NEBUNIA PENTRU MAI-MARII LUMII vs. NEBUNIA INAINTEA LUI DUMNEZEU. “Izbavirea” de boala – intre LOCKDOWN, MASCA SI VACCIN. “Oare lupta aceasta este chiar anticovid sau mai există ceva în spatele acestei lupte? Să mărturisim credința noastră chiar cu prețul oprobriului public”
Predică de seară a Pr. Tudor Ciocan, luni, 23.11.2020:
„Preacucernice părinte și iubiți frați creștini,
O să încerc să nu fiu prea lung, pentru că este ora destul de târzie și pentru că deh, suntem în starea aceasta în care trebuie să dăm cu subsemnatul după o anumită oră. Într-o stare foarte aproape de starea de lockdown.
Ați auzit de multe ori cuvântul ăsta, lockdown și noțiunea respectivă și știm ce înseamnă. Înseamnă că trebuie să stăm îngrădiți în casele noastre. Am aflat și eu cu mare surpriză că era un cuvânt folosit deja, o noțiune folosită în psihiatrie până să vină această pandemie. În psihiatrie, lockdown era folosit pentru închiderea nebunilor violenți. De asemenea, am aflat cu surprindere că era folosit lockdown ca termen în jargonul jandarmilor de pușcărie și era folosit pentru închidere. În SUA și în țările de limbă engleză, denumește închiderea în niște spații izolate a deținuților violenți care se revoltă. Or, deodată aceste două trimiteri m-au lămurit mult mai mult, când ni s-a spus că suntem în lockdown, cam cum suntem considerați. O mulțime nebună și violentă, posibil violentă, care trebuie închisă ca să fie disciplinată. Mulțime nebună și violentă.
Și ați auzit ieri Evanghelia Sf. Apostol Luca (…) unde Dumnezeu îi spune: „Nebune! în noaptea aceasta vor cere de la tine sufletul tău. Și cele ce ai pregătit ale cui vor fi?” De asemenea, auziți în cea de a V-a Evanghelie de la Sfântul Maslu în pericopa despre cele zece fecioare că cinci fecioare sunt numite în textul nostru românesc așa, mai „mângâiat”, neînțelepte; în textul grecesc sunt chiar nebune. Deși altădată Mântuitorul interzice cu desăvârșire să-l numim pe fratele nostru nebun, raca.
Cum să împăcăm noi toate astea? Pe de o parte, unii ne consideră un fel de nebuni și ne închid ca pe nebuni. Sau ca pe cei care sunt pușcăriași, deci au făcut rele și fărădelegi și sunt și posibil violenți sau violenți și ne închid. Pe de altă parte, Dumnezeu folosește termenul de nebun și interzice folosirea termenului de nebun de către noi, creștinii.
În primul rând, textul Evangheliei nu-i inițial în limba română, e în limba greacă. Acolo există mai multe feluri de nebunie. Există nebunia neînțelepciunii, cel care nu înțelege principiile universului, să-i spunem așa, și există nebunia omului lipsit de practică, cel care de pildă încearcă să zidească un ditamai blocul, fără să-i facă fundație, undeva unde curge apa și unde se va prăbuși. Nebunia omului lipsit de simț practic. În Evanghelie, când se vorbește despre bogat și despre fecioarele cele nebune, se vorbește despre această lipsă a simțului practic. De ce? Pentru că în practica noastră noi putem dobândi mântuirea, în lucrarea noastră practică de zi cu zi putem să dobândim mântuirea. Zis-a cel nebun întru inima sa: nu este Dumnezeu! Deci iată că mai există nebunie și în Vechiul Testament. De asemenea, Saul înnebunește la un moment dat. Așa încât să ne uităm bine ce înseamnă nebunie pentru Dumnezeu, ce înseamnă nebunie pentru cei care conduc lumea.
Nebunia din perspectiva dumnezeiască este trăirea vieții fără gândul la mântuire. Lipsit de acest tip de simț practic, anume că-n lumea aceasta și-n viața aceasta trebuie să ne dobândim mântuirea prin lucrarea noastră practică, prin faptele noastre, care sunt o consecință a credinței noastre. „A credinței noastre” înseamnă a cunoașterii noastre despre Dumnezeu și a încrederii noastre în Dumnezeu. Nebunia pentru mai-mari lumii acesteia înseamnă să nu asculți de ei. Înseamnă să gândești despre Dumnezeu și să trăiești pentru Dumnezeu. Înseamnă să încerci să trăiești viața aceasta altfel decât ni se propune.
Și ni s-a propus tot timpul, pe filiera aceasta apuseană o bunăstare materială. Știți prea bine sau s-a spus deja că unul dintre modurile prin care capitalismul a biruit socialismul, comunismul sovietic și la noi, a fost prin difuzarea serialului acela, Dallas, unde erau niște multimilionari. Cei mai tineri nu știu, cei mai în vârsta sigur știu. Familia Ewing, niște multimilionari care aveau o piscină și aveau și cai, ceva ce niciodată n-am fi putut noi visa aicea în comunism. Și spuneam iată, se poate trăi [și altfel]. Dar era un țel foarte înșelător. Nu spun că era bine în comunism, era rău în comunism. Libertatea de gândire era strașnic supravegheată. Partea materială era și ea rea, nu puteai să te duci să-ți cumperi ce voiai, nu găseai pâine la un moment dat decât pe cartelă, zahăr, carne… Le știți pe toate celelalte. Dar libertatea de gândire era strașnic supravegheată. Dincolo, s-a propus, nu în primul rând libertatea de gândire pentru oameni, ci s-a propus această bunăstare. Iată că acuma nici libertatea de gândire nu se mai poate. Bunăstarea mai există încă. Putem să ne cumpărăm încă pâine și salam și ce mai vrem noi acolo. Putem să ne cumpărăm încă fără cartelă. Dar libertatea spirituală deja este redusă. Deja a vorbi altfel și a gândi altfel decât se dispune de sus este… începi să fii culpabil, vinovat.
Corupția ucide. Ați auzit asta foarte bine. La noi în țară. Și văd că de fapt este, iarăși, o lozincă universală, cel puțin pentru spațiul lumii anglo-saxone. În China, coruptul e împușcat și-și plătește și glonțul. „Corupția ucide!” Ați mai auzit această lozincă? Oare am devenit atât de curați, cei care ne conduc din februarie până acum, încât nu mai sunt corupți? Nu mai există corupție? Nu! Acum ne centrăm cu toții pe lupta cu covid. De acord. E o luptă mare, o luptă grea, e o luptă parșivă cu un inamic așa-zis foarte parșiv. Cu toții, pentru că este o luptă mondială! Uniunea Europeana a dat recent legi privitor la discriminarea pozitivă pentru minoritățile sexuale. În plină luptă anticovid.
Și atunci încep să mă uit și eu. Oare lupta aceasta anticovid este chiar lupta aceasta, sau mai există ceva în spatele acestei lupte? Oare este cumva doar o iluzie lupta aceasta la care suntem cu toții constrânși? Și trebuie să ne arătăm supunerea și convingerea prin purtarea de pildă a măștii și trebuie să ne punem masca aceasta? Vrem, nu vrem, trebuie s-o punem. N-o pui, ești amendat. N-o pui, societatea, dar nu toată societatea, dar o parte foarte guralivă a societății se uită foarte urât și face foarte mult scandal. Crezi în ea, nu crezi în ea, trebuie s-o porți. Masca vine deja pe figură. Pot s-o îndepărtez de la mine când vreau, în principiu. Și acum, cu riscul amenzii, pot s-o îndepărtez. Nu spun s-o îndepărtăm. S-ar putea să fie de folos.
Vine pasul următor pe care nu mai pot să-l îndepărtez: vaccinul! „Izbăvitorul”! Pentru că am fost duși în situația aceasta în care să fim împinși spre disperare, cu o frică generată dintr-o minciună. Și asta o vedem iarăși, cu ochiul liber. Cunoaștem oameni care s-au îmbolnăvit, cunoaștem foarte mulți care s-au însănătoșit și continuu să spun, până acum cunoaștem foarte puțini care au murit. Cunoaștem! Nu mă uit la televizor, nu mă gândesc la televizor și la media. Noi, în jurul nostru, în lumea noastră. Și dacă ne-am sonda puțin și anii trecuți, dar atunci nu ne puneam problema asta, și anii trecuți am fi cunoscut oameni care au murit. Dar suntem înfricoșați să nădăjduim în acest vaccin care va intra în mine și nu-l voi mai putea scoate afară ca pe mască. Și va fi presiunea aceasta mediatică, publică a societății așa-zis civile să ne facem vaccinul. Iar cei care nu vor dori vor fi considerați paria și bineînțeles că li se vor reduce drepturile. Mă întreb și eu, oare celor din comunitățile acestea, minoritățile acestea despre care am vorbit mai înainte, dacă nu-și vor face vaccinul li se vor reduce drepturile? Nu știu. Mă întreb.
Vedeți că deja ne îndepărtăm foarte tare de ceea ce ar trebui să fim. Deja lumea în jurul nostru, mai-marii lumii acesteia, și când mă refer la mai-marii lumii, mă refer la mai-marii lumii, nu la micii noștri guvernatori, ce sunt ei, principi și alte asemenea mici aristocrații. Mai-marii lumii acesteia au intrat în luptă cu Dumnezeu. Și intrând în luptă cu Dumnezeu, vor să antreneze întreaga lume în luptă cu Dumnezeu.
De-acuma, pentru noi este și un timp al mântuirii și dăm slavă lui Dumnezeu pentru acesta. Nici măcar nu trebuie să facem sute de mătănii. Nu trebuie să facem cine știe ce mari eforturi ascetice, ci este suficient să păstrăm în sufletul nostru, în mintea noastră, în inima noastră mărturisirea de credință aceasta, că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu celui Viu, este Mesia cel Adevărat. Să mărturisim aceasta, credința noastră chiar cu prețul oprobriului public. Și dacă credem cu adevărat că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Mesia cel Adevărat, nu vom mai aștepta mântuire din altă parte. Nu vom mai aștepta izbăvirea din boala veacului acesta de la altcineva.
Pentru că vedeți, bogatul spune atunci: Am de toate, suflete al meu, bucură-te și te veselește, am ce mânca, am ce bea, de-acum mă pot bucura și mă pot veseli. Nu suntem bogați. Noi aicea suntem săraci, foarte săraci. Nu ne comparăm cu asemenea bogăție. Dar vaccinul merge pe acest gând: „Gata, m-am vaccinat! De-acum pot să mă bucur și să mă veselesc!”. Exact același gând. Bogăția nu se referă numai la material, se referă și la sănătate. În momentul în care am impresia că am sănătatea trupească asigurată, pot să mă bucur și să mă veselesc. Și „Nebune, ce vei face, că în noaptea aceasta vor lua de la tine sufletul tău!” Și mai mult decât atât. Am citit acuma, ieri, legat de vaccinul ăsta. Unul dintre oficialii care se ocupă de vaccin la noi în țară spunea că cei care se vor vaccina vor trebui să poarte mască la fel de mult ca și cei nevaccinați. Până nu se va ajunge la imunizarea în masă – n-a mai spus „de turmă”, slavă Ție, Doamne! Și atunci unde și spre ce ne îndreptăm?
Încă o dată, dăm slavă lui Dumnezeu pentru că trăim în aceste vremuri în care mântuirea o dobândim mai ușor decât [o puteam dobândi] până-n ianuarie-februarie 2020. Este suficient să nu ne lăsăm influențați, manipulați, iluzionați de media, de net, de cei care conduc foarte de sus lumea aceasta și care vor să fim o masă de manevră, ci să păstrăm fiecare dintre noi cu tărie în viața noastră, și s-o spunem și celor din jurul nostru – chiar dacă se vor uita suspicios la noi, chiar dacă poate nu ne vor mai deschide ușa, chiar dacă sunt casnicii noștri, se poate întâmpla și aceasta – dar s-o spunem cu credință și cu bucurie, că Iisus este Fiul lui Dumnezeu celui Viu. Și credința în Iisus, Fiul lui Dumnezeu celui Viu va avea roade și-n lumea aceasta, anume pacea, liniștea, împăcarea, dreapta socotință, înțelegerea adevărată a ceea ce e bine să fac și ceea ce nu e bine să fac, ascultarea adevărată. Și mai ales adevărul în lumea acesta îl vom dobândi prin credința în Hristos și, mai ales, mântuirea, în viața veșnică! AMIN!”
Legaturi:
Pentru mine, cuvintele parintelui sunt ca un pahar cu apa rece intr-o zi calduroasa. Imi racoresc sufletul si imi dau curaj sa merg mai departe.
Va multumesc pentru ca ni-l faceti cunoscut!