“SĂ LUCRĂM LA DRAGOSTEA DINTRE NOI!”- Preasfințitul MACARIE al Europei de Nord: “Gândim și ne comportăm ca omul postmodern egocentric. Ca și cum am fi PE CONT PROPRIU. FIECARE CU TREABA LUI. Chiar și atunci când suntem în biserică, uităm faptul că suntem mădulare ale Trupului lui Hristos…. NU NE MAI SUSȚINEM, SUNTEM VICTIME UȘOARE PENTRU DIAVOL”

CONTINUARE DE LA:

STRIGĂTUL PREASFINȚITULUI MACARIE: “Iubiţi părinţi, salvaţi-vă copiii!”. Interviu pentru “Familia ortodoxă”: CUM SĂ REZISTĂM CA FAMILIE ÎN FAȚA MARILOR PRIMEJDII ȘI ASALTURI DEMONICE ALE LUMII DE ASTĂZI?

*

“Familia ortodoxa”, nr. 6/2018:

Preasfințitul Macarie al Europei de Nord

– Ce înseamnă libertatea sufletului şi cum poate fi dobândită?

– Libertatea sufletului este eliberarea de patimi. Asta înseamnă, de fapt, că am dobândit pruncia inimii. Această curăţie lăuntrică poate fi câștigată cu multă pocăinţă, cu inimă înfrântă şi smerită, prin împlinirea poruncilor Evangheliei. Nu este uşor, pentru că a trăi într-un astfel de mod contravine total modului obişnuit de vieţuire din lume. Să acordăm, aşadar, prioritate rugăciunii, iubirii aproapelui, ajutorării săracilor, poruncilor evanghelice, să renunţăm la orice faptă sau acţiune care nu serveşte direct mântuirii şi astfel se va naşte metanoia în viaţa noastră.

Metanoia, sau „schimbarea minţii”, este un proces în care Dumnezeu împreună-lucrează cu omul. Când omul ajunge la străpungerea inimii, văzându-și starea reală în faţa lui Dumnezeu, atunci Domnul îi dă harul care îi luminează mintea, îi deschide inima, îl înţelepţeşte să priceapă Scripturile şi rânduielile Bisericii. Omul nu-şi poate schimba mintea singur, oricât s-ar strădui şi oricât ar studia. Doar atingerea harului o poate face.

Ca să devenim „permeabili” harului, trebuie să ajungem la străpungerea inimii, iar ca să ajungem la străpungerea inimii – cred că aici este cheia: trebuie să fim sinceri cu noi înşine şi să avem conştiinţa vie. Dacă ne lăsăm conştiinţa să ne vorbească, atunci vom simţi tot mai multe îmboldiri în inimă şi vom simţi atunci că trebuie să facem mult mai mult pentru mântuirea noastră, pentru mântuirea aproapelui.

„Să lucrăm la dragostea dintre noi!”

– Suntem în anul centenar. Sunt românii din afară mai uniţi decât cei de acasă?

– Nu neapărat. Avem o imagine deformată asupra Marii Uniri. Unirea nu este ceva gata făcut – unirea se lucrează, unirea se dobândeşte. Dacă în mod sistematic noi am fost dezvăţaţi de lucrarea unirii, dar învăţaţi să lucrăm dezbinarea, atunci nu avem de unde să vedem unire în ţară sau în diasporă. Însă viaţa în diaspora poate reprezenta un prilej prin care, din pricina greutăţilor întâmpinate, poţi înţelege mai clar şi mai concret de ce e bună unirea şi de ce e nevoie de ea. Însă trebuie să învăţăm cu toţii cum se lucrează şi cum se dobândeşte.

Să ne trezim, așadar, din letargia lipsei de încredere în capacitatea noastră de a lucra împreună și a lipsei de nădejde în viitorul nostru comun! Să fim recunoscători că avem șansa unei țări, a unui neam! Să ne aducem aminte de poporul iudeu din vechime, să ne gândim la poporul cetății Ninive și să alergăm la Dumnezeu, cu pocăință, rugându-L să ne izbăvească din multele noastre robii și să ne întoarcă, în libertate și demnitate, la moștenirea părinților noștri!

Sfântul Apostol Pavel ne învață că suntem mădulare unii altora. Din nefericire, noi am pierdut și simplitatea, dar și perspectiva de ansamblu: nu mai știm că suntem parte a unui trup – Trupul lui Hristos. Ne gândim și ne comportăm, dimpotrivă, ca omul postmodern egocentric. Ca și cum am fi „pe cont propriu”. Fiecare cu treaba lui. Suntem individualiști, chiar și atunci când suntem în biserică, uităm faptul că suntem mădulare ale Trupului lui Hristos, mădulare ale Bisericii și, când suferă unul dintre mădulare, suferă toate laolaltă.

Nu mai avem acea „inimă una” despre care ni se spune în Faptele Apostolilor ^{cf. Fapte 4:32}, a primelor mulțimi creștine, de aceea nu mai trăim aceleași dureri, aceleași nădejdi. Nu mai sărim toți ca unul atunci când se ivește un pericol. Nu ne mai susținem, de multe ori suntem izolați, dezbinați, suntem victime ușoare pentru diavol, care, așa cum ne spune Sfântul Apostol Petru, „umblă ca un leu și răcnește” ^{cf. 1 Petru 5:8}, căutând să-l doboare pe cel sărman. Să lucrăm așadar la dragostea dintre noi! Este singura cale prin care vom putea asculta cum ne vorbește și cum ne răspunde Dumnezeu, care Dragoste este ^{1 Ioan 4:8}.

Vedeți și:

UNDE MAI ESTE UNITATEA DUHULUI INTRE NOI?

“Unde sunt dragostea și unitatea dintre noi? Mai știm noi să ne ascultăm unul pe altul?” Părintele episcop MACARIE despre IADUL LIPSEI DE IUBIRE în care trăim și noi, creștinii, contaminați de DUHUL LUMII. “Mulți vorbesc astăzi de toleranță, de acceptare, de deschidere, de diversitate, însă toate acestea sunt false, ipocrite”. IUBIREA-HRISTOS ESTE RĂSPUNSUL LA TOATE ÎNTREBĂRILE (conferința de la București VIDEO + TEXT)

DUMNEZEU VREA SĂ LUCREZE PRIN OM. “Noi toți suntem una. Suntem făcuți unii pentru ceilalți, nu suntem insule, ne mântuim sau ne pierdem împreună”. EGOISMUL CARE RĂSTIGNEȘTE sau.. DE CE SUNTEM RESPONSABILI PENTRU TOȚI? Preasfințitul Macarie: “Noi suntem legați unii de alții într-o REȚEA NEVĂZUTĂ, dar adevărată și lucrătoare. TOT CEEA CE FACEM ÎI INFLUENȚEAZĂ PE CEILALȚI”

BUNĂTATEA – VIRTUTEA UITATĂ A CREȘTINILOR (conferința video de la Iași a PS MACARIE, Episcopul Europei de Nord). RĂCIREA IUBIRII ÎN VREMEA “VIRTUȚILOR” INDIVIDUALISMULUI: eficiența, competiția, realizarea de sine, succesul…. SACRIFICAREA APROAPELUI PE ALTARUL IDOLILOR LUMEȘTI

PREASFINȚITUL MACARIE – avertismente duhovnicești puternice pentru CREȘTINII DIN LUME: “Sacrificăm propriii copii, propria soție sau propriul soț noilor idoli, pentru că noi înșine căutăm altceva decât pe Hristos în viața noastră. Vrem bunăstare, confort și apreciere în această lume…”/ MESAJ LA CENTENARUL MARII UNIRI, de deșteptare din letargia duhovnicească și a conștiinței românești: “Ne aflăm în fața unui ABANDON, sufletesc, dar și fizic, al țării și al neamului”

CUI DĂM VIAȚA NOASTRĂ? † Părintele Episcop Macarie – PASTORALĂ de Înviere RĂSCOLITOARE ȘI PROVOCATOARE, atingând multe probleme de dureroasă ACTUALITATE: “Trăim vremuri de restriște pentru creștini. Există o PRIGOANĂ, deocamdată în forme atenuate. SUNTEM URÂȚI PENTRU HRISTOSUL NOSTRU, pe care refuzăm să-L transformăm într-un simulacru” (și audio, video)

Mesaje pastorale de ziua României. PS MACARIE DRAGOI: ”Suntem mai dezbinați ca niciodată, mai apăsați și mai dezorientați ca niciodată”/ In raspar cu indemnurile lui IOHANNIS pentru “toleranta” si “diversitate”, PATRIARHUL DANIEL avertizeaza asupra DEGRADARII IDENTITATII NATIONALE/ IPS Andrei despre cum se strecoara insidios un INTERNATIONALISM mai periculos decat cel PROLETAR

PREASFINȚITUL MACARIE, Episcopul Europei de Nord despre NEVOIA VITALĂ a unor COMUNITĂȚI DUHOVNICEȘTI VII, în care “creştinii trebuie să fie deplin angajaţi în viaţa în Hristos, NU DOAR SĂ SOCIALIZEZE superficial”. “PAROHIA te poate ajuta să supravieţuieşti în lume ca creştin, dar nu ar trebui să devină o „ȘCOALĂ A VEDETELOR”, ci un ATELIER AL FRĂȚIETĂȚII”

NADEJDEA – LUMINA LUI DUMNEZEU DIN MIJLOCUL INTUNERICULUI LUMII CARE L-A ALUNGAT DIN “CETATE”. Interviu cu Vladica Macarie in “Familia ortodoxa”: “Prin faptul că îl strângi pe om la inima ta îi arăţi că, de fapt, HRISTOS ÎNSUȘI ÎL ÎMBRĂȚIȘEAZĂ ȘI ÎL ȚINE LA INIMA SA IUBITOARE…”

“Purtaţi-vă sarcinile unii altora!”. PREASFINȚITUL DAMASCHIN DORNEANUL, pentru “Familia ortodoxă”, despre ETAPELE IUBIRII APROAPELUI CARE NE-A RĂNIT, lupta cu rutina și pentru (re)dobândirea Duhului, “SENSIBILITATEA” HARULUI, NEVOIA DE ADÂNCIRE A POCĂINȚEI și roadele acestei lucrări: “Să ne pocăim şi pentru cele pe care noi înşine le-am lucrat împotriva familiei”

CUM NE PRETUIM UNII PE ALTII CA MADULARE ALE ACELUIASI TRUP, CE RELATII (AR TREBUI SA) AVEM INTRE NOI IN BISERICA? Ne purtam de grija unii altora, ca frati intru Hristos?

Parintele Ciprian Negreanu talcuind si aducand in prezent Apostolul: INIMA LARGA si INIMA STRAMTA, masura darniciei din iubirea pentru fratii saraci, UNTDELEMNUL BLANDETII SI VINUL MUSTRARII PARINTESTI, comunitatea “sfintilor” de la Ierusalim si CUM SE FACE DEZBINAREA CRESTINILOR

CU O SINGURA INIMA, IN TRUPUL LUI HRISTOS. Cand “darurile unuia devin comoara tuturor”… CHEILE CARE NE DESCHID USA ADANCULUI INIMII

PRIETENII PARALITICULUI. Înalta chemare de a ne fi BRANCARDIERI DUHOVNICEȘTI unii altora, aducând bucurie în Cer: “Suntem chemaţi a fi prezenţa lui Dumnezeu în această lume, mădularele trupului Fiului Său”