“Bucură-Te, Mireasă, urzitoare de nesfârșită rugăciune!” – PĂRINTELE HOLBEA despre MAICA DOMNULUI, experiența rugăciunii lui Iisus, “RUGUL APRINS”, mărturisitorii români din închisori și COBORÂREA ÎN CATACOMBELE INIMII

25-03-2021 Sublinieri

Pr. Gheorghe Holbea: „Maica Domnului Vindecătoarea, Bucuria cea neașteptată” – Conferință organizată de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord în cadrul seriei de conferințe online desfășurate în Prima Săptămână a Postului Nașterii Domnului (16-23 noiembrie 2020).

***

Pr. Gheorghe Holbea – Predică la vecernia Praznicului Intrarea Maicii Domnului în Biserică (Biserica Precupeții Noi, 20 nov. 2020):

Să coborâm în catacombele inimii

„Cine este Aceasta, ca zorile de albă şi curată?

E Împărăteasa rugăciunii, e rugăciunea întrupată.

Stăpână Porfirogenetă şi Doamnă a dimineții,

Logodnica Mângâietorului, Preschimbător al vieţii,

spre Tine noi alergăm, arşi, mistuiţi de dor!

Ia-ne şi pe noi părtași ai sfântului munte Tabor.

Şi fă-Te şi nouă

umbră și rouă,

Tu, adumbrirea de har,

să-și afle firea

nostră înnoirea

dintru plămadă de har.

Ca să-ți strigăm cu toată făptura

într-o deplină închinăciune:

Bucură-Te, Mireasă, urzitoare de nesfârșită rugăciune”.

(Imn Acatist la Rugul Aprins al Născătoarei de Dumnezeu, Condacul 1)

 

„Iubiți credincioși,

Despre semnificația sărbătorii în care tocmai am intrat prin vecernie, vom vorbi mâine, la Sfânta Liturghie, neuitând că așa a rânduit Dumnezeu prin Biserică, să fie iată, începând de sâmbătă, când l-am prăznuit pe Sfântul Grigorie Palama, marele teolog al Luminii dumnezeiești necreate și marele teolog al acestui mare Praznic al Intrării în Biserică a Maicii Domnului. Duminică am avut pe Sfântul Paisie Velicicovski, cel care a tradus Filocalia pentru prima data în limba rusă și apoi în limba română, o parte din Filocalie, prin ucenicii săi de la Dragomirna și Mănăstirea Neamțul. Sfântul Paisie Velicicovski era ucrainean de origine, dar școlindu-se la școala duhovnicească a Muntelui Athos, mai precis la schitul Sf. Ilie, unde, mai înainte de el, fusese Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, un alt călugăr isihast care a viețuit în acest spațiu și la un moment dat, la Poiana Mărului avea în ascultare 11 mănăstiri și schituri. Sfântul Paisie Velicicovski, fără de care Dostoievski n-ar mai fi fost Dostoievski, adică marele scriitor rus Dostoievski; cel mai mare scriitor creștin ortodox n-ar fi fost ceea ce a devenit fără Sfântul Paisie Velicicovski, cel care a tradus Filocalia în perioada modernă, Filocalie care s-a răspândit în toate lavrele, inclusiv la Optina Pustyn, unde printre alții, Dostoievski avea să-l cunoască pe starețul Ambrozie de la Optina, și pe ceilalți duhovnici.

O rodire filocalică ce s-a transmis apoi și în sânul poporului român în sec. al XX-lea, pentru că luni, așa a rânduit Dumnezeu, luni am făcut pomenirea părintelui Dumitru Stăniloae, care s-a născut la data de 16 noiembrie. Personal, cu ajutorul lui Dumnezeu sau prin darul lui Dumnezeu, cunoscându-l pe părintele Stăniloae, m-am gândit ce mare dar ne-a făcut Dumnezeu prin acest mare părinte, nu numai al Bisericii Ortodoxe Române, dar al întregii ortodoxii, cum spunea un monah din Sfântul Munte. De ce? Pentru că părintele Dumitru Stăniloae a tradus mai întâi Filocalia în 12 volume. Pe lângă Sf. Atanasie cel Mare, Sf. Grigorie Teologul ale cărui cuvântări teologice le-a tradus în limba română, Sf. Grigorie de Nyssa, cu urcușul lui Moise pe Muntele Sinai, Sf. Dionisie Areopagitul, Sf. Chiril al Alexandrei cu 5 volume traduse în limba română, Sfântul Grigorie Palama, a cărui monografie a făcut-o în secolul la XX-lea, prima monografie, în 1938, făcută de un teolog creștin-ortodox și apoi una dintre cele mai mari tălmăciri, foarte greu de realizat. Este vorba de tălmăcirea în limba română a celor două mari lucrări, și când spun „mari” nu mă refer atât ca întindere, ale Sf. Maxim Mărturisitorul. Iată câți Sfinți Părinți a tradus părintele Dumitru Stăniloae de unul singur.

Adică, așa cum spunea cineva, întotdeauna poporul român a stat bine cu personalitățile. A stat mai prost cu instituțiile. Și acesta este mesajul e care l-am transmis într-o conferință la Jandarmerie și am spus acest lucru, că întotdeauna instituțiile noastre au fost în mimetismul acesta occidental, dar ne-a salvat Dumnezeu, a trimis personalități. Și ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne trimită asemenea personalități și în instituțiile laice, dar mai ales în Biserică.

Deci, pe 16 noiembrie s-au împlinit 117 ani de la nașterea părintelui Dumitru Stăniloae, acest mare teolog, Sfântul Dumitru Teologul. Și este o mare bucurie să vă mărturisesc că l-am cunoscut, că l-am iubit și că m-a iubit, așa cum i-a iubit de fapt pe toți cei care i-au călcat pragul în timpul studenției, neavându-l profesor pentru că era demult retras la pensie. Ceea ce-mi amintesc apropo de ziua de naștere, la ultima aniversare, în 1992, fiind la Buzău profesor, am fost cu 89 de crizanteme și cu 40 de elevi de la Buzău la părintele Dumitru Stăniloae. Luni, pe 16 noiembrie, m-a învrednicit Bunul Dumnezeu și am mers la mormântul părintele Dumitru Stăniloae, Dumitru Teologul, și vă îndemn și pe dumneavoastră, când aveți un drum la Cernica, printre alți părinți, să mergeți la mormântul părintelui Dumitru Stăniloae și să rostiți printre altele, Acatistul Maicii Domnului, Bucuria cea Neașteptată. Este o experiență pe care v-o împărtășesc.

Părintele Dumitru Stăniloae – iată, teologul, cel despre care atât Pr. Gheorghe Kapsanis, starețul Mănăstirii Grigoriu, dar și Pr. Vasilios Gondikakis, starețul Mănăstirii Stavronikita, apoi al Mănăstirii Iviron, care trăiește și chiar acum 2 ani a fost la Facultatea de Teologie din București. Acești mari și alți mari duhovnici de la Sf. Munte Athos au scris cele mai frumoase cuvinte despre Părintele Dumitru Stăniloae, cum poate nici românii n-au reușit să scrie. Și mai mult decât atât, îmi amintesc că Părintele Vasile Gondikakis are două prefețe la cărțile Părintelui Stăniloae traduse în limba greacă – bine, sunt mai multe cărți traduse, dar într-una din aceste prefețe, Pr. Vasile Gondikakis și Pr. Kapsanis spun: „Pentru acest mare dar pe care Dumnezeu l-a făcut ortodoxiei – o supun doi părinți greci de la Muntele Athos – să-i mulțumim Domnului!” Deci, îi mulțumim Domnului și pentru Părintele Dumitru Stăniloae – pentru că iată cât dar!

Paisie Velicicovski, care n-a găsit alt spațiu decât spațiul Moldovei, fiind stareț la un moment dat la Mănăstirea Neamț, apoi girând și Mănăstirea Secu și Mănăstirea Dragomirna, și cu ucenicii săi traducând întreaga Filocalie în limba rusă și o parte în limba română, pentru ca, după aceea, Dumnezeu să ni-l dăruiască pe Părintele Dumitru Stăniloae, care de unul singur a tradus peste 17 000 de pagini din Sfinții Părinți ai Bisericii. Și bineînțeles, cea mai importantă tălmăcire și operă a părintelui este Filocalia, tradusă în limba română.

Iată o săptămâna deosebită. Și după aceea, pe 16 spre 17, ne aducem aminte de cel care este Părintele Daniil Sandu Tudor, din al cărui Acatist am citit în această seară. Este vorba de Condacul de început al Imnului Acatist al Maicii Domnului, Rugul Aprins.

Deci Maica Domnului, Rugul Aprins, care este un Acatist ce se întemeiază pe sărbătoarea în care tocmai am intrat: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, cea care este adusă de la vârsta de 3 ani la Templul din Ierusalim, însoțită de fecioare, și a rămas acolo cam până la vârsta de 15-16 ani. Și cel mai frumos tâlcuiește această ședere a Maicii Domnului Sf. Grigorie Palama, care brodează o întreagă teologie pe petrecerea Maicii Domnului în Sfânta-Sfintelor, când Ea a fost hrănită de înger. Și spune Sf. Grigorie:

N-a fost hrănită de corb, cum a fost hrănit Ilie. Și n-a fost hrănită cum a fost hrănit poporul lui Israel în pustie, cu mană, ci însuși Îngerul Domnului a fost cel care a hrănit-o.

Iar acolo, în Sfânta Sfintelor și mai ales ascultând citirile din Vechiul Testament de la Templu, Dumnezeu i-a dăruit această revelație, și anume a acestei uniri care se va împlini prin Tronul Dumnezeiesc care este însăși Sfânta Fecioara Maria.

Și spune Sf. Grigorie Palama că atât de mult s-a rugat Sfânta Fecioară Maria și a coborât în sine însăși. Și coborând în sine însăși a simțit în ființa Sa lăuntrică dorul nesfârșit al firii omenești după unirea cu firea dumnezeiască. Și-n acest dor l-a rugat pe Dumnezeu ca să coboare. Și iată că ea devine vasul ales, așa cum ne-arată și Sfinții Părinți ai Bisericii. Este darul cel mai de preț pe care umanitatea l-a făcut lui Dumnezeu. Darul cel mai de preț este Sfânta Fecioară Maria. Și de-aici o întreagă teologie a Maicii Domnului isihastă. Atunci, spune Sf. Grigorie Palama, a dobândit încredințarea coborârii lui Dumnezeu între oameni. Și iată că Dumnezeu coboară printre oameni prin Fiul Său. Atunci Sfânta Fecioară Maria a văzut lumina dumnezeiască necreată pe care a văzut-o Adam în rai înainte de căderea sa și pe care părintele Daniil Sandu Tudor o lumește lumina raică. Nu-i zice lumină paradisiacă, ci lumină raică. Ce minunat acest cuvânt! Lumină raică, adică lumina raiului pe care a văzut-o. Lumina aceea dumnezeiască, necreată a văzut-o și Avraam atunci când a stat de vorbă cu Dumnezeu și Dumnezeu i-a spus: „Întru neamul tău se vor binecuvânta toate neamurile pământului”. Lumina raică pe care au văzut-o profeții. icoana de Mihai ComanA văzut-o mai întâi Moise, care a fost chemat de Dumnezeu la Horeb, atunci când a văzut rugul care ardea și nu se mistuia. Și închipuiți-vă, Moise, cel care fugise din Egipt pentru că ucisese un egiptean, el (…) evreu fiind. Pentru că știți foarte bine istoria lui Moise, a fost luat de fiica lui Faraon și a fost crescut la curtea lui Faraon, dar după ce l-a ucis pe acel egiptean luând apărarea unui evreu care era bătut și chinuit, a fugit în Madian  la preotul Ietro, s-a căsătorit cu Sefora și păștea oile socrului său. Și spun Sfinții Părinți, tâlcuind aceasta, că Moise a trecut mai întâi nepăsător pe lângă rugul care ardea și nu se mistuia. Dar pe urmă s-a gândit: „Stai puțin! Dar cum adică? Focul arde și nu mistuie?!”  Și atunci și-a scos încălțămintea, cum i-a cerut Însuși Dumnezeu: „Scoate-ți încălțămintea, că locul pe care calci este sfânt.” Și Dumnezeu i-a făcut această revelație atunci când El  S-a descoperit. Mai întâi i-a descoperit misiunea sa și apoi i-a spus: „Eu sunt cel ce sunt. Așa să spui fiilor lui Israel, Cel ce este m-a trimis la voi!Rugul Aprins care ardea și nu se mistuia este tâlcuit de Sfinții Părinți ai Bisericii ca o înainte-vedere a Sfintei Fecioare Maria, Cea în care Dumnezeu se va întrupa. Dar așa cum spune unul dintre Axioane, că „focul Dumnezeirii n-a ars pântecele Fecioarei”.

Icoana Rugului Aprins, o icoană a Rugului Aprins care va sta la Mănăstirea Antim în cea mai cumplită perioadă de până atunci, anume în sec. al XX-lea, prigoana bolșevică antihristică comunistă, [pornită împotriva mișcării] Rugului Aprins, sub conducerea Părintelui Daniil Sandu Tudor, cel care a fost jurnalist, cel care a călătorit în Sfântul Munte Athos și apoi s-a așezat la Mănăstirea Antim ca frate mai întâi, și a întemeiat una dintre cele mai profunde mișcări duhovnicești, o întâlnire a duhovnicilor mari cu intelectuali, cu scriitori, cu poeți, cu oameni de cultură, cu istorici. Și avem foarte multe nume: Părintele Vasile Vasilache, cel care era stareț al mănăstirii [Antim], Părintele Roman Braga, cel care va ajunge în SUA după ce va trece prin închisoare, Părintele Sofian Boghiu, Părintele Petroniu Tănase și de asemenea Părintele Daniil Sandu Tudor, dar și Părintele Ivan Kulîghin, care, venind din Rusia cu Mitropolitul Nicolae al Rostovului, va fi așezat la Mănăstirea Cernica. Mitropolitul Nicolae al Rostovului chiar își află mormântul la Cernica. Ei au venit de la Optina, au venit din Rusia, fiind în această prigoană a războiului, și în 1945 maicile s-au așezat la Mănăstirea Pasărea, iar călugării s-au așezat la Mănăstirea Cernica. Și după aceea, Părintele Ivan sau Ioan Kulîghin a fost adus de către Părintele Daniil Sandu Tudor la Rugul Aprins și el le-a adus mai multe cărți, printre care Spovedania pelerinului rus, Pelerinul rus și Sbornicul și au închegat această mișcare duhovnicească care punea  accentul pe rugăciunea inimii, pe rugăciunea lui Iisus, care avea în centru pe Maica Domnului Rugul Aprins. Și părintele Daniil Sandu Tudor a alcătuit acest acatist, Imnul Acatist al Maicii Domnului la Rugul Aprins sau Rugul Aprins. Și de unde a cunoscut? Ca să vedeți cum rânduiește Dumnezeu.

Deci [în] întreaga teologie a Sfântului Grigorie Palama este [vorba] despre Maica Domnului Isihastă, despre Maica Domnului cea mai puternică solitoare către Dumnezeu, despre Maica Domnului care a văzut Lumina Dumnezeiască necreată, pe care o vor vedea și ucenicii Mântuitorului la Schimbarea la Față pe Tabor. De aceea în slujbă se aduce aminte de Tabor, de Schimbarea la Față a Mântuitorului. Iată că Maica Domnului vede această Lumină Dumnezeiască pe care a văzut-o Moise pe Muntele Sinai, atunci când Dumnezeu i-a spus că va vedea spatele Său, pentru că nimeni nu poate să vadă fața lui Dumnezeu și să rămână viu, și la „spatele” lui Dumnezeu de fapt se referă la toată iconomia lui Dumnezeu: creație, providență, răscumpărare și transfigurare la sfârșitul veacurilor. Și iată că a rânduit Dumnezeu această teologie să fie actualizată în sec. al XVIII-lea și al XIX-lea de cine? De Sfântul Paisie Velicicovski. Pentru că erau unii călugări atunci care spuneau „Ei, ce rugăciune a lui  Iisus?! Ce Doamne, Iisuse?! Avem rugăciunea doar Tatăl nostru”. Și atunci Sfântul Paisie Velicicovski a scris o carte care se numește Sulul – știți că pergamentele se înfășurau – despre această rugăciune a lui Iisus, arătând că are temei scripturistic și dogmatic, deci nu este o invenție.

Și această operă, lucrarea Sf. Paisie Velicicovski a citit-o în sec. al  XX-lea Părintele Daniil Sandu Tudor, alcătuind această minune de Acatist și în același timp având icoana Maicii Domnului Rugul Aprins adusă de Părintele Ioan Kulîghin. A fost o mișcare duhovnicească extraordinară. Vă spuneam, Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Sofian Boghiu, Părintele Adrian Făgețeanu, Părintele Petroniu Tănase, Părintele Roman Braga, Părintele Vasile Vasilache, Părintele Arsenie Papacioc, tânărul Diacon Leonida Plămădeală, Antonie Plămădeală, cel care va deveni Mitropolit al Ardealului, și o serie de poeți și scriitori precum poetul Vasile Voiculescu, scriitorul Ion Marin Sadoveanu, (…), de asemenea Alexandru Mironescu, om de știință cu doctorat la Sorbona, de asemenea scriitor, poet. Toți aceștia, cu Părintele Andrei Scrima, cel care va pleca în India în 1956, dar mai ales prezența, mai ales în a doua parte a Rugului Aprins, după anii `52-`53, pentru că în `53 după cum știți probabil din istorie a fost o perioadă de relaxare pentru că a murit Stalin. Atunci, până în`56, până la revoluția din Ungaria a fost o perioadă de relaxare cât de cât, și s-au adunat în casele lui Barbu Știrbei, în casa poetului Vasile Voiculescu și Părintele Daniil Sandu Tudor, care devenise între timp ieroschimonah, fiind așezat la schitul Rarău, din când în când venea în București la toate aceste întâlniri. [S-a adăugat și] prezența Părintelui Dumitru Stăniloae, cel  care a tradus mai întâi primele 4 volume de Filocalie între 1946 până în 1947-1948, și apoi traducea în continuare, iar multe dintre manuscrisele sale au fost citite mai întâi la ședințele Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim. Deci iată, această minunată întâlnire dintre intelectuali, cum au fost și Olga Greceanu, muzicianul Paul Constantinescu, cele mai mari personalități ale culturii, poeți, care până la urmă au fost aruncați în închisoare; fiind arestați în 1958, Părintele Stăniloae, Alexandru Mironescu și chiar Șerban Mironescu, fiul lui Alexandru Mironescu și toți ceilalți membri ai Rugului Aprins au fost aruncați în închisoare.

Și pentru că suntem, iată, la 17 noiembrie, 17 noiembrie este data trecerii la cele veșnice a Părintelui Daniil Sandu Tudor. […] Vă dați seama, Daniil Sandu Tudor, acest sfânt care a scris și Acatistul Maicii Domnului la Rugul Aprins într-o primă ediție în 1948 și apoi în 1958, puțin înainte de a fi arestat, a scris această variantă a Rugului Aprins, Imnul Acatist la Rugul Aprins, pe care vă îndemn să-l citiți. Este minunat. Însă este adevărat, mai greoi, pentru că este plin de profundă teologie, însă are talent poetic. În noaptea de 16 spre 17 noiembrie gardienii l-au bătut, l-au lovit cu capul de pereți. Și așa a trecut la cele veșnice Părintele Daniil Sandu Tudor, despre care unii martori spun că, pe lângă faptul că el săvârșea Sfânta Liturghie acolo, în închisoare, cu pâinița sau vinul pe care nu știu cum Dumnezeu îl trimitea prin cineva, la un moment dat s-a slujit Sfânta Liturghie, chiar pe pieptul său, punându-se un Antimis, așa cum se putea. Pe pieptul său s-a slujit Sfânta Liturghie. Și după aceea el a rămas la Aiud, așa cum au rămas Mircea Vulcănescu și  toți martirii neamului.

Așadar, dragii mei, această sărbătoare a Maicii Domnului încununează, din perspectiva spiritualității românești, pe acești mari Sfinți Părinți. Sfântul Grigorie Palama, care ne transmite această încredere că vom ajunge la intimitate duhovnicească cu Dumnezeu dacă vom avea curajul să coborâm prin nevoință în catacombele inimii.

Cei de la Rugul Aprins ne-au învățat și ne învață mai ales astăzi, astăzi în vreme de mare încercare – îndrăznesc să spun antihristică și spun foarte responsabil aceasta, că singura noastră salvare este coborârea în catacombele inimii, așa cum a făcut-o și Maica Domnului, atunci când intrând în Sfânta-Sfintelor, fiind adusă în Templul din Ierusalim, a avut această revelație a Luminii Dumnezeiești necreate. Pentru că toți aceștia despre care am amintit, și sunt mulți despre care n-am amintit (Părintele Nicolae Bordașiu de asemenea, tot la Rugul Aprins), toți aceștia au descoperit cea mai mare comoară în adâncul inimii, în sufletul lor, în ființa lor lăuntrică. Prin ce? Prin rugăciunea inimii. Prin Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul! Rugăciunea neîncetata, rugăciunea neîntreruptă. Rugați-vă neîncetat, ne spune Sf. Apostol Pavel, dar avem și în Psalmii lui David acest îndemn de a ne ruga neîncetat, de a fi în starea de trezvie.

Așadar, dragii mei, este o experiență pe care noi o avem și care ne este împărtășită. Aceasta este experiența isihastă. Este experiența rugăciunii inimii. Este experiența vederii Luminii Dumnezeiești necreate. Și vreau să vă spun că am cercetat, pentru că mâine seară voi avea o conferință pentru Europa de Nord online, la solicitarea Preasfințitului Macarie, despre Maica Domnului Vindecătoarea, Bucuria tuturor celor necăjiți. Bineînțeles, pornind de la sărbătoarea de mâine sau în care am intrat, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Și știți ce-am descoperit? Am descoperit cum Maica Domnului S-a revelat celor din închisoare. Fie că vorbim de Părintele Mihai Lungeanu, fie că vorbim de Valeriu Gafencu, fie ca vorbim despre Aspazia Oțel Petrescu, fie că vorbim de Tache Rodas, care a trăit până anul trecut la Ploiești, fie că vorbim de Virgil Maxim, fie că vorbim despre maica Mina Mămăligă, cea care s-a stins la Mănăstirea Diaconești, mi se pare că anul trecut, sunt niște întâlniri copleșitoare cu Maica Domnului. Întâlniri copleșitoare tocmai în această profunzime isihastă în care Maica Domnului S-a arătat cum li S-a arătat și muribunzilor de la Pitești. Sunt niște scene și cutremurătoare, dar în același timp sunt niște scene care ne și întăresc. Arătând că Maica Domului într-adevăr, este ocrotitoarea tuturor creștinilor, este Platytera Ton Ouranon (ἡ Πλατυτέρα τῶν οὐρανῶν) cum spune „mai inaltă decat Cerurile” sau „mai lată decât Cerurile” și de obicei este în Sfântul Altar. Mai lată decât Cerurile pentru că în ea a încăput Cel Neîncăput.

Așadar, v-aș da ca temă și în această seară sau mâine să citim împreună în această seară și mâine această bijuterie de Acatist, care este Acatistul Maicii Domnului Rugul Aprins. Și aș încheia cu aceste cuvinte:

„Bucură-te, trup și întrupare de veselie neîncăpută! Bucură-te încântare ce-a biruit a lumii deșertăciune! Bucură-te, mireasă urzitoare de nesfârșită rugăciune!”

De altfel, acesta este refrenul fiecărui icos: „Bucură-te, mireasă urzitoare de nesfârșită rugăciune!” pentru că în Deisis-ul de la a Doua Venire, Maica Domnului este rugătoare. Ea nu ne judecă acolo, Ea este prezentă de-a dreapta Tronului Dreptului Judecător tocmai pentru a mijloci și a se ruga pentru noi.

Să ne-ajute Măicuța Domnului să dobândim această milă dumnezeiască și să avem încă din această viață gustul Luminii Dumnezeiești necreate! AMIN!”

 

Legaturi:

“RUGUL APRINS” – Documentar TVR (video)

Arhim. Mihail Stanciu despre SANDU TUDOR (CUVIOSUL DANIIL DE LA RARAU) – intelectualul isihast si nou mucenic al inchisorilor comuniste (†17 nov. 1962)

PARINTELE DANIIL DE LA RARAU – SANDU TUDOR. Pomenirea unui sfant al inchisorilor, staret isihast, carturar si imnograf neintrecut (17 noiembrie): “Omul zilelor noastre e un mare bolnav. Boala omului este in minte”

INTRA INLAUNTRU SI VEI AFLA ODIHNA! Scopul si implinirea adevarata a crestinului: AFLAREA ADANCULUI INIMII. Parintele Zaharia ne invata CUM SE POATE APLICA IN VIATA NOASTRA ESENTA INVATATURII SF. GRIGORIE PALAMA. Care sunt caile prin care putem dobandi DUREREA DUHOVNICEASCA A INIMII?

CEA MAI CUPRINZATOARE DECAT CERURILE. Omilie despre MAICA DOMNULUI a avvei Efrem Filotheitul: “Maica Domnului se intristeaza pentru necuviinta mare a poporului”

PARINTELE SOFIAN DESPRE MAICA DOMNULUI si ajutorul ei minunat in inchisoare: “Cand ai un necaz mare sa te rogi Maicii Domnului!” (VIDEO)

PUTEREA MINUNATA A MAICII DOMNULUI in razboiul cu patimile, in lupta pentru feciorie si in izbavirea din mari primejdii si nenorociri. CUM DESCOPERIM CARE ESTE VOIA LUI DUMNEZEU IN VIATA NOASTRA si cum sa dobandim DISCERNAMANTUL, atunci cand minciuna este amestecata cu adevarul? PROTOS. TEOFAN POPESCU – conferinta de la Iasi: “Cum se poate apropia un tanar de Taina Maicii Domnului?” (VIDEO, TEXT)

 

***

ADUCEREA LA TEMPLU A MAICII DOMNULUI. Smeritele si tacutele lectii duhovnicesti ale Preasfintei Fecioare (si AUDIO, VIDEO)

Predica Parintelui Sofian la INTRAREA IN BISERICA A MAICII DOMNULUI

INTRAREA MAICII DOMNULUI IN BISERICA. Predica Parintelui Teofan de la Putna (audio si text). Frumusetea si sensibilitatea SFINTEI SFINTELOR

INTRAREA MAICII DOMNULUI IN BISERICA. Sfantul Serafim Sobolev: UNDE ESTE PREASFANTA FECIOARA? “Ea este aici, in mijlocul marilor suferinte. Ea este acolo unde curg lacrimi fierbinti din cauza necazurilor. Ea este acolo unde Ei i se aduc calde rugaciuni in grele suferinte si situatii fara iesire”

“Așa Te vede duhul meu, Stăpână…” – INTRAREA ÎN BISERICĂ A MAICII DOMNULUI in poeziile Maicii Teodosia (Zorica Lațcu)

Parintele Hrisostom de la Putna: MAICA DOMNULUI ESTE CEA CARE NE DESCHIDE USILE POCAINTEI CATRE INIMA LUI DUMNEZEU. “Sa avem grija sa nu mai inmultim lacrimile pe obrazul Maicii Domnului!” (si AUDIO)


Categorii

Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Intrarea Maicii Domnului in Biserica, Maica Domnului, Marturisitorii si Sfintii inchisorilor, Parintele Daniil Teodorescu (Sandu Tudor), Parintele Gheorghe Holbea, Sfantul Grigorie Palama, Sfantul Paisie de la Neamt (Velicicovschi)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

1 Commentariu la ““Bucură-Te, Mireasă, urzitoare de nesfârșită rugăciune!” – PĂRINTELE HOLBEA despre MAICA DOMNULUI, experiența rugăciunii lui Iisus, “RUGUL APRINS”, mărturisitorii români din închisori și COBORÂREA ÎN CATACOMBELE INIMII

  1. Pingback: MARIN RĂDUCĂ, marele și smeritul mărturisitor isihast cu două decenii de temniță grea (†11 octombrie 2021) – MĂRTURII EXCEPȚIONALE în interviurile pentru PS Macarie (VIDEO) și pentru “Familia ortodoxă”: “Întăreşte-
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate