CUVINTE VII SI TARI DE LA UN SFANT IN VIATA, PARINTELE EFREM DIN ARIZONA (mai 2014): SODOMIA VA ADUCE RAZBOIUL NUCLEAR! “Hristos nu poate tolera astfel de pacate. Razboiul va incepe din cauza pacatelor… Vom trece prin mari dureri”

1-09-2014 ~~Sublinieri~~

Cum sunt Raiul si Iadul? Ce sa facem ca sa ne mantuim astazi?

Vedeti si:

LA INCEPUT DE NOU AN BISERICESC… Cu Domnul inainte, pe drumul Crucii, inarmati si imbarbatati cu arma rugaciunii si a bunei-voiri
INCEPUTUL ANULUI NOU BISERICESC – 1 septembrie
DOMNULUI SA NE RUGAM... Sa ne folosim de puterea Psaltirii in razboiul nevazut!
E NEVOIE DE “APA CEA VIE”. Sa nu dezertam de la lupta cea buna!
Sfantul Serafim Rose: INNOIREA DUHOVNICEASCA NU VINE DE LA SINE!
INCEPUTUL ANULUI BISERICESC – PRILEJ DE NOU INCEPUT BUN. Gheron Iosif: FA METANIE DE INDATA CE GRESESTI, NU PIERDE TIMPUL!

O conversatie cu parintele Efrem din Arizona

traducere dupa blogul Mystagogy, confruntat cu originalul grecesc

Urmatoarea conversatie a fost inregistrata de niste fii duhovnicesti ai parintelui Efrem din Arizona, fost vietuitor al manastirii Filotheou, care l-au vizitat in mai 2014 la Manastirea Sfantului Antonie cel Mare din Arizona.

Parintele Efrem: Uita-te la aceasta poza a parintelui Iosif Isihastul. Am avut un parinte duhovnicesc minunat. Era foc, foc, un om de exceptie. Se gandea doar la lucrurile ceresti; asa a trait.

Doua lucruri ne spunea mereu: rabdare si rugaciune, si acum ne ajuta atat cat ii permite pronia lui Dumnezeu. Fiind in ascultare fata de el, nu ne-am certat niciodata intre noi. Altii ne-au creat probleme, atacandu-l pe parinte, acuzandu-l, dar Gheron Iosif ne spunea: “Lasati-i sa vorbeasca, noi nu vom spune nimic”.

Interlocutor: Parinte, noi suntem slabi in toate cele. Ce se va intampla cu noi?

Parintele Efrem: Astazi traim alte vremuri. Dumnezeu are alta masura pentru cei de azi. Gheron Iosif avea o facultate duhovniceasca. Sunt multumit ca voi sunteti la liceul duhovnicesc. Astazi este asa o mare furtuna care distruge totul in calea ei. Tineti aproape de traditia pe care v-am transmis-o si sa stiti ca azi este o marturisire sa spui ca Domnul nostru Iisus Hristos este Dumnezeul nostru. Fortele intunericului nu doresc acest lucru.

Interlocutor: Parinte, dupa o viata de lupta, ce a ramas in sufletul dumneavoastra?

Parintele Efrem: Totul este secundar. Totul. Cel mai important lucru este numele lui Hristos si vad acum ca oamenii pot invinge numai prin iubire. Viata mea a fost osteneala si durere: am trait in saracie pe vremea nemtilor, foamete in timpul ocupatiei, ispite si suferinte in manastire. O lupta grea. Doar numele lui Hristos si al Maicii Domnului mi-au dat putere. Cine nu cheama zilnic numele lui Hristos si al Maicii Domnului nu este crestin.

Interlocutorul: Cu alte cuvinte, numele lui Hristos este cel mai important lucru?

Parintele Efrem: Desigur, deoarece astfel avem mereu mintea la Hristos. Sfintii Parintii erau luminati de Duhul si astfel ne-au lasat aceste mici rugaciuni. Cateva cuvinte: “Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ne pe noi” si “Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi”. Nu e nevoie sa citim enciclopedii sau multe carti. Cu aceste doua mici rugaciuni orice crestin se poate mantui. Calugarii care nu au griji lumesti se roaga mult si ating inaltimi duhovnicesti. De asemenea, Maica Domnului ajuta foarte mult. Este ca si cum [monahii] i-ar vorbi lui Hristos direct, deoarece ei se dedica rugaciunii si asta este lucrarea lor principala, iar oricine are darul rugaciunii in inima sa, atunci cand moare nu este necajit de vamile vazduhului. Imediat dupa moartea lor se duc direct la Hristos. Nu exista obstacole, deoarece numele Domnului are putere. Dumnezeu este foc.

Interlocutor: Si Acatistul Maicii Domnului este o rugaciune puternica?

Parintele Efrem: Desigur. Cand spunem acatistul avem mare bucurie si putere de la Maica Domnului. Preasfanta Nascatoare m-a ajutat de multe ori. Ea ma scapa din multe greutati.

Interlocutor: Astazi suferim de deznadejde si de nerabdare.

Parintele Efrem: Deznadejdea este mereu de la diavol si cine deznadajduieste isi pierde puterea. Foarte importanta in viata este rabdarea. Cand nu avem rabdare, viata noastra se descompune.

Interlocutor: Parinte, noi, lumea ne gasim in mare dificultate, dat fiind tot ce se intampla azi. Ne este teama.

Parintele Efrem: Da, simtim ca lucruri catastrofale se vor intampla si se intampla zilnic. De aceea alergam la manastire si la biserica, dar nu trebuie sa ne temem. Gandeste-te, daca o singura ceata de ingeri s-a transformat in demoni si au facut atata rau, cat de mult pot sa ajute noua cete de ingeri. O data L-am vazut pe Hristos pe tronul Sau si langa El statea Maica Domnului si cetele Ingerilor si Sfintilor. Asteptau un semn de la Hristos sa ajute omenirea in aceasta situatie in care se gaseste. Atunci cand ne umplem inima cu Hristos, in fiecare zi credinta noastra se intareste si putem sa infruntam orice situatie. Maica Domnului se roaga pentru noi si mijloceste ca sa avem credinta si putere.

Interlocutor: Parinte, la varsta la care va gasiti acum, va puteti ruga ca inainte, sau acum e altfel?

Parintele Efrem: Ma rog cu mai multa putere acum decat la inceput. Desigur, nu am intensitatea rugaciunii pe care o avea parintele Iosif Isihastul, dar ma rog, si acest lucru mi-a mangaiat sufletul in tot ce am trecut si prin ce trec inca.

Interlocutorul: De multe ori sfintele moaste sunt bine mirositoare.

Parintele Efrem: Este ca si cum ne-ar spune ca suntem rude.

Interlocutor: Cancerul este foarte raspandit astazi.

Parintele Efrem: Suferinzii de cancer sunt martiri. Incerc sa-i intaresc cu rugaciunile mele, cu sfatul meu, si, cand pot, ii vizitez.

Interlocutorul: Multi oameni trec prin mari dificultati, fie din cauza rautatii altora, fie din cauza propriilor lor greseli. Este atat de dificil, este ca si cum ar trai in iad.

Parintele Efrem: Atunci cand oamenii traiesc iadul pe pamant si inteleg valoarea duhovniceasca a acestei experiente atunci cand vor muri nu vor fi judecati deloc, ci vor ajunge direct in bratele lui Hristos. Dar daca nu vad intelesul duhovnicesc, atunci cand vor muri vor continua sa sufere acelasi iad si dincolo.

As vrea sa iti zic ceva despre rai. Inainte de a implini optzeci de ani vizitam adesea raiul. Si acum fac acest lucru dar, desigur, varsta isi spune cuvantul. Odata, Domnul m-a luat de mana si mi-a zis: “Aici ai construit o biserica, aici ai spovedit si ai salvat un om, aici ai alinat pe cineva, aici ai mustrat pe cineva…” Cu alte cuvinte, El imi spunea tot ce am facut si imi dadea o asa de mare bucurie prin cuvintele Sale incat I-am spus: “Dulcele meu Iisus, nu mai pot indura aceasta bucurie. Voi exploda. Adu-ma inapoi”. Si atunci reveneam in camera mea. Odata, in rai am vazut un barbat foarte frumos (un cavaler). Langa el era un cal cu o coada frumoasa. In sinea mea am simtit invidie fata de el. As fi vrut si eu sa am un astfel de cal. Atunci el a tipat la mine si mi-a zis pe un ton de comandant: “Mergi si spune armatei ca ariergarda este nepazita si dusmanul va ataca acolo” (adica diavolii). Am alergat si am facut ce mi-a zis. M-am intors sa ii spun ca am facut ce mi-a zis. M-a imbratisat, m-a sarutat, s-a urcat pe cal si a plecat zambind.

Interlocutorul: Cu alte cuvinte, multe lucruri se intampla pe la spate, de care noi nu ne dam seama?

Parintele Efrem: Desigur. De aceea trebuie sa fim foarte atenti pretutindeni. Foarte atenti. Vom avea parte de o judecata infricosatoare.

Interlocutorul: Cum este iadul?

Parintele Efrem: Cum este? Cumplit, cumplit! Sa dea Domnul nici macar o pasare sa nu ajunga acolo. Asa precum oamenii se scufunda in mare, asa se ineaca in chinurile iadului trasi de demoni. Trebuie sa ne rugam pentru morti. Este un mare act de milostenie. Mama mea a fost o femeie credincioasa. Mi-am bazat copilaria pe cuvintele ei. Dar inainte sa moara cu doi ani imi spunea: “Parinte, roaga-L pe Dumnezeu sa ma ia”. Si inainte sa plece s-a luptat.

Interlocutor: Cu cine s-a luptat?

Parintele Efrem: Cu demonii.

Interlocutor: I-ati vazut?

Parintele Efrem: Da, asa cum vad oamenii.

Interlocutorul: Ingerul nu a ajutat-o?

Parintele Efrem: El era in spatele ei. A stat deoparte si a lasat-o pe ea sa se bata pentru a lua cununa.

Interlocutor: Auzim de atatea nenorociri care stau sa se intample. Ce se va intampla cu noi, cei ce nadajduim la mila Domnului?

Parintele Efrem: Dumnezeu va face cu fiecare planul Sau, ca sa salveze acel suflet. Vai! Vai! Prin ce vom trece si noi! Prin mari dureri. Atena are multi sfinti, dar Muntele Athos si Sfantul Dimitrie apara nordul Greciei. Am o evlavie deosebita pentru Sfantul Dimitrie. Dorm cu sfantul sau mir. Grecia si-a intors spatele de la Hristos. De aceea va suferi mult. Copiii in Grecia sunt fie foarte induhovniciti, fie foarte intunecati. Copiii parintilor evlaviosi sunt aluatul lui Hristos si viitorul Greciei.

Interlocutor: Multe femei sufera astazi.

Parintele Efrem: Hristos este foarte aproape de sufletele care sunt dispretuite.

Interlocutor: Anumiti oameni au daruri spirituale deosebite. Cum se intampla acest lucru?

Parintele Efrem: Acesti oameni fie au fost foarte nedreptatiti, incercati sau au atins inaltimi duhovnicesti deosebite, astfel incat au fost daruiti astfel. Daca ii psalmodiem Domnului, si El canta pentru noi.

Interlocutor: In ultima vreme in Ierusalim s-au intamplat o serie de lucruri minunate.

Parintele Efrem: Si eu as vrea sa vad aceste lucruri. Acolo este orasul Domnului. Sfanta Lumina este mereu in Sfantul Mormant, dar la Paste acest dar este dat tuturor. Ar trebui sa mergi la Ierusalim. Acolo vedem ce a indurat Hristos pentru noi si ii multumim dupa puterea noastra, raspunzand iubirii Sale. Si eu am mers de cateva ori in trecut.

Interlocutor: Cateodata se intampla sa apara neintelegeri intre noi.

Parintele Efrem: Acestea sunt lucruri omenesti. Nu vor disparea niciodata. Noi trebuie sa le depasim si sa alergam la Hristos. Trebuie sa avem mintea la ce ne-a pregatit Hristos in Imparatia Sa, dupa A Doua Sa Venire. Acum mergem in pronaosul raiului dar mintea omeneasca nu-si poate imagina ce este Raiul. Doar lumina si buna mireasma! Binecuvantare! Bucurie de neimaginat! Nimic nu se va invechi acolo! Hristos vrea ca totul sa fie innoit in Imparatia Sa. Nimeni batran. Mama mea a murit la 95 de ani si o vad ca la 30 de ani.

Pe vremea ocupatiei aveam o vecina care era slaba la minte. Erau doi copii. Noi incepeam sa ne jucam si ei inca veneau pe drum, desi plecasem in acelasi timp. I-am gasit in rai: au murit pe vremea ocupatiei de foame cand erau inca mici. I-am intrebat: “Ce faceti aici? Cu ce va ocupati timpul?” Mi-au raspuns: ”Efrem, aici nu vorbim. Doar citim, invatam”. Nu stiau cum sa isi scrie numele si in rai invatau. Aceasta arata desavarsirea raiului.

Interlocutor: Multi oameni ajuta manastirile.

Parintele Efrem: Toate aceste fapte sunt scrise in Imparatia lui Dumnezeu. Sa aiba pace, sanatate si binecuvantare in casele lor.

Interlocutor: In biserica erau oameni din toata lumea. Ce lucrare frumoasa faceti, parinte, precum cea a apostolilor: ”Mergand, invatati toate neamurile”.

Parintele Efrem: Sunt o nuca uscata. Nu am facut nimic.

Interlocutor: La ce va ganditi, la varsta la care sunteti?

Parintele Efrem: Ma gandesc sa imi intaresc lucrarea mea aici, deoarece multi oameni s-au folosit, multe suflete. Si cum voi merge sa ma intalnesc cu Domnul…cum voi merge nevrednicul de mine.

Interlocutor: Domnul isi va trimite ingerii sa va ia.

Parintele Efrem: Nu stiu despre aceasta, nu stiu cum va judeca Domnul. Acum sanatatea nu ma ajuta, sunt batran.

Interlocutor: Parinte, domnul P… a murit in ziua unui mare sfant.

Parintele Efrem: Acesta i-a deschis usile raiului ca sa intre. Atunci cand cineva moare si sufletul sau este mantuit, sfantul care se serbeaza in acea zi il primeste in rai pentru ca e sarbatoritul acelei zile.

Interlocutor: Multi oameni mor pe neasteptate.

Parintele Efrem: Da. In fiecare zi trebuie sa avem “pasaportul” la noi. Odata am spovedit pe cineva in spital care suferea de ameteala si a doua zi a murit. Facuse ceva bun in viata sa si a fost salvat in ultimul moment. In viata mea am trecut prin multe greutati si am vazut cum pronia divina aranjeaza totul spre binele omului. Fie ca amintirea mortii sa nu ne paraseasca nici o clipa. Cititi Patericul, convorbirea Sfantului Macarie cu craniul de mort. Odata, intr-un vis m-am vazut imbracat foarte frumos. Cu vesminte preotesti, ca la sarbatoare, pe un piedestal si sub mine erau femeile pe care le spovedisem si ele strigau: “Parinte. Parinte, vrem si noi sa fim cu tine”, dar nu li se ingaduia. Aceasta arata responsabilitatea mea si harul preotiei. De aceea, ar trebui sa te rogi pentru mine. Trebuie sa fii atent si disciplinat. Sa te lupti in fiecare zi cat de mult poti. Hristos ii iubeste pe monahi deoarece ei sunt armata Sa.

Interlocutor: Parinte cand mergeti in rai si vorbiti cu Hristos, Ii spuneti si despre noi, calugarii si monahiile voastre, si despre oamenii care v-au cerut ajutorul?

Parintele Efrem: Desigur ca Ii spun.

Interlocutor: Si cum raspunde El?

Parintele Efrem: Bine, Ma voi ingriji, bine.

Interlocutor: Parinte, daca veti muri si s-ar intampla ca noi sa fim in viata, sa nu ne uitati cand veti ajunge la Hristos pe noi cei ce vom fi aici, luptandu-ne.

Parintele Efrem: (razand) Nu, asta nu se va intampla.

Interlocutor: Noi vom pleca maine. Spuneti-ne un ultim cuvant de final.

Parintele Efrem: Sa dea Domnul sa aveti o calatorie lina si binecuvantata. Sa fiti sanatosi. Va binecuvantez. Fiecare stie ce poarta cu sine, dar eu va las ca testament sa cunoasteti pe Duhul Sfant. Lucrati ca sa-L primiti in sufletele voastre, tinand poruncile Evangheliei si avand pace in suflete. Sa aveti iubire, intelegere si sa strigati numele Domnului si al Maicii Sale. Fie ca ingerii sa va insoteasca.

Cum le zice celor care se casatoresc in afara legii aici?

Interlocutor: Nu cumva va referiti la homosexuali?

Parintele Efrem: Da, acestia. Vechiul Testament spune: “Nu va ramane Duhul Meu peste oamenii acestia pentru ca sunt doar carne”. Asta se aplica astazi. Sodoma a ars ca lovita de o bomba nucleara. Hristos nu poate tolera astfel de pacate. Peste tot sunt venerate pacatele carnii. Nu exista pocainta. Cuvioasa Maria Egipteanca s-a pocait. Toti homosexualii vor fi distrusi. Doar cenusa… foc (nuclear)… cenusa. Razboiul va incepe din cauza pacatelor.

“Sa stiti ca vadit sunt ultimele vremi. Si Apostolul Ioan spunea acum 2000 de ani ca erau. Erau, in samanta, numai ca astazi, ceea ce era de necrezut candva cand se citea Apocalipsa si alte prorocii, este tehnologic realizabil. (…) Infricosatoare sunt, dar daca Dumnezeul nostru se zice atotputernic, in zilele astea vom vedea ce inseamna atotputernic si cerem Tie, Doamne, sa ne arati lucrul asta, daca noi vom traversa acele perioade! Sunt infricosatoare, dar nu vom deznadajdui, căci milostiv este Dumnezeu si mare este Dumnezeu. (…) Atacurile si navalele care vin asupra omului sunt inca de acum deja de necomparat cu cele ce erau inainte. Spunea cineva aseara, un Prea Sfintit parca, ca in viata noastra, in ultimii 30 de ani lumea a devenit de nerecunoscut. Asa e … si se schimba pe ceas ce trece! O maica imbunatatita, Sebastiana, pe care Domnul a luat-o acum cativa ani, de prin regiunea Timisoarei, de pe undeva (…) spunea unui parinte pe care il cunosc eu: „Parinte, vremi ca astea n-am apucat. Am cunoscut razboiul, am cunoscut foamete, am cunoscut prigoane, dar vremi ca astea n-am mai vazut. Ieri – zice – mi-au trebuit patru ceasuri ca sa citesc un acatist.” Intelegeti putin de ce vi se duce mintea si nu ramane la rugaciune, in biserica sau in chilie? Da, suntem pacatosi, dar sa stiti ca nu e numai pacatul nostru. Sunt si alte lucruri pe care nu le putem dovedi, dar va spun asta ca marturie a unora mai batrani si care au cunoscut alte lumi. Deja si eu ma vad ca un martor al unei alte lumi pentru cei care astazi au 30 sau 20 de ani si mai putin. Iar parintele nostru a fost si martor al lumii inainte de primul razboi mondial (…) si mi-a spus ca dupa aceea n-a mai fost niciodata acea pace de care isi amintea in tineretile lui, acea asezare a lumii care se simtea. Dupa primul fratricid mondial s-a ridicat harul de pe pamant si n-a mai venit. Dupa al doilea fratricid mondial a fost si mai rau si prin anii ’70 ne zicea: „Daca va mai veni un razboi mondial credinta pe pamant va deveni cu neputinta“ (…)

***

LUCRAREA DEMONILOR IN SUFLETELE NOASTRE. Forme de manifestare a indracirii si CUM PUTEM LUPTA CU INFLUENTELE DIAVOLESTI

Insasi chemarea numelui Domnului Iisus Hristos, daca se face cu credinta, este deja infricosatoare pentru diavol. In numele Meu demoni vor izgoni (Mc. 16,17), le-a fagaduit Domnul urmatorilor Sai, si aceasta fagaduinta este nemincinoasa. Din istoria Bisericii si din Vietile Sfintilor cunoastem multe cazuri de asemenea izgoniri. Chiar in primele timpuri ale Bisericii lui Hristos, Apostolii se foloseau de numele Domnului ca de o arma impotriva duhului necurat...

Parintele Zaharia de la Essex – Cuvant de invatatura catre preoti, Durau, sept. 2011 (VIDEO): “Sa aducem multumire lui Dumnezeu continuu si pentru toate!”

Numele Lui. El ne-a dat un Nume mai presus de tot numele, intru care putem fi mantuiti. Chemand neincetat numele Lui, intram in Duhul Lui, pentru ca Numele este de nedespartit de Persoana Sa. Si Acesta sterge din noi toata murdaria si rugina care s-au depus. Duhul lui Antihrist este prezent deja in viata noastra. Chemand numele Domnului neincetat, nimicim aceasta prezenta negativa a vrajmasului in viata noastra.

Gheron Iosif: “Nu avem haina de nunta, de aceea trebuie sa ne curatim”. PLANSUL, CHEMAREA LUI DUMNEZEU, RENUNTAREA LA PACAT, SPOVEDANIA…

Rugaciunea mintii, invocarea numelui lui Dumnezeu nu lasa loc nici indoielii si nici ratacirii. In timp ce se invoca numele lui Hristos fara incetare inlauntrul inimii, Acesta ne curateste de intuneric si ne scoate la lumina”.

“Duhovnicul si ucenicul”: CRIZA VIETII DUHOVNICESTI A CREDINCIOSILOR “PRACTICANTI” si PERICOLUL BANALIZARII CELOR SFINTE. Urgenta iesirii din inertie, a retrezirii la pocainta adevarata, la nevointa si lucrarea launtrica

Exista oare vreo iesire? Putem oare sa nadajduim in ceva? Rapunsul trebuie sa fìe obiectiv si cinstit: nadejdea nu e prea mare. Trebuie sa recunoastem ca am ajuns in acea epoca a istoriei Bisericii cand multe lucruri au devenit cu neputinta, deosebit de grele, multe nevointe s-au indepartat de noi, au devenit de neconceput astazi. Desigur, va amintiti ce se spune despre vremurile de pe urma: intr-atat va fi nevointa, incat un om doar sa cheme numele Domnului si se va mantui. Nimic altceva nu se cere, doar sa chemi in acel infricosator ceas numele lui Dumnezeu si te vei mantui, tinand seama de stramtorarile vremurilor.

Acatistul Maicii Domnului, aducerea aminte de moarte, ajutorul sfintilor, Arizona, atentia, cancer, cancer mucenicie, casatorii homosexuale, ce sa facem pentru morti, cei din iad, chemarea numelui, deznadejde, Doamne Iisuse Hristoase, Efrem Filotheitul, focul iadului, gandul la moarte, Grecia, homosexuali, homosexualitate, iad, iadul, infricosatoarea Judecata, ingerii, iubirea Maicii Domnului, judecata lui Dumnezeu, judecata particulara, judecata sufletului, lupta cu diavolul, Maica Domnului, mijlocirea sfintilor, neintelegeri, nerabdare, numele lui Dumnezeu, pacate, patimi trupesti, pomenirea mortii, pomenirea mortilor, pregatire pentru moarte, puterea rugaciunii, puterea sfintilor, rabdare, rai, rai si iad, Raiul, razboi, razboi mondial, razboi nuclear, razboiul nevazut, rugaciune, rugaciune pentru adormiti, Sodoma, sodomie, suferinta, suferinta sufleteasca, trezvie, vamile vazduhului, vedenii, viziuni, vremurile de pe urma, vremurile noastre

51 Commentarii la “CUVINTE VII SI TARI DE LA UN SFANT IN VIATA, PARINTELE EFREM DIN ARIZONA (mai 2014): SODOMIA VA ADUCE RAZBOIUL NUCLEAR! “Hristos nu poate tolera astfel de pacate. Razboiul va incepe din cauza pacatelor… Vom trece prin mari dureri””

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

Clifford

01-09-2014 18:37

Scoala de duhovnicie a lui Gheron Iosif Isihastul, darul lui Dumnezeu pentru noi.

soram

01-09-2014 23:27

“SEMNELE LUI DUMNEZEU”

de Vasile Militaru

“Ca sa le trezeasca totusi,ca spre bine sa le-ndemne,
Dumnezeu din Ceruri Tatal,le arata-anume semne,
Si,prin curgere de veacuri,Cel ce sta mai sus de astre,
Pune lumii sa vorbeasca,limba marilor dezastre….

Dupa ce deci,potopise tot pamantul Lui cu apa,
Cand de moarte numai Noe cu ai casei lui mai scapa,
Dumnezeu,vazand desfraul,far-de-legea tuturora,
Celor ce petrecu-si viata in Sodoma si Gomora
Hotaraste:pe-amandoua sa le piarda,si pe loc,
Peste ele toarna ploaie cu pucioasa si cu foc,
Si Cetatile-amandoua,cu nespusa lor orgie,
Sub a Tatalui manie,ars-au pana-n temelie!
Apoi scufundad pamantul,celor cu cumplita soarta,
din adancuri nestiute rasarit-a Mare Moarta,
Mare,pururi fara valuri,care-n somnul ce-o apasa,
Umple tristele-i vazduhuri cu mirosuri de pucioasa…!

In tacutele ei ape,cat sunt de adanci si late,
Cum in nici o mare alta,-nu e nici o vietate.
Iar cand unii pesti de-aiurea vin pe-a Marii Moarte vatra,
Acei pesti intr-o clipita,se prefac in pesti de piatra!
…………………………………..
Pe cand lumea deci petrece sub dezmatul lui Mamona,
Vine marele cutremur de pamant din Lisabona,
Care-n sus si-n jos,cu geamat manios isi poarta saltul,
Cum de la zidirea lumii,n-a mai fost pe lume altul!
Numa-n cateva clipite,pomenita sus Cetate,
Cu Biserici-Catedrale si ca-n basme-avand palate,
Plina-atunci de diamante si de aur fiin plina,
Prefacut-a fost intreaga intr-o jalnica ruina!
………………………..
Dar uitare vinr iute intru sufletele toate
Si,din ce-a fost ieri ruine,lumea noi palate scoate…
Unde-a curs potop de lacrimi,-unde-a bantuit furtuna
Lumea-ncepe iar ospatul,iarasi cantecul rasuna,
Si,cu cat mai fericita peste tot isi poarta dantul,
Tot mai mult dantuitorii leaga-se de iad cu lantul…”

Emma

02-09-2014 07:54

Ce frumos acest articol si cita Lume s-ar putea mintui daca l-ar crede pe Pr Efrem! Va multumesc mult! Cu parere de rau marturisesc ca chiar si din crestinii botezati ortodocsi, multi cunoscuti nici nu vor sa auda asemenea cuvinte si nici nu le-ar crede. Aproape ca nu am cu cine sa impart aceste Mici tezaure duhovnicesti pe care le posteaza admin! Vai de capul nostru in ce hal am ajuns! Vai si amar!