Sub titlul “Enciclica (Circulara) Bisericii – Vremuri eshatologice“, este prezentat un scurt filmulet, cu un dialog interesant intre 3 realizatori tv si Pr. Stilianos Karpathios (Licentiat al Facultatii de Teologie si de Medicina din Atena, cu Master la Universitatea “Rene …
Scrisoare deschisă către Gheronda Efrem de la Vatoped, ca urmare a mesajului pro-vaccinare din 9 septembrie 2021 Traducere de la: https://hellas-orthodoxy.blogspot.com/2021/09/blog-post_79.html “Către Starețul Sfintei Mănăstiri Vatoped, Arhimandritul Efrem, care ne-a cerut tuturor să ne vaccinăm Preacuvioase Gheronda, Cu sentimente de …
Acest suprem și final scop este „pecetluirea viitoare”, a explicat Părintele Philotheos. „Și se pregătesc pentru toate acestea acum. Deci, vedem în ce mod dictatorial încearcă să impună vaccinul! Cu câtă spălare de creier în mass-media și internet! Și știm că plătesc reporterii, canalele de televiziune și toate celelalte.”
De asemenea, nu excludem ca inclusiv viziunea Cuviosului Nectarie Vitalis sa se fi referit la un Pasti cu adevarat negru (nu doar din cauza inchiderii bisericilor) si la o saracie cu adevarat crunta, la o stare sociala critica, care sunt de presupus ca vor urma in urma crizei economice care e in curs de declansare anul acesta, provocata exact de masurile aberante, disproportionate, luate pentru combaterea acestei pandemii.
In orice situatie insa, RUGACIUNEA si POCAINTA (lepadarea pacatelor) sunt remediile certe…
Biserica a fost și încă este marginalizată! Oriunde poți să mergi, la magazin, la farmacie, la spital, numai la biserică nu ai voie să mergi. Sperăm să nu mai avem o astfel de situație. Biserica nu a fost pregătită să dea un răspuns celor care au emis această Ordonanță. Dar Biserica este, într-adevăr, discriminată și marginalizată. Credincioșii nu pot să-și exercite dreptul lor la religiozitate. Nu s-a mai pomenit în istorie așa ceva, o perioadă atât de lungă, chiar de Postul Mare și de Sfânta Înviere, să fie lipsiți credincioșii de ceea ce este esențial pentru ei. Puteau să steala distanță, cum a fost la început, și era o situație absolut firească.
În tinereţe, părintele Ghedeon, a fost „reeducat” la Piteşti chiar de celebrul Ţurcanu. Pentru presupusa sa apartenenţă la mişcarea legionară. Hotărât lucru: Dumnezeu odihneşte în inimile celor blânzi! Nici bătăile pe care le-a îndurat n-au reuşit să-l înrăiască. Ba dimpotrivă. Spune că nu l-au durut atâta loviturile primite, cât blasfemiile puse în practică de satanicul torţionar…
O neprezentare la vot ar fi un atu pentru cei ce doresc aceasta: fie că sfătuiesc şi fac diversiuni care să determine neparticiparea sau să influenţeze pe cei care nu sunt încă pregătiţi şi lămuriţi a o face, fie că politizează referendumul, fie că se încumetă la ameninţări şi diferite represalii sub diferite forme. Dumneavoastră gândiţi-vă de cine trebuie să ascultaţi: de Dumnezeu sau de Mamona? Acum credinţa vă este şi ne este pusă la încercare. Să fim mărturisitori adevăraţi ai adevărului, ai credinţei şi slujitori fideli ai lui Dumnezeu.
Cred că, până la urmă, cel mai greu lucru este să ajungi să îţi desparţi mintea de lume. Asta este cel mai greu. Şi să ţi-o întorci către lăuntrul tău. Pentru că, aşa cum venim noi din lume, venim foarte rău formaţi pentru lupta asta duhovnicească, din păcate. Lumea îi învaţă pe oameni să se uite spre afară, să îşi aibă atenţia spre exterior. Or, călugărul încearcă să fac exact invers. Să se uite înlăuntrul său. Şi adevărul este că oamenii, cum cresc astăzi în lume, nu sunt obişnuiţi să facă asta. Le e foarte greu. Şi asta e cel mai greu. Celelelate sunt exterioare. Dispar cu timpul, cu vârsta…lucrul cel mai greu e să ajungi să priveşti înlăuntrul tău şi să îl găseşti acolo pe Dumnezeu.
Nimic nu este întâmplător în trecerea noastră prin lume, iar viaţa este frumoasă atâta timp cât nu o complici. Frumuseţea omului se observă prin iubirea şi dragostea lui. Unul din cele mai frumoase daruri pe care le poţi oferi aproapelui tău constă în rugăciunea şi iubirea pe care o porţi faţă de el. Cea mai mare jertfă pe care o poţi face pentru cel de lângă tine este să‑l iubeşti şi, dacă ţi‑a greşit, să‑l ierţi. Străbunicii noştri au trăit frumos, chiar dacă le‑a fost şi greu. Ştiau să se ferească de păcatul mare care aduce disperare. Acum oamenii îşi complică viaţa şi nu mai au noţiunea păcatului. Păcatul este ca şi puroiul, cu cât îl neglijezi şi nu îl cureţi, cu atât se extinde peste tot şi nu mai ai scăpare. Cu cât ne eliberăm mai mult de păcat, cu atât vom putea trăi mai simplu şi împăcaţi. Uneori simţi că nu mai înţelegi nimic şi ai o saturaţie de tot şi toate. Poate fi lipsa de rugăciune, dar mai cu seamă cred că este lipsa relaţiei noastre permanente cu Dumnezeu, nu numai prin rugăciune, ci şi prin gânduri frumoase şi sfinte. Până la urmă, iubirea îi dă omului şansa de a‑L vedea, simţi şi trăi pe Dumnezeu! Dumnezeu ne dăruieşte mângâiere pentru orice vreme, dar noi trebuie să învăţăm să primim.
Basilica: Mănăstirea Marea Lavră despre poziţia Schitului Prodromu faţă de Sinodul din Creta: Zvonuri nefondate Cu aprobarea şi binecuvântarea Mănăstirii Marea Lavră, publicăm documente aparţinând acesteia şi Schitului Prodromu, referitoare la unele afirmaţii neadevărate recente cu privire la aşa-zise acţiuni …
Râvna noastră, bunele noastre intenţii, chiar şi o anumită erudiţie, nu sunt suficiente. Poate şi să ni se pară că împlinim voia lui Dumnezeu, că apărăm Adevărul, şi să fim, de fapt, în mare rătăcire. Aşa cum se poate vedea şi în pericopele de mai sus şi cum putem constata din întreaga istorie a Bisericii, între semnele cele mai limpezi care ne arată că acţionăm sub spectrul înşelării se numără impulsul de a lua decizii sau de a da sentinţe imediat, ispita de a vorbi doar „limba” ultimatumurilor şi graba de a rupe comuniunea cu ceilalţi. În Biserică e nevoie să acţionăm cu multă răbdare, calm şi chibzuit, cu rugăciune şi cu multă sfătuire. Grabă să fie doar în a arăta dragoste de aproapele, în a căuta comuniunea cu el. Fidelitatea faţă de credinţă trebuie să fie dublată întotdeauna de stăruinţa de a păstra comuniunea. Nici un efort nu este prea mare când e vorba atât de mărturisirea Adevărului, cât şi de păstrarea unităţii în Biserica cea Una a lui Hristos. Amândouă sunt la fel de importante.
Am primit pe e-mail: “Doamne ajută! Dragii mei, Ni s-a adus la cunoștință din mai multe surse că ar circula vestea conform căreia armata greacă ar urma să ia în pază cele 20 de mănăstiri ale Sf. Munte datorită faptului …
De aceea, înainte de a izvorî din plin daruri binecuvântate, râuri de sfinţenie şi de bună cucernicie, trebuie ca omul să înseteze, ne spune Domnul, să înseteze atât de mult după dreptatea care nu cade niciodată, încât să refuze apa stătută pe care o oferă lumea, aceasta de dragul apei celei vii, niciodată stând, niciodată mulţumit de cele ce se văd, căutând tot timpul mai mult, mai frumos, mai bine, mai trebuitor.
Certe-se nebunii, vorbele lor în vânt se vor pierde! Dispreţuiască fariseii, dispreţul lor va fi cinstea celor credincioşi! Nicodim să îndrăznească, apostolii să nu se ruşineze, martirii sângele să-şi verse, singuraticii să se roage, florile să înflorească şi cerul să se lumineze: va veni o vreme când cele rele nu vor mai fi. Căci pogorându-se, Duhul Sfânt va şi înălţa, venind întru noi, va ridica, mângâind va îndrepta, poruncind va vindeca, pierzându-se unii se va întrista, mântuindu-se alţii se va bucura, împreună cu slugile bune şi credincioase va lucra, împreună cu fiii risipitori se va tângui, cu întreaga lume va suspina arătând înspre cele ce nu se văd încă, dar sunt făgăduite cu nemincinoasă făgăduinţă.
După vreo 70 de ani de discuții presinodale, pregătiri în diferite comisii, reflecții pro și contra, când cea mai multă lume își mutase gândul de la posibilitatea reală de a se întruni Sinodul, iată că într-un timp foarte scurt s-a forțat convocarea acestuia, cu o metodologie de lucru mai mult decât discutabilă, cu o agendă fără substanță reală teologică și discutabilă, fără diseminare, fără consultarea clerului din mănăstiri și parohii, nici a poporului credincios, care ar fi trebuit să trăiască acest eveniment mai mult decât o Liturghie. Faptul că site-ul oficial (după cum ne informează Agentia Basilica) este lansat cu doar câteva săptămâni înainte, arată încă odată că Marele Sinod stă sub semnul grabei și al improvizației.
Pe acela care s-a facut sclav instinctului foamei, care mananca si varsa ca sa manance iar, ne este mila de el, pe cand pe cel care nu doar ca s-a facut sclav instinctului sau sexual, dar, in plus, ii distruge si folosirea sa naturala a devenit gay, lesbiana, transexual, bisexual = LGBT), este aplaudat de catre parlamentarii nostri (!) in altarul Democratiei… !
Cei trei sfinţi au, aşadar, în comun faptul de a nu fi bine primiţi de lume: a nu fi crezut, atunci când vorbeşti despre Dumnezeu, a fi alungat, când viaţa ta este o continuă jertfă de inspiraţie cristică, a nu fi recunoscut, atunci când chipul ţi-e transfigurat de asemănarea cu Cel după al Cărui Chip am fost creaţi – iată tot atâtea situaţii care ne trimit cu gândul la cuvintele ce s-au spus chiar despre Domnul Hristos: „…dar lumea nu L-a cunoscut. Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit” (Ioan 1, 10-11). Acesta este traseul oricărui om ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l împlineşte: din partea lumii este inevitabil să aibă parte de îndoială, de judecată, de respingere.
Noi simţim bucuria Sfintelor Paşti numai dacă am făcut ceva nevoinţe ascetice de-a lungul Postului: respectând postul rânduit, spovedindu-ne, analizând alegerile făcute şi orientările vieţii noastre. Fără atmosfera dulce a străpungerii inimii şi a pocăinţei, specifică Postului, nu putem avea o adevărată bucurie pascală. Fără viaţă ascetică nu există viaţă creştină autentică. Viaţa ascetică nu este doar pentru călugări. Ea este pentru toţi creştinii şi noi rămânem deseori uimiţi aflând că mulţi mireni duc o viaţă mai exigentă decât mulţi dintre călugări. Dacă vreţi să gustaţi din lumina Sfintelor Paşti, îmbrăţişaţi deci Crucea, care nu este o suferinţă sumbră, căci ea a devenit semnul biruinţei.
UPDATE Patriarhia Ecumenica a anuntat ca, in sedinta Sfantului Sinod de pe 13 ianuarie, a fost hotarata canonizarea Cuviosului Paisie Aghioritul
PIETISMUL ANTI-ORTODOX de Arhimadritul Cyril Kostopoulos Pietismul (pietismus) este un fenomen specific vietii religioase protestante care a aparut pentru prima oara in secolul al XVII-lea, in cercurile luterane si prin care s-a incercat reînnoirea vieții spirituale din cadrul Protestantismului, cu …
Doxologia/ Nicolae Pintilie: Sfântul Constantin cel Mare și răspândirea religiei creștine Religia creştină este, prin excelenţă, o religie liturgică în care, pe primul plan se află trăirea liturgică a vieţii celei noi, a vieţii în Hristos. În dumnezeiasca Liturghie sunt …
Pemptousia: Întâlnire cu un taximetrist Îmi zice cineva cu câteva zile în urmă: Părinte, n-ai mai scris nimic de mult… Îi răspund că obişnuiesc să murdăresc cu cerneală suprafaţa albă a hârtiei numai atunci când se petrece ceva care-mi aţâţă interesul sau …
Doxologia: Cum ne îndreptăm spre Crăciun? Simeon Kraiopoulos – Despre pocăință De la bun început aș vrea să vă întreb ceva: Ne simțim oare cu toții în bună rânduială pentru sărbătoarea Crăciunului? Suntem cu toții în pace, în tihnă? Ne …
*** Doxologia: „Din Siria va începe al treilea război mondial! Rugați-vă neîncetat!” În contextul în care lucrurile se precipită într-o posibilă intervenție militară în Siria, a devenit iarăși evidentă una dintre multele profeții ale Părintelui Paisie (Aghioritul). Bineînțeles, profeția ar …
DCNews: Secretul sănătăţii fizice şi mentale a călugărilor de pe muntele Athos O cercetare complexă, derulată pe parcursul a mai bine de un deceniu, demonstrează că una dintre cele mai sănătoase comunități de pe pământ este cea a călugărilor ortodocși …
ortodoxia.md: “Stareţul Paisie şi eu, stând cu picioarele în sus” – film ortodox (cu subtitrare în română) Denumirea originală: Старец Паисий и я, стоящий вверх ногами, Anul producerii: 2012
“OMUL PACATUIESTE, IAR DOMNUL HRISTOS SE RASTIGNESTE PENTRU EL” – Cuvant al Mitropolitului Teofan catre tinerii din tabara de la Nemtisor, 28 iulie 2013 – *** „Cerul de la Nemțișor a fost și va rămâne foarte aproape de noi” Tabăra …
Frumosul filocalic şi liturgic în absenţa rigorii dogmatice eşuează în sentimentalism siropos, în pietism, iar rigoarea dogmatică detaşată de dimensiunea liturgic-filocalică sfârşeşte, sec, în intelectualism şi fanatism… Doxologia: PASTORALA SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE LA DUMINICA ORTODOXIEI DIN ANUL …
[…] Toate vor incepe de la un papa… si mi-e teama ca va fi urmatorul, care va fi cu adevarat copilul satanistilor care conduc acum Vaticanul. Sa stiti ca Vaticanul nu este papa, Vaticanul este o intreaga organizatie ascunsa in …
Φως Χριστού (Lumina lui Hristos): MISIUNEA ELPIDIE: Un preot din Rodos a ridicat cinci orfelinate Ce face un misionar grec in Africa si ce distanta desparte Rodos-ul de Uganda? O distanta foarte mare, de sute de mii de kilometri. Totusi …
Pemptousia: Protoprezbiterul Gheorghios Metallinos/ Cronologia creştină Timpul este perceput în creștinism drept cadrul în care se manifestă revelația dumnezeiască și intru care se lucrează mântuirea omului și sfințirea zidirii pe întreg parcursul istoriei. Are, adică, un sens soteriologic, corelat întotdeauna cu …
Doxologia: pr. Ioan Valentin Istrati: Moartea ca gravitaţie spirituală Mântuitorul Hristos este permanent preocupat binele oamenilor, aş zice de la începutul creaţiei. Pe unde găseşte vreun bolnav, îl vindecă, dăruieşte lumină celor orbi, întăreşte pe slăbănogi, picură auz în urechile …
Pr. Prof. Georgios Metallinos la Seminarul din Iasi, noiembrie 2012. Sursa: Doxologia.ro
Doxologia: Întâlnire duhovnicească cu doi importanți teologi greci la Seminarul din Iași Marți 6 noiembrie 2012, ora 11, va avea loc în Capela Sf. Împărați Constantin și Elena, o întâlnire duhovnicească a elevilor și profesorilor Seminarului Teologic Sf. Vasile cel Mare …
Un punct de vedere ortodox care considera ca omul aflat in MOARTE CEREBRALA este VIU, iar prelevarea organelor sale este ASASINAT Despre transplantul de organe umane ”Si in aceasta chestiune, si indeosebi asupra aspectului “mortii cerebrale si a organelor …
