Candidatii la presedintia României între STERGEREA IDENTITATII NATIONALE SI RELIGIOASE, circul diversionist de mahala si SFIDAREA NESIMTITA A ADEVARATELOR TEME SI PROBLEME ALE POPORULUI

UPDATE:

• Voxpublica/ Ciprian Domnisoru: Statul minimal şi Mămica Monica

Un sondaj recent CURS arăta că principalele preocupări ale electoratului sunt sănătatea şi educaţia*. Preocupat cu ortodoxia în familie, Ponta a pierdut startul la promisiuni despre educaţie, mai ales după contraperformanţa manualelor şi a afirmaţiilor despre cum toţi copiii de clasa I au Internet mobil.

Despre sănătate, preşedintele CNAS numit de Ponta (dar şi de Boc, între 2007-2009), Vasile Ciurchea, ne-a avertizat ieri la o conferinţă corporate (ZF Pharma) că

“Pachetul de bază e un proiect important. În prezent el este destul de generos, prea generos, şi atunci asigurările private îşi găsesc mai greu locul, dar îi asigur că le vom face loc.”

Avem aşadar în Ponta un continuator net al măsurilor lui Boc în educaţie şi sănătate: va mai tăia, să facă loc pentru reducerea CAS la angajator.

Klaus Iohannis susţine măsurile liberale de asigurări private în sănătate, iar în privinţa educaţiei se pregăteşte să prezinte imaginea tinichigiului (uneori chelner) ajuns muncitor german performant:

“am convingerea că putem să devenim efectiv un „tigru al Europei”, în același sens în care au apărut „tigrii din Asia” care îşi bazează pe educaţie şi disciplină în societate creşterea și dezvoltarea“.

Educaţia are aşadar un rol pur economic, elevii vor învăţa să fie muncitori performanţi disciplinaţi.

Monicăi Macovei nu îi rămâne aşadar decât să se plaseze oleacă mai la stânga lui Ponta sau Iohannis. Iată de pildă încercarea din programul Monicăi Macovei:

“Un stat minimal, care nu va mai trebui să se ocupe de toate, se va concentra pe zonele și cazurile cu reale dificultăți, și va susține fiecare copil să meargă la școală. O educație gratuită nu înseamnă o educație inegală: copiii din mediul rural au același drept la o educație de calitate precum cei din mediul urban. Statul trebuie să se îngrijească de educație mai ales în zonele defavorizate economic.”

Ne-am obişnuit cu ipocrizii de campanie: cheltuieli mai mari dar niciodată, taxe mai mari, ajutarea săracilor fără sporirea redistribuirii, mai nou Monica Macovei a inventat statul minimal care ocroteşte săracii din rural.

Statul minimal este exact statul care a închis şcolile din rural, a tăiat sporurile de rural pentru profesori prin legea salarizării unice, a tăiat drastic salariile  şi ar fi început să finanţeze şcolile private şi confesionale din fonduri publice, prin legea Funeriu.

Candidaţii se vor întâlni într-o dezbatere despre educaţie unde va ploua cu platitudini şi promisiuni de reformă fără cheltuieli mai mari, promisiuni de stat minimal cu faţă umană.

Există însă un răspuns rapid la nevoia de a repara haznalele şcolilor şi a face investiţii în spitale, mai ales în mediul rural. Trebuie doar impozitate suplimentar veniturile relativ mari din sectoarele de energie, utilităţi, financiar, administraţie publică, telecomunicaţii şi chiar IT (sector care la peste 60,000 de angajaţi nu mai e de mult industrie în faşă).

Câtă vreme vom baza promisiunile pentru aceste investiţii pe colectare mai bună a taxelor sau reformă a sistemului (a se citi tăieri) vor continua să moară copii în spitale sau căzând în haznaua şcolii (un articol cutremurator). Hai că nu e greu să vă imaginaţi, un efort, poate chiar temporar, mai puţine iphoane, cluburi de fiţe şi sărituri cu paraşuta pentru corporatiştii bucureşteni şi ceva reparaţii şi investiţii în sănătatea şi educaţia unor copii care au avut neşansa să se nască în rural în “statul minimal”.

Prezint mai jos un tabel cu salariile pe sectoare, în România se pot observa dezechilibre rezultate din taxarea scăzută a veniturilor ridicate din anumite sectoare cu caracter rentier (cvasimonopoluri, administratori de fonduri si resurse publice).

* Sondajul CURS intreba: “Presupunind ca ati fi Primul Ministru al Romaniei si ati avea de ales intre urmatoarele masuri, ce ati alege in primul rind?”

Opțiunea “Alocarea de mai multe fonduri pentru sistemul de sanatate” era aleasa de 57% din respondenți, urmata de educație si infrastructură.

• Bloguri Adevarul:

Cristi Dumitru: Alungarea religiei creştin-ortodoxe. Noua modă a „pro-occidentalilor” bezbojnici

Toţi demnitarii români, aleşi într-o funcţie publică, depun un jurământ personal care incepe cu „Jur...” si se incheie cu „Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”. Cei mai mulţi jură cu mâna pe Biblie şi pe Constituţie.

Ca orice alt popor, noi românii avem o istorie a noastră care este strâns legată de anumite elemente particulare, elemente care ne definesc şi ne arată locul şi rolul între popoarele lumii. Dacă este prea mitizată sau dimpotrivă cam lipsită de miturile care generează forţa motrice a unei naţiuni, aceasta este o dezbatere care generează destule polemici în spaţiul public.

Unul din aceste elemente definitorii este reprezentat de religie. Religia ortodoxă, a cărui păstrător principal este Biserica Ortodoxă Română. Situaţi într-un spaţiu care mereu s-a aflat în mijlocul luptelor pentru putere a marilor imperii, românii (sau vlahii schismatici în alte vremuri) s-au încăpăţânat să nu renunţe la o religie care i-a călăuzit prin încercările istoriei.

S-au opus papei şi puterilor occidentale atunci când aceştia credeau că sunt stăpânii de drept ai acestor teritorii. Şi-au păstrat bisericile atunci când occidentul era în declin şi turcii construiau moschei în toate teritoriile cucerite. Au fentat comunismul ateu şi printr-o atentă abordare şi-au întărit credinţa în loc să o arunce la coşul de gunoi al istoriei.

Ultimii ani au reprezentat o presiune constantă asupra religiei ortodoxe. Nu se acţionează ca pe vremuri cu sabia în mână şi ameninţarea brutală. Vremurile s-au schimbat, societatea a evoluat, armele sunt mult mai subtile dar mult mai puternice.

Nu mai există adversari bine definiţi şi se încearcă o abordarea de-a dreptul perversă. Ca să le fie bine românilor, ca să trăiască decent în noua societate aflată în zodia democraţiei globalizatoare trebuie să renunţe la religia învechită. “Popii sunt, prin esenţă lacomi, şi biserica ne ia pâinea de la gură prin folosirea fondurilor publice pentru construcţia de biserici. Când am putea construi şcoli şi spitale.” Vă sună cunoscută această abordare care este din ce în ce mai agresivă şi mai susţinută?

Că sunt preoţi care nu-şi respectă statutul, acest lucru este binecunoscut de poporul român. Că biserica are problemele ei… este un fapt recunoscut de întreaga societate românescă. ”Fă ce zice popa“ este o zicală care nu este născută de ieri de azi.

Dar ce nu înţeleg adepţii democraţiei alungătoare de Dumnezeu, fariseii care jură pe Biblie şi fac trimiteri la ajutorul divin atunci când se cocoaţă într-o funcţie publică, este că religia ortodoxă este definitorie pentru români.

După cum bine spunea istoricul Ioan Aurel Pop,

”Românii şi-au făcut istoria cum s-au priceput, nici mai bine, nici mai rău decât alte popoare. Istoria lor nu a fost pură sau imaculată, dar nici oribilă şi plină de dezastre. A fost de toate felurile, ca viaţa, fiindcă istoria înseamnă viaţă.“

Religia şi biserica ortodoxă sunt parte indisolubilă a acestei istorii. A încerca să alungi religia naţională din şcoli şi din societate în general, să o trimiţi undeva la marginea satului, acolo unde, de obicei, pe vremuri, stăteau proscrişii sau veneticii, este un semn ori de prostie crasă ori de rea intenţie bine definită.

Oricare din cele două ar fi, abordarea este de-a dreptul păguboasă. Încercarea de a şterge istoria unui popor cu buretele este la fel de periculoasă ca invaziile turceşti sau încercările ruseşti sau maghiare de a dezrădăcina românii şi a-i transforma în străini pe propriul pământ.

Bogdan Diaconu: Idealul lui Macovei: o naţiune fără religie, fără trecut, fără identitate

Fiecare candidat pentru Cotroceni trebuie să se remarce prin ceva. Monica Macovei, de pildă, a vrut să se remarce prin scoaterea religiei din şcoli şi înlocuirea ei cu istoria religiilor. Copiii ar putea astfel să-şi aleagă singuri religia, este de părere candidatul. Cum ar fi dacă elevii şi-ar alege islamul ca religie, ar fi Macovei fericită? Sau intenţia ei este ca românii să nu mai aibă nicio religie şi să devină o populaţie fără identitate?

 Nu ştiu dacă această idee de deznaţionalizare şi dezmoştenire a poporului român de propria sa istorie şi cultură, legate intim de Biserica Ortodoxă, i-a venit Monicăi Macovei din trecutul său de procuror comunist pentru care credincioşii erau duşmanii poporului şi obscurantişti, dar exact această atitudine transpare din atitudinea ei faţă de cursurile de religie. În egală măsură, parcă auzim în subtextul propunerii lui Macovei că religia este opiumul popoarelor, în timp ce istoria religiilor ar fi eliberatoare. Adică propria istorie şi tradiţie le este dăunătoare copiilor noştri, numai istoria celorlalţi este lămuritoare. O anunţ pe Monica Macovei că nivelul cultural cerut de istoria religiilor nu se atinge aşa uşor, dar probabil că Macovei nu ştie ce înseamnă istoria religiilor de vreme ce o propune pentru elevi începând cu şcoala primară. A învăţa despre alţii este ulterior parcurgerii propriei culturi, la fel cum nu poţi învăţa o limbă străină înainte de a şti limba română. În caz contrar, nu vei şti nici limba maternă, nici limba străină, lucru care se întâmplă în zilele noastre tocmai pentru că îi trimitem pe copii să înveţe limbi străine înainte să deprindă româna. În lumina acestei comparaţii, propunerea lui Macovei este echivalentă cu a nu mai avea clase de limba română, ci de istoria lingvisticii, urmând ca elevii să fie liberi să îşi aleagă ei limba pe care să o înveţe ulterior, după ce vor parcurge istoria tuturor limbilor vorbite (dar şi a celor aşa zis ”moarte”) ale lumii, pentru că altfel le îngrădim libertatea dacă îi aruncăm direct într-o anume limbă maternă.

Dar perversitatea procurorului comunist nu se opreşte la ignorarea voită sau inconştientă a regulilor de bază ale educaţiei, ci îşi arată adevărata faţă atunci când analizăm consecinţele unei asemenea propuneri. Poporul român nu va mai fi nici creştin, nici majoritar ortodox, ci va deveni o populaţie ameţită de tot felul de idei la o vârstă la care nu are capacitatea de a decide în cunoştinţă de cauză, aşa încât nu va mai avea nicio religie, nicio tradiţie, prin urmare nu va mai fi un popor.

Idealul de naţiune pe care îl prezintă Macovei este cel al unei adunături de indivizi pe care nu-i mai uneşte nimic, care nu au nimic în comun şi care sunt aruncaţi la maturitate în lume fără nicio substanţă lăuntrică, fără nicio valoare provenind din comunitate. Cum ar arăta naţiunea română educată în spiritul lui Macovei? Ar arăta ca Macovei, o oportunistă gata să slujească pe oricine dă mai mult şi dispusă să îşi ponegrească propria ţară în orice mod doar ca să fie băgată în seamă în străinătate. Evident că Macovei nu a avut ore de religie în şcoală, altfel ar fi auzit de păcatul trădării propriului popor. O ţară de Macovei, asta şi-ar dori candidata în discuţie, de oameni care au trecut de la slugărnicia comunistă la cea ”capitalistă” fără nicio emoţie pentru că, fundamental, nu s-a schimbat nimic, doar direcţia linguşelii. Macovei este exemplul clar al personalităţii fără religie, fără ţară, fără trecut (altul decât cel personal ascuns cu grijă pentru că strică la CV).

Nu, nu vrem ca românii să ia exemplul lui Monica Macovei şi de aceea avem nevoie nu doar de religie în şcoală, avem nevoie şi de Biserică, avem nevoie de tradiţii şi de tot ceea ce ne poate păstra identitatea românească într-o lume care ne încurajează să ne înstrăinăm de noi înşine ca să fim vânduţi şi risipiţi mai uşor.

 – Pr. Marcel Radut:

Abecedarul votantului la Alegerile Prezidenţiale 2014 – Episodul II: câteva propuneri de teme pentru dezbaterile electorale (altele decât „ofiţerul acoperit”)

Campania electorală debutează într-o atmosferă tensionată, trăieşti cu senzaţia că nişte clanuri ţigăneşti se tatonează, mârâind şi rânjind către adversari, înaintea scandalului în care se vor tăia cu săbiile în faţa cortului.

În acest context nociv pentru democraţia românească, evident antinaţional şi antistatal, principalii trei candidaţi – Victor Ponta, Klaus Iohannis şi Elena Udrea – evită să abordeze în discursul public teme de interes naţional. Confortul oferit de atacurile la persoană şi lejeritatea cu care pot fi manipulaţi alegătorii români – cei mai mulţi dintre ei fiind grav afectaţi de analfabetism politic şi de indolenţă în chestiunile civice – îi determină pe consilierii din echipele de campanie electorală din jurul candidaţilor să orienteze dezbaterea publică spre subiecte de can-can, de mahala.

Incultura civică a majorităţii electoratului, dar şi costurile reduse aferente implementării acestui tip de strategie electorală, reduc şansele ca în agora românească să fie discutate teme serioase, de interes naţional. Deocamdată, suntem martori la un circ idiot, instrumentat cu cinism de specialişti în manipulare, buni cunoscători ai mentalităţilor alegătorilor români. Aproape toate normele constituţionale şi legale, precum şi orice minima moralia au fost suspendate, lupta electorală dobândind trăsăturile unui scandal de mahala, unde orice lovitură este permisă.

Toate sunt amestecate, iar ceea ce este amestecat, de obicei, pute. Preşedintele Băsescu aruncă fumigene cu „ofiţeri acoperiţi”, indivizi ca Turcescu se aruncă imediat şi kamikaze în manipulări murdare, guvernul se transformă treptat în furnizor de pomeni electorale, nimeni nu mai ia în seamă Constituţia Republicii, legile statului, normele şi bunele practici europene cu privire la separarea puterilor în stat, rolul Preşedintelui, funcţionarea guvernului, campania electorală, alegeri, discurs politic etc.

Devine evident că vom avea parte de una dintre cele mai urâte, cinice şi dure campanii electorale a ultimilor două decenii de democraţie românească bolnavă. Probabil că şi efectele vor fi cu atât mai grave.

Să ne imaginăm, însă, pentru câteva minute, că o minune dumnezeiască l-ar calma pe Traian Băsescu, determinându-l să devină un Preşedinte moral, cinstit, echidistant, garant al echilibrului în stat şi societate, să respecte Constituţia şi să nu se mai amestece în campania electorală, iar pe candidaţi i-ar transforma în nişte lideri politici responsabili, cinstiţi, morali şi loiali Statului Român şi Naţiunii noastre.

Să ne imaginăm, iarăşi, că onorabilii noştri candidaţi ar fi dispuşi să dialogheze cu cetăţenii şi să accepte să-şi asume în discursul de campanie electorală teme de dezbatere propuse de cetăţenii români.

Să oferim acestor candidaţi renăscuţi în fantezia noastră de câteva minute, mai multe teme de dezbatere importante pentru Statul şi Naţiunea noastră:

Tema I – Revizuirea Constituţiei

În perioada martie – mai 2013, Forumul Constituţional, coordonat de Asociaţia PRO DEMOCRAŢIA, prin persoana politologului Cristian Pîrvulescu, preşedinte al APD, a înaintat către Comisia Parlamentară pentru Revizuirea Constituţiei un Raport care cuprinde propunerile venite din partea societăţii civile pe acest subiect.

Am fost implicat personal, alături de colegii mei din APD-Club Craiova, în organizarea dezbaterilor din cadrul Forumului Constituţional şi pot să mărturisesc că aşteptările românilor de la această revizuire a Constituţiei sunt foarte mari.

Având în vedere rolul foarte important al Preşedintelui Republicii în stat, dezbaterea acestei teme în campania electorală ar fi obligatorie. După 25 de ani de democraţie bolnavă, observăm că Republica nu funcţionează. Reglementarea separării puterilor în stat este neclară şi incompletă, situaţie care a permis numeroase abuzuri, atât din partea Preşedintelui Traian Băsescu, cât şi a Parlamentului. Justiţia îşi redobândeşte cu greu independenţa faţă de grupările oculte din mediul politic şi deocamdată, actul de justiţie din România rămâne grav afectat de corupţie şi de traficul de influenţă practicat de puternicii momentului.

Din perspectiva reaşezării României pe făgaşul unei evoluţii istorice fireşti, trebuie amintit şi faptul că cetăţenilor români nu li s-a permis, după Decembrie 1989, să decidă dacă vor păstra, ca formă de organizare statală, Republica instaurată de tancurile sovietice ori vor restaura Monarhia Constituţională, redând Tronul Ţării Majestăţii Sale Regele Mihai I al României.

Tema II – Regionalizarea şi reorganizarea administrativă a Statului Român

[…]

Tema III – Exploatarea gazelor de şist şi a aurului de la Roşia Montana

Ofensiva politică, economică şi militară a Federaţiei Ruse pune în mare pericol independenţa energetică a Uniunii Europene şi, implicit, a ţării noastre. În România, dezbaterea despre exploatarea gazelor de şist a consumat multă energie şi a provocat inclusiv demonstraţii de stradă şi abuzuri ale forţelor de ordine.

Pe fondul unei probabile crize energetice în Uniunea Europeană, asupra României vor fi exercitate mari presiuni pentru a accepta exploatarea acestor caze de şist. Situaţia va fi identică – de fapt, deja este! – cu privire la exploatarea aurului de la Roşia Montana. Dacă noul Preşedinte al Republicii va adopta o atitudine de agent comercial şi de PR al corporaţilor multinaţionale – aşa cum a făcut Traian Băsescu – fără să ţină cont de interesele naţionale, vom fi în imposibilitatea de a utiliza aceste resurse în beneficiul statului român.

Îşi vor asuma candidaţii, în această chestiune, loialitatea faţă de interesele Statului Român, care este soluţia lor de rezolvare a acestei probleme delicate?

Tema IV – Garantarea independenţei naţionale, a unităţii şi a integrităţii teritoriale a Ţării

În vecinătatea României se manifestă tot mai intens şi periculos politici revizioniste care pot pune sub semnul întrebării unitatea şi integritatea teritorială a Statului Român şi implicit, independenţa naţională.

Ungaria dezvoltă de aproape doi ani o politică externă revizionistă şi de încurajare a pretenţiilor de autonomie absolută a minorităţilor ungare din statele vecine. În România, UDMR nu a ezitat să promoveze un proiect de autonomie a Ţinutului Secuiesc, iar extremismul mişcării naţionaliste şi revizioniste maghiare este se manifestă tot mai virulent.

Într-o Uniune Europeană care, pe de o parte, susţine că a desfiinţat graniţele între naţiuni şi că încurajează autonomia culturală, lingvistică etc., iar pe de altă parte, este zdruncinată de tot mai multe acţiuni de destructurare teritorială a statelor, provocate de naţionalişti, va fi tot mai dificil să se apere ideea de independenţă, de unitate şi integritate teritorială.

Care este viziunea candidaţilor în această chestiune? Cum cred ei că trebuie să acţioneze un Preşedinte al României pentru a apăra interesele Naţiunii Române, fără a încălca însă drepturile minorităţilor, aşa cum sunt ele garantate de legislaţia europeană? Este important pentru alegători să cunoască răspunsul la aceste întrebări.

* * *

Temele pe care trebuie să le dezbată candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii sunt numeroase. Eu am prezentat, deocamdată, doar patru dintre ele.

Tu, cetăţene alegător, ce teme de interes naţional doreşti să dezbată aceşti candidaţi? Fă-ţi glasul auzit, pentru că altfel, vei rămâne doar cu un singur drept: să taci!

Cum am aflat că voi vota cu Elena Udrea… sau cu Kelemen Hunor

Publicaţia ”Adevărul” ne oferă prin ”Alege preşedintele!” un interesant, deşi discutabil, mecanism virtual de testare a (in)compatibilităţii dintre opiniile noastre şi opiniile onor candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii despre teme importante din agora românească. Aplicând la acest sondaj, vă pot spune că este oarecum şi amuzant, atunci când rezultatul este surprinzător şi total opus preferinţelor personale.

Evident, un astfel de sondaj on-line are în spate atât un soft cu ecuaţii matematice, variabile, condiţionări etc., cât şi o politică editorială a publicaţiei care-l promovează, iar rezultatele pe care le oferă nu pot fi privite ca având valoare de adevăr absolut.

Vă ofer, spre lectură şi meditaţie, răspunsurile pe care le-am dat eu la întrebările sondajului, alături de candidaţii Elena Udrea, Kelemen Hunor şi Victor Ponta.

1. Militati pentru imbunatatirea relatiilor cu Federatia Rusa? Eu – DA / E.U. – NU / K.H. – DA / V.P. – NU
2. Sunteti pentru o Uniune Europeana in care tarile sa renunte la cat mai mult din suveranitatea nationala? Eu – NU / E.U. – DA / K.H. – DA / V.P. – DA
3. Sunteti pentru mentinerea si intarirea parteneriatului strategic cu SUA? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. – DA / V.P. – DA
4. Sunteti pentru construirea de autostrazi sau de linii ferate de mare viteza in Rromania cu ajutorul unor investitori din China? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. – DA / V.P. – DA
5. Militati pentru Unirea Romaniei cu Republica Moldova? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. – A evitat răspunsul tranşant / V.P. – DA
6. Sustineti acordarea autonomiei pentru Tinutul Secuiesc? Eu – DA / E.U. – NU / K.H. – DA / V.P. – NU
7. Ati sustine marirea bugetului alocat apararii nationale? Eu – NU / E.U. – DA / K.H. – DA / V.P. – DA
8. Militati pentru instalarea unor baze NATO permanente pe teritoriul Romaniei? Eu – NU / E.U. – DA / K.H. – DA / V.P. – DA
9. Credeti ca actualul sef al SRI ar trebui schimbat? Eu – DA / E.U. – NU / K.H. – NU / V.P. – NU
10. Sunteti de acord cu o lege a amnistiei pentru anumite fapte de coruptie? Eu – NU / E.U. – NU / K.H. – NU / V.P. – NU
11. Sustineti ideea ca toti politicienii, indiferent de functie pe care o ocupa, sa beneficieze de imunitate doar in cazul declaratiilor politice? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. -DA / V.P. – A evitat răspunsul tranşant
12. Credeti ca actualul sef al DNA ar trebui schimbat? Eu – DA / E.U. – NU / K.H. – NU / V.P. – NU
13. L-ati gratia pe Dan Voiculescu daca vi s-ar face o cerere in acest sens? Eu – NU / E.U. – NU / K.H. – NU / V.P. – A evitat răspunsul tranşant
14. Va doriti trecerea Romaniei la moneda euro? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. – DA / V.P. – DA
15. Credeti ca valorificarea resurselor minerale ale tarii ar trebui lasata in seama generatiilor viitoare? Eu – DA / E.U. – NU / K.H. – DA / V.P. – NU
16. Sunteti pentru exploatarea gazelor de sist in Romania? Eu – Nu / E.U. – Nu / K.H. – DA / V.P. – DA
17. Susţineţi continuarea proiectului minier de la Roşia Montană? Eu – NU / E.U. – NU / K.H. – NU / V.P. – NU
18. Susţineţi creşterea redevenţelor pe care statul român le încasează în urma exploatării resurselor? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. – DA / V.P. – DA
19. Veţi milita pentru menţinerea cotei unice de impozitare? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. – DA / V.P. – NU
20. Veţi milita pentru introducerea unei impozitări progresive în funcţie de venituri? Eu – DA / E.U. – NU / K.H. – NU / V.P. – DA
21. Sunteţi de acord cu suprataxarea marilor averi? Eu – DA / E.U. – NU / K.H. – DA / V.P. – A evitat răspunsul tranşant
22. Veti milita pentru ca bugetul alocat educatiei sa fie 6% din PIB? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. – DA / V.P. A evitat răspunsul tranşant
23. Sunteti de acord cu organizarea celei de a treia sesiuni de Bacalaureat? Eu – NU / E.U. – NU / K.H. – NU / V.P. – DA
24. Sunteti pentru mentinerea clasei zero in invatamantul primar? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. – DA / V.P. – DA
25. Sunteti de acord ca intrarea la licee si facultati sa se faca exclusiv pe baza notelor obtinute la examenul de admitere? Eu – DA / E.U. – NU / K.H. – NU / V.P. – NU
26. Sunteti de acord ca religia sa devina materie obligatorie in scoli? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. – NU / V.P. – NU
27. Sustineti ideea intonarii imnului national in fiecare sala de clasa, zilnic, inaite de inceperea cursurilor? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. – NU / V.P. – DA
28. Sustineti ideea ca la baza sistemului romanesc de sanatate sa stea principiul „banii urmaresc pacientul“? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. – NU / V.P. – NU
29. Sunteti de acord cu reducerea numarului de persoane scutite de plata asigurarilor de sanatate? Eu – NU / E.U. – DA / K.H. – A evitat răspunsul tranşant / V.P. – A evitat răspunsul tranşant
30. Veti milita pentru reimpartirea administrativ-teritoriala a Romaniei, care sa implice desfiintarea actualelor judete? Eu – DA / E.U. – DA / K.H. – NU / V.P. – NU
31. Sustineti micsorarea atributiilor presedintelui Romaniei prin modificarea Constitutiei? Eu – DA / E.U. – NU / K.H. – DA / V.P. – DA
32. Sunteti de acord ca presedintele tarii sa fie ales de Parlament? Eu – NU / E.U. – NU / K.H. – DA / V.P. – NU
33. Sunteti de acord ca partidele politice sa fie finantate exclusiv de la bugetul de stat printr-o cota stabilita de lege? Eu – DA / E.U. – NU / K.H. – DA / V.P. – NU
34. Sustineti ideea unui Parlament unicameral? Eu – NU / E.U. – DA / K.H. – NU / V.P. – NU
35. Sunteti de acord cu oficializarea casatoriilor intre homosexuali? Eu – NU / E.U. – NU / K.H. – A evitat răspunsul tranşant / V.P. – NU

Menţionez că două dintre răspunsurile mele sunt în contradictoriu, la întrebările 19 şi 20. Am votat eronat la 19, răspunsul corect este cel de la întrebarea 20. Oricum, nu afectează prea mult rezultatul sondajului care, în cazul meu, a fost că am o compatibilitate de vot de 58% cu Elena Udrea şi cu Kelemen Hunor, adică mi-au fost indicate două dintre persoanele cărora nu sunt dispus să le acord votul – asta dacă, prin absurd, renunţ la convingerile monarhiste şi merg să votez pe vreunul dintre candidaţii la prezidenţiale!

Dacă tot sunt pe tărâmul fanteziei şi al speculaţiilor, să spun de ce nu aş vota pe cineva ca Udrea, ca Hunor sau ca Ponta, bazându-mă exclusiv pe răspunsurile date de aceşti candidaţi la sondajul online al ”Adevărului”.

Doamna Elena Udrea îmi demonstrează, prin răspunsurile ei, că este doar o prelungire a regimului Băsescu, o anexă a gândirii şi practicii băsesciene. Susţine parlamentul unicameral şi este împotriva reducerii prerogativelor actuale ale Preşedintelui, prin revizuirea Constituţiei. Totodată, doamna Udrea îmi demonstrează că este susţinătoarea celor bogaţi, a deţinătorilor de averi mari, căci se împotriveşte suprataxării marilor averi şi introducerii impozitării progresive în funcţie de venituri.

Deşi doamna Udrea este de acord ca Religia să devină materie obligatorie în şcoli, acest răspuns nu mă emoţionează şi nu-mi trezeşte simpatie pentru ea. Doamna Udrea a fost în guvernul României, a avut (şi are!) o influenţă foarte mare asupra Preşedintelui României, rezultă că a avut toate pârghiile necesare pentru a modifica legislaţia în sensul introducerii Religiei ca materie obligatorie în şcoli. Totuşi, nu a făcut-o, aşa că răspunsul dânsei la întrebare este mai degrabă menit să atragă voturile creştinilor, decât să exprime un adevăr.

Doamna Elena Udrea rămâne pentru mine – şi răspunsurile ei la sondajul online al ”Adevărului” îmi confirmă convingerea – doar un produs politic relativ mediocru, o creatură a domnului Băsescu Traian, fără prea multe idei personale şi cu prea multe preluate de la mentorul ei politic. Alegerea Elenei Udrea în funcţia de Preşedinte al Republicii ar fi, în opinia mea, o continuare a feluritelor dezastre provocate Naţiunii de domnul Băsescu. Mulţumesc, nu servesc prăjiturica politică a Elenei Udrea!

Despre domnul Kelemen Hunor nu comentez, nu am de ce, pentru că el nu poate să se afle printre politicienii pe care să-i agreez. Totuşi, reafirm că eu susţin acordarea autonomiei culturale şi relativ administrative pentru Ţinutul Secuiesc – sunt nuanţe pe care sondajul online nu le exprimă – însă nu în sensul unei independenţe care să afecteze unitatea naţională a României. Subiectul este extrem de complex, nu se poate răspunde doar prin DA sau NU.

Pe domnul Victor Ponta nu l-aş vota pentru că a evitat răspunsuri tranşante la câteva întrebări la care eu îmi doresc să-i cunosc foarte clar exprimată opinia, întrebări legate de graţierea lui Voiculescu, de alocarea procentului de 6% din PIB pentru Educaţie, de suprataxarea marilor averi (ce fel de om de stânga mai este domnul Ponta dacă şi la o întrebare legată direct de ideologia social-democrată evită să răspundă?) etc. Domnul Victor Ponta manifestă o nehotărâre bizară şi nefericită pentru un politician care deopotrivă este primul ministru al Republicii şi candidatul favorit la alegerile prezidenţiale. Mulţumesc, nu servesc nici ciorba politică a lui Victor Ponta!

În sondajul online realizat de „Adevărul” am avut curiozitatea să aflu cum privesc candidaţii prezenţa Religiei ca materie obligatorie în şcoală şi legalizarea căsătoriei între homosexuali. Doar doamna Udrea – probabil consiliată de vreun expert mai şiret din echipa de campanie – este de acord cu Religia ca materie obligatorie în şcoală, restul sunt împotrivă.

Va fi interesant să observăm reacţia administraţiei bisericeşti, precum şi a acelor clerici şi ierarhi ai cultelor religioase care au manifestat, mai mult sau mai puţin public, simpatia pentru unul sau altul dintre candidaţi. Ei nu vă vor, cu adevărat, în şcoala românească, ei nu vor să se înveţe credinţa în Dumnezeu în şcolile româneşti. Ce vor zice reprezentanţii cultelor?

Eu zic doar atât: prezenţa Religiei ca materie obligatorie în şcoală trebuie decisă prin consultarea părinţilor şi în aşa fel încât să respecte, deopotrivă, drepturile majorităţii şi interesele minorităţii, dacă cumva vor fi şi părinţi care să refuze învăţarea Religiei la şcoală, de către copiii lor.

Cât despre relaţia candidaţilor noştri cu membri comunităţii LGBT din România, avem o veste proastă pentru aceştia din urmă: doar domnul Kelemen Hunor, care a evitat un răspuns tranşant, poate fi invitat fără riscuri la o paradă LGBT şi eventual, la o dezbatere publică despre legalizarea căsătoriei între homosexuali. Restul candidaţilor au rostit un tranşant – unii ar spune, homofob – NU la întrebarea despre oficializarea căsătoriilor între homosexuali. Aştept cu interes protestele ONG-urilor din comunitatea LGBT.

Interesantul experiment pe care l-am făcut răspunzând la întrebările sondajului online realizat de „Adevărul” m-a convins încă o dată că există o singură alegere folositoare mie şi Naţiunii Române: Monarhia Constituţională.

Vă invit însă şi pe dumneavoastră să aplicaţi la acest sondaj şi să vă amuzaţi ori să vă bucuraţi când veţi afla cu cine sunteţi compatibil la votare.

Trăiască Regele!

Eugen Tanasescu: Trei subiecte. Trei gânduri. Şi mă „deconspir”

Unu: IPS Laurenţiu Streza avertizează candidaţii la prezidenţiale asupra intenţiilor care pot aduce votul de blam al celor 86% români ortodocşi, plus cei de alte confesiuni creştine. Doi: Americanii au curăţat plaja din Năvodari. Trei: Robert Turcescu repetă într-una că vrea un judecător drept. Păi, dacă-i aşa, mă „deconspir” şi eu.

1. IPS Laurenţiu Streza a avertizat pe candidaţii la prezidenţiale că „dacă vor avea curajul să promoveze vreo lege împotriva spiritualităţii creştine sfinte, împotriva moralităţii, împotriva sfinţeniei vieţii, atunci se vor întâlni cu cei 86% ortodocşi plus ceilalţi creştini ce vor veni alături de noi şi vor cunoaşte ce însemnează a primi un vot de blam din partea majorităţii covârşitoare a românilor”. Mulţi au crezut că BOR se amestecă în politică sau se războieşte cu minorităţile sexuale.

În realitate, IPS Laurenţiu a reiterat fundamentul democraţiei: legile reflectă voinţa majorităţii, iar teoriile „politically corect” sau ale discriminării pozitive nu se pot aplica în cazul oricăror minorităţi, fără a jigni morala publică a majorităţii. Este treaba fiecăruia ce face în intimitatea sa religioasă, sexuală etc. Dar a propune ca model familial un cuplu homosexual, asta ar nemulţumi şi morala majorităţii şi pe politicieni: numărul votanţilor care susţin homosexualitatea nu va suplini numărul celor care vor blama legalizarea, ca atare riscă pierderea de voturi. Şi aşa, politicienii sunt pe la coada clasamentului de încredere al românilor, tocmai datorită unui comportament anti-creştin al clasei politice, care încalcă şi elementarele 10 porunci vetero-testamentare (pe larg, în viitor).

Aşa înţeleg de ce premierul Victor Ponta a afirmat, la Adevărul Live, că societatea românească nu este pregătită pentru aşa ceva. Şi înţeleg şi de ce ne acuză unii că suntem prea ortodocşi. Că ortodoxia ne-a înapoiat şi că este incapabilă să ne „civilizeze”. Că este vinovată că ne învaţă să iubim cu scop înalt, nu cu scop imediat şi hedonist. Însuşi premierul pare că a uitat că spunea, la lansarea candidaturii: „Nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea”.

Sunt convins că vom fi „pregătiţi” atunci când politicienii vor avea de câştigat din asta. Rămâne doar ca activiştii minoritari să „convingă” poporul, spre a fi „pregătit”.

[…]

3. Robert Turcescu vrea neapărat la judecător. Ar avea o soluţie: să se autodenunţe (între timp însă i-au făcut sesizare Ilie Năstase şi Mădălin Voicu). Dar susţine întruna că speră să fie unul drept. Prin asta lasă de înţeles că în România ar fi şi judecători nedrepţi?!

Dincolo de asta, cazul său a coagulat două tabere: unii cred că joacă după un plan stabilit, alţii (printre care şi eu) cred că n-a mai putut suporta compromisurile lumii politice şi încearcă să scape de ele invocând motive religioase.

Dilema se rezumă deci, la întrebarea: când a jucat teatru Robert Turcescu? Când a răspuns comenzilor politice, pozând în jurnalist imparţial? Sau acum, când pozează în creştin, eliberat de povara machiaverlâcului politic?

Eu continui să cred că vrea să se elibereze. Posibil ca afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu privind candidatul-ofiţer acoperit să îl fi aruncat în joc şi pe Turcescu. Iar el n-a mai vrut. Aşa că a inventat o „deconspirare”.

Dacă însă timpul va dovedi că Turcescu a jucat teatru religios în scop politic, atunci clar că nu ştie cine este Dumnezeu. Iar românii vor fi în pericolul de a deveni victimele propriei credinţe religioase, căci Turcescu va deschide epoca manipulărilor religioase prin presă.

În încheiere, mă „deconspir” şi eu. Am ascultat teatru radiofonic. Ştiu, este incredibil. Fac parte dintr-o lume care are, probabil, mai puţini adepţi decât ofiţerii acoperiţi ai serviciilor. Însă mi s-a părut un minunat medicament mediatic, într-o lume îmbolnăvită hiper-tele-vizual. Are darul de a-ţi pune mintea şi inima la lucru. Ca şi cititul, de altfel. Din păcate, îl întâlnim rar, pentru că socotim că e plictisitor. Ce vom face, însă, când vom rămâne fără televiziune? Am auzit că nici în Rai, nici în iad nu se găseşte.

• Voxpublica/ Mihai Gotiu: Cu gazele de șist, la vânătoare de prezidențiabili. Tăriceanu și Udrea, prinși la Sinaia. Vezi cum au reacționat (VIDEO)

Grupul de Intervenție Civică (GIC) Brașov i-a prins la Sinaia pe Călin Popescu Tăriceanu și Elena Udrea, motiv să-i intervieveze pe problema gazelor de șist. Reacția lui Tăriceanu: ”Acuma iau la cunoștință… Până nu am părerea unui specialist adevărat, nu mă pronunț… Eu sunt inginer, întotdeauna stau, mă uit, cântăresc argumentele…”. Răspuns diplomatic, dar greșit. Păi cum să intri în campania pentru Cotroceni și să nu te fi informat deja asupra problemelor gazelor de șist și a fracturării hidraulice? A mai fost unul, în 2009, care spunea, la confruntarea finală, că ”specialiștii vor decide” în cazul Roșia Montană. Și au fost câteva mii de specialiști din Academia Română, din universități, din ONG-uri de mediu și pentru drepturile omului care au spus că e un dezastru. Dar, ”specialiștii” de care a ascultat au fost doar cei din PR și comunicare, bonus câțiva tocmiți de RMGC.

Și a mai încercat Tăriceanu să se scoată aducând vorba despre Roșia Montană. ”Când am fost prim-ministru, unul din dosarele cele mai sensibile pe care l-am avut pe masă a fost Roșia Montană și nu m-am grăbit săăă…”. Adevărul e că nu s-a grăbit să…, dar nici să… Pentru că, în 2007 și 2008, când Legea Anticianură se afla în Parlament, majoritatea care susținea Guvernul Tăriceanu (PNL+UDMR+PSD), la care se adăuga și PRM, puteau liniștit să o voteze. Dar nu s-a grăbit să… Las că s-a grăbit în 1997, când era ministru al Industriilor să pună umărul la înființarea RMGC, să se poată lista la bursele din Canada, deși legea pe baza căreia RMGC se putea înființa a fost adoptată… un mai târziu.

Cât despre Elena Udrea mi-au dat lacrimile cât de categoric ecologistă s-a declarat. Mi le-am șters repede când mi-am amintit cât de ecologistă a fost în timpul mandatelor ei la Turism și, apoi, la Dezvoltare și Turism. Că un degețel n-a mișcat să dezvolte turismul în zona Roșiei Montane, și nici de mânecuță nu l-a tras pe părintele ei politic, când făcea propagandă pe față pentru turismul balnear cu cianuri.

Dar mă bucur că prezidențiabilii nu scapă, pe oriunde ar merge, de luptătorii împotriva fracking-ului și/sau cei pentru Roșia Montană. Iar campania electorală e doar la început .

***

[…]

• Gandul/ Marian Sultanoiu: Poporul „acoperit” şi politica ofiţerilor descoperiţi

De aproape o lună merg prin ţară. E fascinant şi suprinzător; e cutremurător. Nu mă gândesc să încropesc aici un spectacol haios, „de citit”, spumos ca un Las Fierbinţi autentic. Spun doar că politicienii noştri n-au nicio legătură cu poporul pe care îl comandă şi conduc. Sunt, pur şi simplu, două entităţi paralele.

Campania „Vreau preşedinte” mi-a dovedit, o dată în plus, că politicienii de la Bucureşti, inclusiv candidaţii lor, trăiesc într-un „falş” captivant: sunt băţoşi, inestetici şi superficiali precum personajele unui joc virtual şi „sângeros” de strategie. Se luptă prosteşte unii cu alţii, dezvoltă teme fără greutate socială, îşi dau palme cu labele picioarelor, pe deasupra naţiei, ca nişte „cikiceani” acoperiţi şi zburători, aflaţi în exerciţiul funcţiunii, scuipându-şi sângele printre dinţi.

Campaniile lor se construiesc pe teme bulversante şi paranoice, gen „alarma sună la 007 şi-un sfert”, moment în care naţia se trezeşte cu un director de „servicii”, în carne şi oase, candidat pentru Cotroceni. Cine să-i fi dat ordinul de a candida? Când să fi strâns Teodor Meleşcanu, acest George Clooney dâmboviţean, şi cu ajutorul cui, semnăturile necesare pentru a se înscrie în cursa pentru Cotroceni? Despre care acoperit vorbea Traian Băsescu, primul „şef” al tuturor entităţilor militare şi de servicii din ţara asta, într-un puseu de compromitere consecventă a serviciilor de informaţii româneşti?

Este aceasta campania „după mine potopul?!” Trebuie compromise, într-un fel sau altul, Armata şi comunitatea serviciilor secrete? De unde a apărut, în piaţă, informaţia că şeful SRI, George Maior, urmează să fie numit şef al unui viitor guvern?

Acest joc periculos, conştient sau lipsit de perspectiva necesară, îndreptat împotriva unui segment important al siguranţei naţionale, poate avea vreo noimă într-un context politic european, mai mult decât periculos, în care Rusia şi Ungaria colaborează mai strâns ca niciodată, implicit în dauna României?

Nu vreau să merg mai departe cu retorica „bondiană”. Sper ca, dincolo de jocul politic „acoperit”, lipsit de perspectiva consecinţei, preşedintele să nu fi dorit altceva decât să-şi „ajute” pupila politică, cu orice chip, în drumul său spre Cotroceni.

Mă gândesc că dinamica lucrurilor ar fi trebuit să rămână la „alura” dovedită astăzi, după mitingul de lansare al Elenei Udrea: o îmbărbătare părintească, o halbă înspumată, un guler de sare, un râs gros, un râgâit sănătos.

Oamenii pe care i-am cunoscut în ţară habar n-au despre ce înseamnă agentul „000”; despre lupta dintre acoperiţi şi descoperiţi, despre prosteala electorală de la centru.

Candidaţi la preşedinţie, românii vor la Cotroceni – aşa cum îi vedeţi voi, săraci cu duhul şi buimăciţi de muncă -, în ordine: bun simţ, echilibru, linişte, decenţă, atragerea investiţiilor, printr-o reprezentare demnă şi inteligentă, generând, în consecinţă, locuri de muncă „pentru copiii noştri, ca să nu mai plece în străinătate, să avem şi noi un sprijin la bătrâneţe”, şi „ca să aibă şi statul de unde strânge bani de pensie, că murim, mamă, cu trei-patru sute de lei pensie, nu mai putem…”!

Legaturi:

*