INTRE CINISM SI RAZVRATIRE. Scurta cugetare despre modelul austeritatii, ”miracolul” maghiar si saracia romaneasca

9-04-2011 9 minute Sublinieri

Un protest al sindicatelor europene organizat la Budapesta fata de masurile austeritatii impuse de Comisia Europeana si FMI, discrepanta dintre Ungaria si Romania in ceea ce priveste modul in care este repartizat costul social al crizei economice si al deficitelor bugetare, cinismul rece al eurocratilor si ”vesel” al detinatorilor autohtoni ai puterii de la noi ne-au provocat la o scurta meditatie:

Europrotestul de la Budapesta este ”mic copil” fata de protestul pe care sindicatele l-au organizat impotriva masurilor de austeritate preconizate de guvernul ”conservator” al lui Cameron. Deocamdata cutitul nu a ajuns la os, chiar daca exista o mare nemultumire. Atunci cand se va decide ca e cazul sa se stranga surubul pana la capat, protestele vor capata o alta coloratura si vor avea potentialul de a se transforma in revolte iesite de sub control.

Deocamdata ne confruntam cu cinismul rece si politicos al euro-masonilor care isi infasoara deciziile ”austeritatii” intr-o poliloghie a limbajului de lemn care exalta ”virtutea” eficientei. Iar la cinism se adauga si ipocrizia, caci daca acum ni se spune ca e necesara austeritatea, nu mai departe de ”ieri” seful FMI ne spunea ca, dimpotriva, trebuie sa creasca rolul statului in contextul creat de criza.

Mizand, probabil, pe memoria noastra scurta, euro-atlanticii se comporta de parca ar trebui sa fim recunoscatori Cerului ca ii avem drept diriguitori ai destinelor noastre nationale, sociale si individuale. Caci, nu-i asa, iata, la vreme de criza avem tehnocrati competenti care stiu sa opereze cu precizie de chirurg asupra organismelor imbolnavite al statelor europene. Evident, discutia despre cauzele imbolnavirii este evitata cu grija sau mentinuta strict in zona care le convine – aceea a deficitelor bugetare imediate, fara sa se mearga mai la adanc, fara sa se faca o mica istorie a cauzelor ce au dus aici.

Motivele acestei retineri sunt lesne de inteles – daca s-ar merge mai la adanc s-ar descoperi ca actuala situatie este fructul unei conceptii asupra statului, economiei, socialului ai carei reprezentanti perfecti sunt elitele noastre eurocrate, competente si tehnocrate.

Ne-am inselat, am crezut ca daca urmam acest model societal vom duce societatile pe care le conducem pe calea progresului si a bunastarii. Iata insa ca am gresit, si lumea aceea veche, a parintilor nostri, pe care am distrus-o, era mai bine gandita decat ce am facut cu mainile noastre, caci era gandita de Altul, nu de noi. Si, fie vorba-ntre noi, progresul si bunastarea nu exista, sunt doar niste himere cu care am luat ochii credulilor care asteapta totul de la viata de aici. Am vrut insa sa ne luam soarta in mainile noastre si sa fim arhitectii propriilor noastre turnuri ale afirmarii de sine. Si tot ce am obtinut a fost acest Turn Babel care, dupa ce a fost construit pana aproape de cer, iata ca se prabuseste in iad.

Evident insa ca eurocratilor nostri nici prin gand nu le trece vreo umbra din ce am scris mai sus. Dimpotriva. Acum ei nu fac altceva decat sa taie toate puntile de intoarcere a omenirii catre normalitate si ratiune, ca sa faca drumul catre iad (pamantesc) fara intoarcere.

Revenind la ”europrotestul” de la Budapesta. Nu avem stiinta sa fi fost aleasa in mod special capitala Ungariei de sindicatele europene, insa e semnificativ, parca, faptul ca atitudinea anti-austeritate se manifesta in capitala unui stat care a luat masurile cele mai in raspar cu directivele europene si FMI. Guvernul ungar, doar din ceea ce stim noi, a decis:

1) sa nu puna asupra populatiei povara deficitelor, taind din salarii si pensii, ci sa puna taxa pe banci (ceea ce a determinat ruperea acordului cu FMI);

2) sa oblige investitorii straini sa faca afaceri cu parteneri locali ca banii si produsele sa ramana in tara si

3) sa tina in frau scumpirea gazului.

Pe scurt, o politica de deplasare a costurilor sociale generate de deficitele bugetare de la populatia de jos la puternicii de sus. Pur si simplu un model care contrazice flagrant modelul european al austeritatii – care se face insa simtit foarte putin in tarile puternice ale vestului si este aplicat, in schimb, la sange asupra tarilor estice, dintre care… cei dintai suntem noi. Ciudata ironie a sortii, o asemenea discrepanta dublata, in acelasi timp, de… revendicarile din ce in ce mai agresive ale autonomiei minoritatii unguresti din Ardeal.

La polul diametral opus ne aflam, asadar, noi, cu un guvern care aplica cu exces de zel directivele cerute de Comisia Europeana si FMI, punand asupra populatiei si, MAI ALES ASUPRA SARACILOR, costurile deficitelor generate de politicile monetare ale BNR, de practicile bancilor europene si abia la urma de iresponsabilitatea guvernelor. ‘Ca la noi la nimenea’ se traduce acum intr-un cinism care nici macar nu este unul rece si politicos ca al eurocratilor, ci este satisfacut de sine si aproape sadic. O gheata de țurcan bine hranit pusa pe gatul firav al saracului, orfanului si vaduvei, adica al omului slab prin definitie, cel care este “eroul” principal al Bibliei de la inceput pana la sfarsit, cel care va fi criteriul de Judecata la Parusie.

Astfel de situatii nu sunt fara precedent in istoria noastra. De fapt, chiar putem spune ca e ”traditia” conducatorilor nostri de mai bine de doua sute de ani. Impilare, saracire, dispret si nepasare, un obraz gros si urduros asternut pe fata Romaniei care suspina de doua veacuri neauzita decat de Bunul Dumnezeu. O linie a impilarii care porneste de la fanariotii hulpavi si vicleni si preluata cu brio de pasoptistii ipocriti care considerau ca li se cuvine totul pentru marele merit ca au venit cu haine nemtesti si cu francmasoneria in frunte si in suflet ca sa ”edifice statul national”, sacrificand pe altarul acestuia Biserica si taranul, vanduti strainilor si ”intereselor”. O astfel de nesimtire groasa l-a dus pe Eminescu la cugetarile sale atat de amare si virulente; iar pe Caragiale la un auto-exil tragic, caci nu mai putea, vedea și simțea enorm si totul era monstruos.

O astfel de nesimtire a dus la ceva ce toata Europa – si nici macar Rusia ”inapoiata” – nu mai vazute in sec. XX: o rascoala a taranilor flamanzi si goi in 1907, reprimata cu ce altceva decat cu tunurile de urmasii pasoptistilor, liberalii, care, ca toti progresistii si umanistii francmasoni, la prima ocazie isi manifesta dragostea de popor… ucigandu-l. Reforma agrara dupa primul razboi mondial? O decizie tactica prin care se contracara propaganda bolsevica. Impilarea taranului a continuat nestingherita, ba acum, ca avea pamant, a fost inhamat la credite la banci, ca sa aiba parte de neo-iobagia camatareasca, dar… progresista, fireste. Acelasi dispret nesimtit si vesel fata de talpa tarii.

In plus, in acea perioada, fiindca omenirea progresase, s-a intamplat si prima mare criza economica mondiala. Iar cei care au platit gloaba au fost tot amaratii – sunt vestite curbele de sacrificiu si lipsirea oamenilor, uneori luni de zile, de orice fel de salariu (intr-o vreme in care de obicei lucra doar capul familiei, intretinand intreaga casa). Perspectivele pe care tinerii le aveau in tara ii faceau sa se arunce intr-un activism al disperarii (cum spunea Vulcanescu) atunci cand nu se prabuseau launtric intr-un estetism cioranian al deznadejdii. Taranii erau bantuiti de boli grave ale saraciei si copii mureau ca… mustele (eram primii la mortalitate infantila in Europa).

Dar Romania Mare? Un vis frumos… contrazis de realitate. Basarabia, dupa unire, este tratata mai rau ca o colonie, astfel incat taranii, exasperati, ajung in scurt timp (conform rapoartelor oficiale!) sa regrete administratia țaristă! Basarabia este fiica vitrega pe care elitele noastre, altfel nationaliste foc, patrioate pana la cer in discursuri, festivitati si lozinci, o tin in genunchi pe coji de nuca. Basarabia am pierdut-o, sufleteste si material, inainte sa ne-o smulga Stalin. Tara a fost atat de rau administrata incat, tarziu, in anii treizeci, cand deja sufla briza razboiului, Mircea Vulcanescu constata ca reteaua de drumuri si sosele este aceeasi ca pe vremea lui Carol I (!) si ca unificarea teritoriului national al Romaniei Mare nu se finalizase, pentru ca nici macar nu incepuse. El nadajduia sa fie doar ceasul al 11-lea, insa nici macar in al 12-lea nimeni nu s-a trezit ca sa faca ceva pentru acest popor…

Si asa a venit peste noi, ca o culme a acestor faradelegi propagate de sus, comunismul. Facand ravagiile programate inca din modelul prototip, la noi s-a ajuns la o treapta de jos, printre care se numara si Experimentul Pitesti, despre care Soljenitin isi declina orice ”competenta” (nu auzise de vreun tratament similar in Gulagul sovietic) si care l-a facut pe Petre Tutea sa planga cu lacrimi amare, gandindu-se ca stralucirea poporului nostru in fata lui Dumnezeu palise oarecum.

Iata asadar, comprimata succint, o istorie a impilarii si a dispretului manifestat fata de talpa de jos a Romaniei, fata de cel sarac si cel sarman. Ne dam seama ca starea deplorabila de astazi, ca atitudinea de cinism nesimtit si ”vesel” al puternicilor nostri (simpli lachei ai puternicilor planetei) se inscrie intr-un fel de continuitate a istoriei recente. Intr-o ”soarta” ingaduita asupra noastra de Dumnezeu. Sa fie oare, aceasta, si pentru superficialitatea proprie noua de care zicea un mare parinte contemporan? Nu cumva acest cinism se face prezent si printre noi, cei care sunt mici si “prosti” fata de slavitii pamantului? Nu cumva avem si noi ceva din meschinaria, nesimtirea, tradarea cu care suntem tratati astazi? Sa nu fie, mai bine…

Pana la urma, aici este o convorbire dintre Dumnezeu si romani. Avem, se pare, vocatia de a fi obiditii istoriei. Poate ca este semn ca inca nu ne-am hotarat sa iesim din casa noastra, din ”neamul” patimilor noastre si sa mergem in pamantul fagaduit de Dumnezeu. Daca cetate statatoare pe pamant se pare ca nu avem, daca suntem condusi de oameni de nimic si, astfel, nelegiuitii misuna pretutindeni, poate ca ”ne este scris” sa fim straini si calatori pe acest pamant, ne-avand alta avere decat saracia, nevoile si neamul crestinesc care am fost odata si trebuie sa redevenim, fie si intr-o putina ramasita de pe urma, fie si in al 12-lea ceas.

In orice caz, suntem chemati la judecata de Dumnezeu si e bine sa cautam sa intelegem chemarea Lui. Altfel, ne vom pierde in razvratire ca altadata evreii in pustie, amagiti de diversi (si diversionisti) Datani si Abironi. Sa ne incingem bine mijloacele caci, daca impilare am mai cunoscut in istorie, ea acum va fi impilarea cea de pe urma, a vremurilor antihristice.

Pana atunci, sa punem la inima aceste cuvinte de dor ale Martirului Mircea Vulcanescu pe care le spunea catre romanii ramasi in Ardealul pierdut in urma Diktatului de la Viena. Si sa cerem si noi sa aveam aceasta dragoste de a pune sufletul pentru aproapele:

Poate, frate, că nu te-am iubit îndeajuns. Poate că nu ne-am preţuit cum se cuvine. Poate că n-am ştiut a ne cunoaşte. Poate c-am fost superficiali, uşori, sub vremurile mari ale-mplinirii care ne-ar fi cerut altfel. Vom fi luat în deşert lucruri sfinte. Vom fi greşit fără să ne dăm seama. Vom fi adormit ca fecioarele nebune şi ceasul deşteptării ne va fi găsit fără ulei în candele. Nu vom fi băgat de seamă semnele ce ni se făceau în jur, sau glasul celor care – deşteptaţi de dimineaţă – ne vor fi vestit ivirea lor. Şi iată că ceasul meu, ceasul tău, ceasul nostru, pe care neamul l-a aşteptat de un mileniu, ceasul pe care Dumnezeu ni l-a dat să-l împlinim, să-l pecetluim cu pecetia fiinţei noastre, a trecut nesocotit. N-am ştiut să te caut, să-ţi spun cât te-am aşteptat, cât te-am dorit! Iată, îmi vin în minte împrejurările de la început şi cele de mai pe urmă. Vai, câte lucruri am fi putut face pe care nu le-am făcut! Lenea, căutarea fiecăruia de ale sale, nebăgarea îndeajuns de seamă, bucuria lumii ne-au furat cu ale lor.

Iată pentru ce suferi tu astăzi, frate. Iată de ce au suferit prin veacuri atâţia din cei mai buni dintre noi, cu a căror suferinţă te înfrăţeşti şi tu astăzi. Căci una aş mai vrea să ştii bine, frate: nu eşti singur în suferinţa ta. Nimeni nu e niciodată răstignit singur, cum nu se roagă nimeni niciodată singur. Crucile se-nfrăţesc totdeauna câte trei. Cuiele care ţi-au străbătut mâinile le-am simţit în oasele noastre. Loviturile care-ţi sfârtecă trupul le-au sfârtecat pe ale noastre. Nu este deosebire. Suntem părtaşii suferinţei tale, cum ai luat asupra ta partea ispăşirii păcatelor noastre.

***

Ministrii de finante europeni au justificat sambata politicile de austeritate lansate in Europa si au facut apel la “intelegere”. In acelasi timp mii de persoane protestau la Budapesta impotriva rigorii bugetare, la apelul sindicatelor europene. “Consideram ca o consolidare bugetara si o crestere durabila sunt esentiale. Si una nu se poate fara cealalta”, a declarat comisarul european pentru afaceri economice Olli Rehn, in cadrul unei conferinte de presa, relateaza AFP.

“Pentru moment, noi trebuie ca in numeroase tari sa garantam consolidarea bugetara, intrucat povara datoriei mananca resursele viitoare si resursele viitoarei cresteri economice ale generatiilor ce vor veni”, a adaugat el. Declaratiile vin dupa reuniunea de doua zile a ministrilor europeni de finante desfasurate la Godollo, la 30 de km distanta de Budapesta.

In acelasi sens s-a exprimat si presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet.  “Suntem convinsi ca politicile bugetare solide, politicile macroeconomice solide si o supraveghere atenta a evolutiei preturilor in economie, in general, sunt cheia pentru o crestere durabila si crearea pe termen lung de locuri de munca”, a afirmat el.

“Oamenii trebuie sa inteleaga ca noi economisim nu pentru a infuria oamenii, ci pentru a putea inca finanta viitorul politicilor sociale”, a declarat la randul sau ministrul luxemburghez de finante Luc Frieden.  “Este vorba de asemenea de binele general”, chiar daca “o politica de economii nu este usoara”, a adaugat el.

“Pot intelege manifestarile, dar eu cred ca este o greseala, pentru ca masurile pe care le luam sunt bune pentru a avea un cadru durabil pentru cresterea economica”, a spus si ministrul german de Finante. “Pentru o crestere durabila, o moneda stabila este o conditie prealabila si bugetele stabile sunt o conditie prealabila. Daca avem deficite prea ridicate, nu suntem responsabili fata de generatiile viitoare”, a adaugat acesta. Mii de sindicalisti europeni, inclusiv din Romania, protestau sambata dupa-amiaza in centrul Budapestei, in contextul reuniunii UE de la Godollo, la apelul Confederatiei europene a sindicatelor. O manifestate asemanatoare a adunat deja intre 20 000 si 30 000 de persoane la Bruxelles la sfarsitul lunii martie.

Câteva sute de sindicalişti români participă, sâmbătă, la un mare miting european, organizat la Budapesta. În capitala Ungariei, se adună mii de oameni din toate statele Uniunii Europene. Nemulţmirile sunt aceleaşi în toate ţările: de la problema locurilor de muncă, la măsurile de austeritate. Sindicaliştii s-au strâns pe platoul Sălii Sporturilor din Cluj-Napoca înainte de a pleca. Au luat în bagaje doar strictul necesar, dar, în schimb, s-au înarmat cu lozinici.

Din cadrul Sindicatului SANITAS Cluj au plecat peste 45 de asistenţi şi infirmieri. Şi personalul TESA a pornit către Budapesta. Europrotestul are loc, sâmbătă, în centrul capitalei Ungariei. Asemenea proteste sunt organizate anual în capitatele statelor care deţin, prin rotaţie, presedenţia Uniunii Europene.

Legaturi:

***

Toată mizeria noastră publică o îmbrăcăm în formele poleite ale unei civilizaţii calpe, precipitarea noastră spre fundul răului o numim progres, fierberea unor elemente necurate si lupta lor cu elementele ce au mai rămas încă sănătoase în ţară se numeşte politică. […] Ceea ce dă guvernului roşu aproape caracterul unui guvern străin, tot atât de vitreg precum ar fi domnia muscalilor sau a turcilor, este atât lipsa de respect pentru tradiţie şi trecut cât şi deplina necunoaştere a naturii statului şi a poporului românesc, pe cari le privesc, pe amândouă, ca pe nişte terene de experimentare.

“Nu mai e îndoială pentru nimeni că reformele ce se operează acum constituie începutul dictaturii. (…) Mişelia înlăuntru, umilirea în afară – iată care va fi caracterul acestei dictaturi în România”.

Caine, ce ai făcut pe Abel? suntem în drept a vă întreba. De când ţineţi puterea în mână ce aţi făcut cu acest popor pe care l-aţi momit întotdauna cu fraze sforăitoare şi care nu v-a întrebat niciodată de unde aţi venit şi unde vă duceţi?


Categorii

Acordul cu FMI, Criza datoriilor suverane, Opinii, analize, Raspunsurile Bisericii la problemele vremurilor, Razboiul impotriva Romaniei, Ungaria, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

69 Commentarii la “INTRE CINISM SI RAZVRATIRE. Scurta cugetare despre modelul austeritatii, ”miracolul” maghiar si saracia romaneasca

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Rascoala taraneasca din 1907 a fost 100% opera ovreilor.
    Aici nu ati gasit cel mai fericit exemplu.

  2. Felicitari pt articol!!

  3. @Bandit mistic:

    Frate, tunurile puse pe tarani nu le-au pus evreii, ci Bratianu. E fapt istoric si noi la asta ne-am referit. E drept ca arendasii evreii ii “sugrumau” pe tarani in conditii mizere si se banuieste si faptul ca au existat agitatori anarhisti care au speculat fierberea. Dar nimeni nu poate scoate taranimea din doua provincii istorice romanesti si sa o duca intr-o stare de hoarde salbatice, inarmate si violente, daca aceasta taranime nu era “uitata” de “burghezia” liberala si mosierimea “conservatoare”, române amandoua, dar care iubeau Parisul mai mult decat pamantul si tara lor si care se izolasera deja in orase, departe de saracia de la sate.

  4. @admin :

    Bogdaproste !

  5. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Articolele saptamanii (1): CAND MOARTEA DEVINE TOT MAI RENTABILA
  6. Pingback: Război întru Cuvânt » Parintele Staniloae despre SFANTUL CALINIC DE LA CERNICA, smeritul si inlacrimatul binefacator al “sarmanilor frati ai lui Hristos”. NEVOIA DE SFINTI
  7. Se destainuia un barman catre frate-sau (eu in birou cu el): “…nu mai e ca-nainte, rar cate-o nunta sau botez, dar avem cate 3 parastase pe zi. Ne-am reprofilat.”
    Da, se traieste bine din inmormantarea natiunii. Indiferent la ce nivel, important e sa fii in micul grup de asistenti, nu in marea de victime de pe catafalc.

  8. @ George:

    Ceea ce nu stiu “asistentii” care profita de pe urma durerii este ca, foarte probabil, in curand vor urma si ei, si ai lor apropiati. Nimeni nu va ramane definitiv doar un “asistent” vesel. Doar ca unda valului ajunge si loveste mai tarziu si pana atunci se poate pocai sau poate sa rada prosteste, precum contemporanii lui Noe…

  9. In spiritul celor comentate aici merita vazut filmul “The bucket list”(Lista ultimelor dorinte).Un miliardar,director de spital cade prada cancerului si propriei politici de austeritate:”o camera doi pacienti”.Ajuns victima doreste sa stea singur in salon,dar pentru a nu strica imaginea institutiei accepta cu greu compania unui coleg de suferinta de culoare.Este omul care ii arata ca la sfarsitul vietii nu vom fi intrebati daca am fost fericiti,ci daca am facut fericiti pe cei din jurul nostru…

  10. Apropo de cinismul nesimtit si “vesel” al celor care ne conduc, politicienii puterii sunt foarte preocupati de destinele acestei tari, iar situatia in care natia romaneasca se gaseste se pare ca ii tulbura destul de mult…

    http://www.youtube.com/watch_popup?v=wQA5cOocib8&vq=large

  11. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Atitudine inconstienta a ministrului Cseke: INTERNAREA IN SPITALE E SPORT NATIONAL…
  12. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Articolele saptamanii: SA-I DEZBRACAM PE CEI GOI. Filosofia “reformelor” austeritatii: saracirea si dezintegrarea comunitatilor locale, dupa ani de tam-tam ipocrit al… descentralizarii
  13. Pingback: Război întru Cuvânt » MICII MUCENICI ASCUNSI. Cum ne rusineaza si ne mustra pacatele niste copii si tineri chinuiti, suferind de boli rare… O PROPUNERE DE PREGATIRE PENTRU INTRAREA IN SAPTAMANA PATIMILOR
  14. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Atentie la cei care ne exploateaza mila si (buna-)credinta! CAT CASTIGA CERSETORII PROFESIONISTI PE SEAMA CREDULITATII NOASTRE? Falsii invalizi sau saraci din cauza carora nu mai avem ochi sa-i avem pe multii amarati adevarat
  15. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Presedintele nimicirii Romaniei ne “promite” referitor la “reforma” desfiintarii spitalelor “E doar inceputul!”… Basescu a mai anuntat, simbolic, de la Covasna, REVIZUIREA CONSTITUTIE
  16. Pingback: Razboi întru Cuvânt » UN SCUIPAT PE OBRAZUL UNUI POPOR. Despre ticaloasa propaganda a poporului betiv si nemuncitor si “efectul lucifer” la scara nationala
  17. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Ungaria continua sa fie o ”succes story”, fiind cotata mult mai bine pe piata financiara decat Romania. CURAJUL DE A RUPE ACORDUL CU FMI ESTE MAI EFICIENT DECAT LASITATEA DE A FI LAUDAT DE FOND
  18. Pingback: Război întru Cuvânt » S.O.S. Copiii chinuiti de foame din Glodeanu (Buzau), pe care “in afara de preot, nu-i mai ajuta nimeni”. (Reportaj “In premiera”). SA INCERCAM SA AJUTAM!
  19. Pingback: Razboi întru Cuvânt » NEAM SARAC IN TARA BOGATA: Cum profita strainii de resursele naturale imense ale Romaniei, in asistenta nepasatoare a statului (VIDEO, In premiera)
  20. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Analistul Gerald Celente ”profeteste” ca revoltele din tarile arabe si din Spania deschid calea razboiului mondial, pentru care a si fost provocata criza. SE AUDE ZANGANITUL ARMELOR? DE CE ROMANIA AR PUTEA FI UNUL DIN PRI
  21. Pingback: Razboi întru Cuvânt » DICTATURI MALTHUSIENE? SE CONTUREAZA INCA UN SCENARIU: lovituri de stat, dictaturi de forta majora, guverne autoritare pentru aplicarea politicilor dure asupra populatiei. SCURT INVENTAR AL SCENARIILOR DE CRIZA
  22. Pingback: Razboi întru Cuvânt » COLAPSUL ECONOMIC AL ARGENTINEI SUB DICTATURA FMI: documentarul video integral subtirtrat in romana
  23. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Din “profetiile” lui Dr. Doom: ROUBINI VEDE O NOUA CRIZA provocata de problemele Chinei, Japoniei, UE si SUA. De la noi, “maestrul” mason Chirovici ne “consoleaza”: austeritatea este de lun
  24. Pingback: Război întru Cuvânt » Profetism dostoievskian “la lucru” (III): “Cine isi blestema trecutul, acela-i de acum al nostru, iata formula noastra!” … sau demascarea “demonilor” Europei
  25. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Prinsi in haosul Marelui Diversionist, intre fumul petardelor si menghina “reformatoare” a cioclilor de la capataiul Romaniei… CE NE MAI RAMANE?
  26. Pingback: (video) Profetism al crizei si pe malul Dambovitei: Sebastian Lazaroiu despre NOUA ORDINE INSTITUTIONALA ce i se pregateste Romaniei
  27. Pingback: DEMANTELAREA SISTEMULUI SANITAR SI A PENSIILOR PUBLICE: planuri de privatizare, campanii mediatice, propaganda. CE SE URMARESTE? PUNEREA STATULUI IN SLUJBA INTERESELOR MARILOR CORPORATII
  28. Pingback: In cotidianul patriarhal Lumina SE PROPOVADUIESTE GLOBALIZAREA COMUNIST-"CRESTINA"?
  29. Pingback: "Egalitate" si "diversitate" in Europa pentru toti! DAR NU SI PENTRU ORTODOCSI. Plus: „Intre ce ore e Pastele la voi?"
  30. Pingback: SFARSITUL TARANULUI ROMAN prin distrugerea micii proprietati agricole. Cum se pune la cale, in forme mascate, EXPROPRIEREA TARANILOR in favoarea MARILOR LATIFUNDIARI (I)
  31. Pingback: NEOIOBAGIE IN SECOLUL XXI (II). Plus: in Vest, pamantul arabil este chestiune de SECURITATE NATIONALA. La noi, 1 milion de hectare sunt deja instrainate (Reportaj video - "IN PREMIERA")
  32. Pingback: [video]: SUNTEM PREA MULTI... SARACI SI BOLNAVI IN ROMANIA? Statul roman vrea sa ne reduca si-si ia mana de pe cei oropsiti prin viitoarea lege a asistentei sociale
  33. Pingback: Academicianul Dinu C. Giurescu: cum este DISTRUSA IN MOD SISTEMATIC ROMANIA si cum ne indreptam catre DICTATURA
  34. Pingback: Bine ati venit in inchisoarea economica UE! ARBEICHT MACHT FREI
  35. Pingback: CUM SA FURI SI SA DISTRUGI O TARA? - Razboi întru Cuvânt
  36. Pingback: Catalin Tolontan: De ce au inceput acum protestele? “IN ROMANIA NU E REVOLUTIE. SUNT DOAR OAMENI SI RABDAREA LOR” - Razboi întru Cuvânt
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare