“DATI-VA TIMP, LINISTITI-VA! Nu luati hotarari rapide in vremuri de tulburare!” Parintele Ciprian Negreanu despre REZOLVAREA NEINTELEGERILOR MAJORE DIN CASNICIE si ce e de facut pentru LUAREA UNOR ALEGERI BUNE IN VIATA – alte raspunsuri duhovnicesti din conferinta de la Bucuresti (aprilie 2019, VIDEO, TEXT)

23-08-2019 Sublinieri

Care este limita până la care trebuie purtată crucea? De exemplu, dacă te afli într-o căsnicie care nu mai funcţionează, oricât ai fi încercat, astfel încât se creează un mediu nociv pentru cei din jur? Ce este de făcut?

– Da, am spus, doar într-o anumită măsură asta poate fi numită cruce. Asta e o povară a întregii lumi, neînţelegerile dintre oameni, neputinţele, durerile, nepotrivirile, nu sunt numai ale creştinilor, sunt ale tuturor! Sunt necazuri ale noastre, sunt necazuri ale mândriei până la urmă, că şi noi suntem mândri și nu ne acomodăm, nimeni nu poate lăsa de la el, sunt necazuri ale mândriei noastre, e “crucea” mândriei noastre, “crucea” neputinței tale. De fapt, nici nu ştiu dacă există o neputinţă a ta, ci mai mult o limită peste care nu poţi tu trece. Dar să lăsăm filosofia.

Ce te faci? Trebuie să încerci toate metodele. Ştiu că aţi aştepta sau v-aţi dori unii dintre voi să zic: “Da, dom’le, desparte-te. Nu-i un mediu bun, nu-ţi foloseşte, gata.” Totuşi, Dumnezeu a zis un cuvânt atât de mare, atât de înalt, peste care nu putem trece: că nu este motiv de despărţire decât pricina de desfrânare. Nu este. Şi atunci, dacă se poate, şi un an de zile să staţi separaţi, şi numai rar să vă întâlniţi, şi dacă se poate să găsiţi un mod în care să staţi în aceeaşi casă, dar să aveţi un mod de trăire cât de cât civilizat, şi până când va reveniţi, până când reîncepeţi să vă descoperiţi, până când reîncepeţi să iubiţi, până la urmă, să purtaţi poverile celuilalt, să-l înţelegeţi pe celălalt, să te înţeleagă pe tine, până când poţi să te rogi din tot sufletul să i se deschidă inima şi celuilalt şi Dumnezeu să deschidă şi inima ta.

Mai daţi-vă timp, daţi-vă timp, cereţi şi rugăciunile celorlalţi. Sunt mari rugăciunile Bisericii, sunt mari rugăciunile celorlalţi, sunt mari rugăciunile sfinţilor. Sunt mari mijlocirile Maicii Domnului, apelaţi la ele. Şi daţi-vă timp, mai ales când e vorba de asemenea lucruri nu luaţi hotărâri rapide în vremuri de tulburare. Când eşti tu tulburat, când eşti speriat, când eşti îngrozit, atunci tragi tu marile concluzii, atunci iei tu marile hotărâri? Nu! Liniştiţi-vă, încercaţi toate posibilităţile până vă liniştiţi cât de cât, după aceea vorbiţi frumos unii cu alţii.

Cred că cuvântul spus de Dumnezeu: Când ai ceva cu cineva vorbeşte cu el faţă către faţă, dacă nu reuşeşti mai ia pe doi-trei şi vorbeşte cu el, dacă nici aşa spune-l mai-marilor, spune-l Bisericii, comunităţii, și vorbiţi aşa, şi dacă nici aşa... s-ar potrivi într-o anumită măsură, [doar] într-o anumită măsură, şi aici, în primul şi în primul rând grozav de periculos este ca relaţia dintre voi doi să fie o chestie publică. Adică să nu fie o chestie faţă către faţă, a voastră, ci în care tu să stai toată ziua la telefon: “Mamă, nu mai pot, mi-a făcut, mi-a dres…!” “Vecină!...”, iar el să se ducă toată ziua să se plângă la colegi: “E o prostie căsătoria, iar îmi cere şi îmi face, eu nu mai înţeleg nimic…” Mi se pare foarte greşită această alegere, e de fapt, călcarea poruncilor lui Dumnezeu: Tu, dacă ai ceva cu cineva, nu te duce să bârfeşti, nu te certa, ci cheamă-l undeva unde să fiţi voi doi, deci să vorbeşti cu el faţă către faţă, să pregăteşti acel moment la un ceai, afară undeva, într-un loc mai solemn. Nu acolo, acasă, supărat, năduşit, după muncă: “Ai luat aia? Dă încoace, fă aia, vino-ncoa’, nu aia acolo, gata, m-am săturat, mă despart…!” Nu aşa! Undeva faţă către faţă, mergeţi şi vorbiţi.

Zice părintele Arsenie Boca – tot amintesc de el, pentru că am avut o relaţie deosebită cu el după moartea lui, adică prin convertirea mea la mormântul lui, și atunci n-am cum să nu-mi aduc aminte – avea obiceiul acesta: când veneau oameni tulburaţi, chiar doi dacă veneau tulburaţi, se ducea cu ei şi îi plimba şi câte 5 km, oboseau pe dealuri pe acolo, şi încerca să-i liniştească pe oameni. Se linişteau, îți dai seama, după 5 km de mers pe jos. Şi după aceea, liniştiţi, se opreau undeva şi stăteau de vorbă. Deci pregătiţi un loc unde să vă duceţi, nu vorbiţi cu alţii, nu vă plângeţi altora, plângeţi-vă numai lui Dumnezeu, că, de fapt, pocăinţa, spune la un moment dat unul dintre Părinţi, este a nu căuta mângâiere de la oameni, ci numai de la Dumnezeu. Asta este pocăinţa: a nu căuta mângâiere de la oameni.Daa, necăjitul de tine, te ştiu, tu eşti un copil cuminte, ea e rea!” sau invers. Tu cauţi mângâierea, să te înţeleagă. Dar tu fă pocăinţa asta, taci din gură, rabdă cât rabzi, la un moment dat nu mai poţi şi zici: “Măi, trebuie să vorbim. şi atunci găseşti un moment, te duci şi vorbeşti undeva, într-un loc mai deosebit, unde v-aţi întâlnit voi prima oară, nu ştiu, undeva special. Vorbiţi frumos şi serios. Nu se poate, atunci mai laşi o vreme, mai laşi să se aşeze lucrurile. Nu se poate, atunci bine, mai iei doi sau trei oameni, oameni deosebiţi, pe care îi are şi ea în vedere, şi tu, oameni la care ţineţi amândoi, oameni la a căror părere ţine şi unul şi altul. Și sfătuiţi-vă. Nici aşa, mergeţi şi la episcop dacă e nevoie, şi la Biserica întreagă, și la comunitate, şi vorbiţi aşa, lămuriţi-vă! Dacă nici aşa, atunci mai bine separare de vreun an, să-ţi fie ca un străin, bine, te separi o vreme, şi după aceea încercaţi din nou.

Comentariu “Cuvantul ortodox”:

E de luat in seama cu multa luare aminte ca fiecare sfat se aplica in mod nuantat in functie de context si de datele particulare ale fiecarei persoane. De exemplu, daca sunt chestiuni grave (care tin de abuzuri, violente sau de probleme care provoaca suferinte mari si de lunga durata) foarte probabil ca ideea de “a nu te plange”/”a nu cauta mangaiere”/”a nu spune nimanui nimic” si a rezolva problema singur(a), doar in rugaciune, in special pentru persoanele mai sensibile, este una gresita, fiindca poate, uneori, conduce la consecinte si mai rele, chiar tragice. Credem ca parintele Ciprian atentioneaza la pericolul de a cauta doar niste consolari-surogat prin lamentarea sterila in fata altora, ba chiar prin barfirea inutila a sotului/sotiei, fara sa respinga insa necesitatea sfatuirii responsabile cu persoane apropiate de incredere, de preferinta cu o gandire crestineasca, duhovniceasca… in special atunci cand problemele devin greu de suportat, iar asumarea lor de unul singur poate sa impinga pe cel suferind in depresie sau in alte patologii psihologice.

De asemenea, pentru raspunsul de mai jos, in privinta luarii unor decizii importante in viata, am indrazni sa completam, avertizand asupra faptului ca ar fi esentiale aici cercetarea de sine cu maxima sinceritate, rugaciunea staruitoare si inclusiv sfatuirea cu persoane duhovnicesti de incredere, pentru a nu fi prada unor inselari (mai frecvente decat, poate, ne inchipuim), prin interpretarea gresita a “glasului constiintei” sau luarea “la litera” a unui cuvant citit din Scriptura ori retinut de la vreun Parinte/ Sfant etc.

***

– Când avem în faţă mai multe cărări, ce ne ajută să ne limpezim gândurile?

– În niciun caz să nu vă apucaţi să deschideţi Scriptura: “A! Zice despre nu-ştiu-ce!” În niciun caz să nu ascultaţi de primul gând. Ştiţi că noi trăim acum într-o mistică a primei trăiri instinctuale, a inimii. Ce-ţi vine în minte, primul lucru, ăla e. Sau unde simţi aşa o bucurie, gata, sigur e acolo. Cei mai mulţi dintre noi aşa ne luăm şi casele, şi căsătoriile:Dar am simţit când am intrat că era fain, era casa mea!” Foarte periculoasă chestia asta. Şi toţi vin şi zic: “Dar părinte, dar mi l-a dat Dumnezeu!” “Dar de unde ştii?” “Păi am simţit!” Unde a zis Dumnezeu să te iei după simţire? Dar noi, dacă am simţit ceva, aia e! Păi unde a zis Dumnezeu: “Matei, simţi ceva?” Când a pus accent pe lucrurile astea? Nu vedeţi că a tăcut? E o nouă religie, paralelă cu credinţa creştină, dar Dumnezeu n-a mers după aceste stări, instincte, sentimente. Nu S-a trezit într-o dimineaţă: “Simţiţi că va fi o zi grea. Simţiţi asta, nu?N-a zis niciodată aşa ceva, nu s-a luat după lucrurile astea, or noi trăim după lucrurile astea, noi aproape că respirăm după ele. Deci în niciun caz nu ne luăm după asemenea stări, după sentimente, după deschideri de cărţi, bileţele, bască, astea pot fi mari greşeli şi, după aceea, Dumnezeu e acuzat: “Dar eu am scos din bască şi Tu mi-ai dat! Şi acum nu s-a rezolvat! Şi acum e o cale grea, şi acum merge greu!” Nu.

În general, ar trebui să ascultăm de ceea ce zice Sfantul Antonie cel Mare, care zice să ai cuvânt din Biblie, din Evanghelie în primul rând, care sa-ti răsune.

[“A intrebat cineva pe avva Antonie, zicand: ce, pazind eu, voi placea lui Dumnezeu? Si raspunzand batranul, a zis lui: cele ce-ti poruncesc tie, pazeste-le! Oriunde vei merge, pe Dumnezeu sa-l ai inaintea ta intotdeauna. Si orice vei face, sa ai marturia din Sfintele Scripturi si ori in ce loc vei sedea, sa nu te misti degraba. Acestea trei pazeste-le si te vei mantui.”Patericul Egiptean]

Deci ai trei variante. Asta înseamnă să cunoşti cât de cât Scriptura, măcar Evangheliile. Şi să ai un cuvânt din Evanghelie care concordă cu ceva. Mai potrivită e calea aceea pentru Evanghelie şi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru gândul lui Dumnezeu decât cealaltă. Deci întâi să ai un cuvânt din Evanghelie care să te atragă spre o cale. Al doilea: să asculţi glasul conştiinţei, să vezi ce spune conştiinţa. Al treilea: dacă nici aşa nu reuşeşti, să-ţi întrebi duhovnicul. Să staţi de vorbă, să vă lămuriţi. Dar ar trebui să existe şi primele două.

Să ai cuvânt din Evanghelie. Şi sunt foarte multe: “Păi, dacă-mi dă cineva o palmă, ce să fac?” Întoarce şi celălalt obraz! În Evanghelie sunt foarte multe cuvinte care, de fapt, lămuresc lucrurile. Zice: Iar în locul în care intraţi, nu plecaţi degrabă, până nu vă vor scoate afară – păi asta lămureşte foarte multe chestii! Noi suntem gata să plecăm din orice chestie. “Dom’le, nu-mi place aşa, nu mă simt eu bine…”. Nu te-ai scos încă afară, mai rămâi! Acolo unde te vei duce vei da de alte ispite. Măcar cu astea te-ai obişnuit. Pe alea, până le înveţi… Nu te iluziona, nu va fi uşor niciunde. În lume necazuri veţi avea – ăsta e un cuvânt clar, cât veacurile! N-a zis “Iar dacă sunteţi ai Mei, numai bucurii o să aveţi.” Nu, ci în lume necazuri veţi avea! Şi vor fi de toate felurile, şi pentru că sunteţi ucenici ai lui Hristos, şi mai mari decât alte necazuri din cauza asta.

Deci ţineţi minte această sită: glasul Evangheliei, glasul conștiinței, glasul duhovnicului.

Va mai recomandam, in completare:

PS Macarie: INMULTITI DRAGOSTEA! Sa dam marturie PRIN VIATA SI FAPTELE NOASTRE ca suntem ucenicii lui Hristos, iar nu niste crestini numai de forma si de ritual, care sa fie SMINTEALA altora. “E dramatic, e cutremurator sa nu gaseasca dragoste cel de langa noi nici in Biserica!”. CUM SA DEPASIM ISPITELE TENSIUNILOR SI SUPARARILOR CARE APAR INTRE NOI? (video+text)

Parintele Rafail Noica: SA NU NE GRABIM SA TRAGEM CONCLUZII INAINTE CA DUMNEZEU “SA-SI TERMINE FRAZA”! (si audio)

TRANDAVIE vs. ATENTIE, APATIE vs. HOTARARE. Ce se intampla cand vrem sa Ii “fortam mana” lui Dumnezeu?

LUPTA LUI IISUS DIN GRADINA GHETSIMANI: “Intristat este sufletul Meu pana la moarte”. CHINUL SUFLETESC AL DOMNULUI INAINTE DE PATIMA SA si marea lectie pentru noi: RUGACIUNEA e indispensabila cand avem de luat hotarari!

DE CE NE INCREDEM MAI MULT IN NOI INSINE DECAT IN VOIA LUI DUMNEZEU? Unde ne duc pacatul ingamfarii si incapatanarea in urmarea dorintelor si a ideilor proprii? De ce ne razvratim, ne agitam si refuzam Crucea?

CUVIOSUL SILUAN ATHONITUL ne arata, prin pilde vii, METODELE DUHOVNICESTI DE A REZISTA TURBATELOR ATACURI DEMONICE, care sunt roadele amare sau tragice ale INCAPATANARII NEASCULTATOARE si pana unde poate merge IUBIREA DE APROAPE si RUGACIUNEA PENTRU CEI MORTI

Cuviosul Sofronie de la Essex despre PERICOLUL INCREDERII PREA MARI IN PROPRIA INTUITIE SI IN PROPRIA RATIUNE

PREDICI AUDIO la Vindecarea lunaticului despre FELURILE DE NECREDINTA ASCUNSE SUB CHIPUL CREDINTEI si despre lucrarea ascunsa a vrajmasului prin superstitii, horoscoape, prin increderea noastra in semne exterioare facile

 

***

“Cine cere celuilalt să-l iubească, îi ia dreptul respectivului să-l iubească cu adevărat”. ”VIRTUTEA” NEPUTINȚEI, SIMȚIREA PĂCĂTOȘENIEI și CERCETAREA ADEVĂRATELOR MOTIVE ALE REACȚIILOR NOASTRE. Cum să rezolvăm NEÎNȚELEGERILE DIN FAMILIE și LIPSA DE IUBIRE DINTRE SOȚI? Cum să depășim BLOCAJELE DUHOVNICEȘTI legate de REPETAREA UNOR PĂCATE și de robia unor PATIMI? Părintele CONSTANTIN COMAN – răspunsuri în conferința de la Iași

ENERVAREA ÎN FAMILIE – observații psiho-duhovnicești. CUM NE EXPRIMĂM EMOȚIILE NEGATIVE în relația cu soțul/soția sau cu copiii? “Principalul este să învăţăm cu toţii din greşeli şi să fim în stare să cerem iertare”

“Bunica” LAMBRINI VEȚIOS (†17 octombrie 2002) – VIAȚA MINUNATĂ A UNEI SFINTE CĂSĂTORITE DIN ZILELE NOASTRE, dăruită cu mari harisme și viziuni duhovnicești. EXPERIENȚA CUTREMURĂTOARE A IADULUI ȘI A RAIULUI, întâlnirea cu Maica Domnului și cu îngerul păzitor, SFATURI DUHOVNICEȘTI: “Te‑ai hotărât să te căsătoreşti? Vei face răbdare, şi nu puţină, ci multă” (I)

“Biserica din casa”: DRAGOSTEA DINTRE SOTI, RUGACIUNEA IMPREUNA si VIATA DUHOVNICEASCA TIN FAMILIA UNITA SI COPIII ACOPERITI DE HAR

TAINA MAINILOR UNITE DE HAR si IMPREUNA-CALATORIA CRUCII. Ce inseamna cu adevarat SA IUBESTI si ce inseamna CASATORIA? Ce trebuie sa faca tinerii INAINTE de nunta si ce trebuie sa faca SOTII atunci cand apar neintelegeri, pentru A NU ESUA IN DIVORT? “Puneți-vă amândoi inimile voastre în mâna lui Dumnezeu”

Parintele Rafail Noica (1993) despre DUMNEZEUL NOSTRU “MATERN”, DIVORT, IUBIRE SI DISCERNAMANT (si audio)

PARINTELE CALCIU DESPRE ISPITELE LUMII DE ASTAZI (II): Problemele din casnicie, avortul, evolutionismul, idolii lumii…

 

Din aceeasi conferinta:

***

Parintele Ciprian Negreanu: GASIREA MENIRII NOASTRE SI IMPLINIREA DORINTELOR NOASTRE BINECUVANTATE sunt ascunse in IMPLINIREA MACAR MINIMALA A PORUNCILOR LUI DUMNEZEU (video, text)

Pr. Ciprian Negreanu la București despre ISPITA “MAI-BINELUI”, A FAPTELOR “MARI” PESTE MĂSURILE NOASTRE, PRIN CARE ISPITIM PE DUMNEZEU ȘI NE EXPUNEM LA ÎNCERCĂRI ȘI CĂDERI MARI: “E mai bine să faci mai puţin și cu smerenie, constant şi consecvent. Mai bine s-o iei de la MAI PUȚIN, iar căutând CELE MICI, Dumnezeu îţi va da încetul cu încetul cele mari”

SĂ NU TE RUȘINEZI DE DUMNEZEU! – Părintele Ciprian Negreanu în conferința de la București: “Cum am ajuns noi să iubim mai mult slava lumii decât slava lui Dumnezeu?” (VIDEO, TEXT)

DE CE ESTE CRUCEA INFRICOSATOARE PENTRU DEMONI? Raspunsul Parintelui Ciprian Negreanu din conferinta de la Bucuresti despre DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU PENTRU OM si SOAPTELE VICLENE ALE DIAVOLULUI (video, text)

MINCIUNILE ASTROLOGIEI SI ALE “KARMEI” explicate de PARINTELE CIPRIAN NEGREANU (video, text)


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Parintele Ciprian Negreanu, Razboiul nevazut, Viata de familie, VIDEO

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune în Postul Nașterii Domnului

Carti

Articole recomandate

Articole Recomandate

Carti recomandate