără iubire suntem morți. Iubirea este viața noastră, a fiecăruia dintre noi.

Domnul Hristos a dat Apostolilor Săi această poruncă, zicând: „Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiți unul pe altul.” Și a zis Domnul Hristos: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. A zis Domnul Hristos să iubești și pe vrăjmașul tău. De fapt, Domnul Hristos ne dă porunca raiului, de a trăi în rai, pentru că omul este făcut pentru iubire, omul a fost făcut pentru iubire încă din rai. Când l-a făcut Dumnezeu pe Adam în rai, a zis după aceea: să-i facem lui Adam ajutor. Și a făcut-o și pe Eva din coasta lui Adam. Ajutor pentru ce? Pentru a săpa grădina raiului? Nu. Ajutorul era ca să îi fie ușor lui Adam să se exerseze în iubire, pentru că omul este făcut pentru iubire și iubirea este starea de rai.

Și raiul, și împărăția lui Dumnezeu, și mântuirea nu sunt o stare, ci vin din relație, din relația cu Dumnezeu, din relația cu omul. Și atunci, iadul este incapacitatea omului de a iubi și lipsa iubirii. Faptul de a nu te simți iubit — acesta este iadul. Și atunci când omul se exersează în iubire, chiar și față de vrăjmași, acesta trăiește starea de rai și devine un rai pentru cei din jurul lui.

Cum putem să ne întâlnim cu Hristos?

Zaheu a avut această șansă de a se întâlni cu Hristos. Dar această întâlnire nu a fost doar o întâlnire fizică, pentru că mulți s-au întâlnit fizic cu Hristos și nu le-a fost de folos. Mulți chiar Îl judecau, mulți chiar Îl ocărau, Îl osândeau pe Hristos. Zaheu s-a întâlnit, în primul rând, lăuntric cu Hristos.

Ne întrebăm cum putem noi să ne întâlnim cu Hristos? Dacă întâlnirea cu Hristos este mântuirea, dacă întâlnirea cu Hristos este raiul, noi cum putem să ajungem să-L întâlnim pe Hristos, cum putem să-L primim pe Hristos în casa sufletului nostru ca să ajungem la mântuire?

Atunci când Zaheu L-a găsit pe Hristos s-a simțit împlinit, nu mai avea nevoie de averea lui pe care se ostenise o viață întreagă să o dobândească, deoarece credea că prin avere va fi împlinit. Credea că va putea dobândi cinste de la oameni cu forța, că îi va face pe oameni să-l cinstească cu forța, în virtutea poziției politice sau sociale pe care o avea. Și, totuși, n-a ajuns la aceasta pentru că oamenii nu-l iubeau, și Zaheu era singur, și oamenii nu-i făceau loc între ei. Și, atunci când L-a întâlnit pe Hristos, Zaheu s-a mântuit pentru că a ajuns la acea schimbare a minții, acea schimbare totală a concepției de viață. Și dacă până atunci era în conflict cu semenii săi, când a ajuns la revelație și-a schimbat atitudinea și față de aproapele, adică a început, dintr-odată, —  el, cel acaparator, el, cel prigonitor —  să fie milostiv, să zică: jumătate din averea mea o împart săracilor și, dacă am nedreptățit pe cineva cu orice, îi întorc împătrit. Nu mai avea nevoie de bani din moment ce Îl avea pe Hristos. Din moment ce a descoperit că este iubit, nu mai avea nevoie de nimic din lumea aceasta, pentru că își găsise, în sfârșit, împlinirea pe care o căutase prin bani, prin poziție socială și n-o câștigase.

Noi Îl găsim pe Hristos în poruncile Lui. Zice Domnul Hristos în Evanghelia de la Ioan: „Cine Mă iubește pe Mine împlinește poruncile Mele.” Și spune Sfântul Marcu Ascetul că Hristos este ascuns în poruncile Sale. Ce trebuie noi să știm este că marii Părinți ai Bisericii, marii cuvioși care s-au angajat în viața duhovnicească nu și-au propus să facă performanțe ascetice, nu și-au propus să postească ca să ajungă să fie făcători de minuni, să dobândească puteri supranaturale, să fie ei mai mari decât ceilalți oameni. Ei Îl căutau pe Hristos ascuns în poruncile Sale. Se angajau în asceză pentru că în spatele ascezei era Hristos, ascuns în poruncile Sale, și împlinirea poruncilor îi aducea la acea relație, la acea comuniune cu Hristos. Și atunci nu mai aveau măsură în împlinirea poruncilor.

Îl găsim pe Hristos pe crucea vieții noastre

Pe Cruce, așa cum vedem în icoane Crucea, stă Domnul Hristos, odihnindu-Se. Se văd piroanele și urma suliței în coasta Lui, dar nu este reprezentat Domnul Hristos pe Cruce, în iconografia ortodoxă, ca un om schingiuit, așa cum Îl vedem reprezentat în iconografia apuseană catolică, pentru că, de fapt, alta este ceea ce icoana Crucii vrea să ne arate. Crucea este locul în care-L găsim pe Hristos. Și atunci, purtându-ne crucea vieții, asumându-ne crucea vieții, noi Îl găsim pe Hristos pe crucea vieții noastre. Angajându-ne și noi în purtarea crucii, dintr-odată nu mai vedem greutatea ei, pentru că vedem ce este dincolo de ea. Vedem că prin crucea vieții, prin crucea ostenelilor vieții noi ne întâlnim cu Hristos, ne întâlnim cu iubirea lui Hristos, și atunci această cruce este mult mai ușor de purtat. Doar când nu vedem ceea ce este dincolo de cruce, doar atunci crucea poate să ni se pară grea, pentru că nu-L căutăm pe Hristos.

A împlini poruncile fără a-L căuta pe Hristos te poate plasa într-un spațiu al religiozității fără Dumnezeu — să împlinești niște precepte religioase, dar să nu fii cu adevărat într-o relație cu Hristos. Or, doar această relație cu Hristos este cea care trebuie să ne intereseze pe noi. Trebuie să-L căutăm pe Hristos în crucea vieții, Hristos este Cel pe care trebuie să-L căutăm în asceză, în post, relația cu Hristos este cea pe care trebuie să o lucrăm prin rugăciune. Pe Hristos Îl găsim în Sfintele Taine, Hristos este Cel pe care-L primim în Sfânta Împărtășanie, cum se zice în acatist: „să se amestece în trupul meu mireasma Trupului Tău, Cel de viață făcător”. Asta se întâmplă când noi primim Sfânta Împărtășanie: se amestecă în trupul nostru mireasma Trupului lui Hristos, Cel de viață făcător. Hristos este Cel pe care trebuie să-L căutăm în creație, Hristos este Cel pe care trebuie să-L căutăm în aproapele, în cel de lângă noi. Deci în toate și prin toate trebuie să-L căutăm pe Hristos, pentru ca, așa cum spune Sfântul Apostol Pavel, „prin toate să Se vadă Dumnezeu”.

Părintele Pantelimon Șușnea

Fragment din predica la duminica lui Zaheu, 26 ianuarie 2014

Va mai recomandam:

“Lumea îşi are legile şi valorile ei, dar noi se cade să vieţuim potrivit legii lui Dumnezeu, chiar dacă asta înseamnă A NE FACE DE RUŞINE în ochii celorlalţi” – NEBUNIA DE A ASUMA BATJOCURA LUMII, pentru a ne duce PANA LA CAPAT pocainta si a implini dorul mistuitor al inimii, de A-L INTALNI PE DUMNEZEU

Dand la o parte FRICA INROBITOARE DE PAREREA LUMII si DEPENDENTA INJOSITOARE DE APROBAREA OAMENILOR, pentru a ne urma constiinta si a ajunge sa STAM INAINTEA DUMNEZEULUI CELUI VIU. Reflectiile Mitropolitului Antonie de Suroj la ZAHEU VAMESUL: Curajul de a ne lasa PRIVITI DE HRISTOS

ZAHEU SI PUTEREA IUBIRII CARE CHEAMA LA POCAINTA: “Domnul nu intoarce spatele nimanui”

Predici audio (si text) la DUMINICA LUI ZAHEU VAMESUL. “Cati dintre noi ne mai gandim ca Dumnezeu Si-a aratat bunatatea cu noi, desi noi nu meritam?…”

CUM SE MANTUIESTE UN SUFLET PIERDUT

Din lectiile lui Zaheu pentru noi: CANONUL NEDREPTATII, MILA si CAUTAREA RAVNITOARE A LUI DUMNEZEU

Astazi in casa ta trebuie sa raman!

CAT DE FERMI SI DE STATORNICI SUNTEM IN HOTARAREA DE A NE SCHIMBA VIATA SI A PLACEA LUI DUMNEZEU? Ce facem cand intampinam piedici din partea celor din jur, chiar a “casnicilor” nostri? Ce inseamna o adevarata pocainta, iar nu doar declarativa? CUVANT DE MARE FOLOS AL PARINTELUI DAMASCHIN DE LA SIHASTRIA PUTNEI (audio + text)

DUMINICA LUI ZAHEU VAMESUL: “Zaheu n-a tinut seama de parerea multimii si a luat asupra sa rusinea”

“SALTUL MORTAL” AL LUI ZAHEU CEL POCAIT sau SFANTA NE-RUSINARE DE HRISTOS: “Cati dintre noi sunt cu adevarat pregatiti sa se lepede de iubirea de slava si sa se faca de rasul lumii pentru Domnul?”

“CORUPTUL” ZAHEU, “ETICHETELE” OAMENILOR si ALEGEREA EXPUNERII LA BATJOCURA LUMII de dragul lui Iisus. “Dumnezeu, cand noi decidem sa ne schimbam viata in mod radical, nu cu jumatati de masura, vine in casa noastra, vine in inima noastra si sta aproape de noi. Dumnezeu nu gandeste ca noi!”

DUMINICA LUI ZAHEU. “Ne petrecem mare parte din viata in inselare, necunoscand ca suntem de fapt mici, lipsiti, pacatosi inaintea Lui”/ TANJIREA DUPA DOMNUL si URMAREA SA FARA AMANARE: “Coboara-te degraba!”

ZAHEU VAMESUL. Predicile PS Sebastian si IPS Bartolomeu Anania (audio)

Predica audio la Duminica VAMESULUI ZAHEU a Arhimandritului Nichifor Horia: SA VENIM CATRE HRISTOS NU PENTRU A NE FI MAI USOR, CI PENTRU A NE SCHIMBA VIATA…

DUMNEZEU, CERSETORUL DRAGOSTEI NOASTRE… “A, Tu esti Doamne? Un moment, mai asteapta putin… am atatea treburi de facut…, treburi, griji, interese!”

***

 

Părintele Pantelimon de la Mănăstirea Oaşa despre DEPRESIE si IMPLINIRE, EGOISM si IUBIRE AUTENTICA, OBSESIA FERICIRII si VOLUPTATEA PERVERSA A NEFERICIRII: “Dacă n-ar fi întâmpinat de su­fe­rinţă, omul ar fi ex­traordinar de su­per­ficial. Cât timp îi merge bine, stag­nea­ză, trăieşte la suprafața sa. IUBIREA E SINGURA SCĂPARE. Bucuria nu vine decât de la Izvorul bucuriei”

NADEJDEA – LUMINA LUI DUMNEZEU DIN MIJLOCUL INTUNERICULUI LUMII CARE L-A ALUNGAT DIN “CETATE”. Interviu cu Vladica Macarie in “Familia ortodoxa”: “Prin faptul că îl strângi pe om la inima ta îi arăţi că, de fapt, HRISTOS ÎNSUȘI ÎL ÎMBRĂȚIȘEAZĂ ȘI ÎL ȚINE LA INIMA SA IUBITOARE…”

“Unde sunt dragostea și unitatea dintre noi? Mai știm noi să ne ascultăm unul pe altul?” Părintele episcop MACARIE despre IADUL LIPSEI DE IUBIRE în care trăim și noi, creștinii, contaminați de DUHUL LUMII. “Mulți vorbesc astăzi de toleranță, de acceptare, de deschidere, de diversitate, însă toate acestea sunt false, ipocrite”. IUBIREA-HRISTOS ESTE RĂSPUNSUL LA TOATE ÎNTREBĂRILE (conferința de la București VIDEO + TEXT)

Parintele Rafail Noica – cuvant important pentru deosebirea gandurilor (VIDEO): CE ESTE MINCIUNA? CUVINTE CARE INVIAZA SI CUVINTE CARE OMOARA

Parintele Rafail Noica: OMUL, INTRE MINCIUNA PACATULUI si IMPLINIREA IN DRAGOSTEA CRUCII

IPS HIEROTHEOS pentru “Lumea monahilor”: “CEA MAI GRAVA BOALA A OMULUI DE ASTAZI ESTE IUBIREA DE SINE. Dragostea nu este un simplu sentiment, nici doar cuvinte de dragoste, ci inseamna asumarea crucii pentru celalalt“. Ce raspuns primesc TINERII AFLATI IN IADUL LIPSEI DE SENS?

MARTURIA EXTRAORDINARA A PARINTELUI CIPRIAN NEGREANU despre problemele tinerilor credinciosi de astazi si convertirea sa minunata: INTALNIREA NEVAZUTA CU DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU CARE TE INGENUNCHEAZA (video + text)

OCHII LUI DUMNEZEU. Motivele pentru care nu ne sunt ascultate intotdeauna rugaciunile si pentru care AVEM NEVOIE de dureri si necazuri ca sa (re)descoperim adevarul vietii noastre. DRAGOSTEA RANITA A LUI HRISTOS PE CARE O IGNORAM SI CARE CAUTA SA SE ODIHNEASCA INTRU NOI

OARE NU ARDEA IN NOI INIMA NOASTRA? Implorarea staruitoare si “vanatoarea” Dumnezeului care ne aprinde tainic sufletele si apoi “se face nevazut”…

Cea mai insemnata PROVOCARE a Evangheliei: SA AM O RELATIE PERSONALA, COTIDIANA, CU HRISTOS: “Mantuitorul nu vine sa vorbeasca cu o masa de oameni, cu o turma mare de oameni. Vrea sa vorbeasca cu fiecare dintre noi, personal”. CUVANT AL PR. CLAUDIU MELEAN la VINDECAREA DEMONIZATILOR

ATINGEREA VESNICIEI – experienta uluitoare, “prooroceasca”, a vederii tainice a IUBIRII LUI DUMNEZEU, care ne insufla TANJIREA dupa trairea neincetata in prezenta Sa, chemandu-ne la TRANSFIGURARE: “Foc am venit sa arunc pe pamant si cat as vrea sa fie acum aprins!”

“Lumea s-a saturat de predici, ea are nevoie de Hristos! Nu vorbe, ci fapte se cer!” CUM SUNT ADEVARATII UCENICI AI LUI HRISTOS SI FII AI INVIERII?


Categorii

Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Pantelimon Șușnea, Zaheu vamesul

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la ““SIMTIREA IUBIRII ESTE CEA CARE NE INVIAZA. Iubirea lui Dumnezeu are aceasta putere de a invia. Fara iubire suntem morti. IADUL ESTE INCAPACITATEA OMULUI DE A IUBI SI LIPSA IUBIRII”. (Omilia Parintelui Pantelimon de la Gabud despre INTALNIREA LUI ZAHEU CU DUMNEZEU)

  1. Mulțumim fraților admini pentru cuvintele de folos !!!
    Mulțumim RobertCr pentru link-ul postat, prin intermediul căruia am primit o mare mângâiere și o foarte folositoare învățătură…
    Bunul Dumnezeu să vă răsplătească dragostea și jertfa !!! Amin și Doamne ajută tuturor !!!

  2. Pingback: “HRISTOS NU NE IA LA GRAMADA, Hristos ne ia pe fiecare-n parte intr-o poveste PERSONALA de dragoste. Hristos NE PRETUIESTE PE FIECARE IN PARTE si fiecare dintre noi pretuieste mai mult decat lumea intreaga, decat toate bunurile materiale” | Cu
  3. Pingback: IUBIREA LUI DUMNEZEU și CURAJUL LUI ZAHEU: “Nu te teme de judecata omeneasca, nu te teme nici de batjocura oamenilor. NU TE TEME! Uita de toate, priveste numai la Hristos!”/ „HRISTOS TE IUBEȘTE, TE CHEAMĂ PE NUME, NU TE UITĂ…”. |
  4. Pingback: NEVOIA DE A FI CAUTAT si IUBIT DE DUMNEZEU si DORUL DUPA INTALNIREA CU HRISTOS. PS Benedict: “Cand mai este omul dispus sa dea atat de mult? Cand se simte iubit foarte tare. Si cand cineva simte dragostea nu mai are nevoie de nimic” (VIDEO, TE
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate