E oficial: ROSIA MONTANA INCLUSA DE PONTA IN PLANUL DE INVESTITII SI LOCURI DE MUNCA!/ Si alta bomba: redeventele la GAZELE DE SIST si la cele din Marea Neagra vor fi MAI MICI!

11-07-2013 22 minute Sublinieri


Premierul Victor Ponta anuntand includerea… de medialert

Roşia Montană figurează în “Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă” lansat, joi, de Guvern, fiind prezentată ca proiect de “exploatare cu noi standarde de mediu”, transmite Mediafax. Conform sursei citate, pentru această investiţie se are în vedere protejarea patrimoniului şi creşterea beneficiului statului român la 78% din ceea ce generează proiectul.

Premierul Victor Ponta a declarat joi că negocierile pentru investiţia Roşia Montană vor fi finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, în septembrie, iar lucrările vor începe dacă Parlamentul va aproba proiectul de lege pe care Guvernul îl va propune în acest sens. Cu alte cuvinte dacă majoritatea USL din Parlament aprobă ce dispune Ponta.

“Deva Gold şi Roşia Montană vreau să avansăm în deblocarea acestor proiecte, cu respectarea tuturor normelor de mediu, urmând ca Parlamentul României să decidă în ceea ce priveşte deblocarea unor proiecte şi decizia finală vă aparţine”, a spus Ponta.

Anul trecut, respectiv în luna mai, Victor Ponta afirma că decizia care va fi luată de Guvern în proiectul Roşia Montană presupune îndeplinirea în prealabil a trei condiţii, respectiv existenţa unor garanţii privind protecţia mediului, realizarea unei renegocieri privind participaţia statului român şi decuplarea totală a proiectului de lobby-ul şi interesul politic.

Tot atunci, Ponta l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu de faptul că, deşi ocupă prima poziţie a ţării, face lobby în favoarea unei companii private în proiectul Roşia Montană, susţinând că un proiect de asemenea anvergură nu trebuie realizat prin lobby politic.

Ulterior, într-un interviu acordat Bloomberg, Ponta a declarat că Guvernul vrea să amâne până după alegerile parlamentare deciziile privind gazele de şist şi proiectul Roşia Montană. De asemenea, în 2012 Ponta anunţa că cere desecretizarea contractului de la Roşia Montană şi că va solicita direct canadienilor să accepte acest demers, spunând că nu ar fi nimic de ascuns dacă acel contract ajută România şi i s-a făcut lobby “de la cel mai înalt nivel”.

“Aşa cum am promis, vreau desecretizarea contractului de la Roşia Montană. Ştiu că se vor supăra mulţi, ştiu că voi stârni din nou muşuroiul de interese. Sunt curios ce vor mai inventa pentru a crea o nouă diversiune. Am constatat că foarte mulţi sunt total dezinteresaţi să discutăm despre acest contract. (…) După o discuţie cu miniştrii, voi cere direct companiei respective să accepte desecretizarea. Dacă acel contract ajută atât de tare România, n-ar avea nimic de ascuns, nu? Doar i s-a făcut lobby de la cel mai înalt nivel…”, afirma Ponta, aluzie la presiunea făcută de Băsescu în acest proiect.

„Negocierile pentru investiţia Roşia Montană vor fi finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, în luna septembrie, iar lucrările vor începe dacă Parlamentul va aproba proiectul de lege pe care Guvernul îl va propune în acest sens, a declarat premierul Victor Ponta.

“Vrem să avansăm cu deblocarea acestui proiect, dar decizia va aparţine Parlamentului”, a spus Ponta.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, figurează în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, joi, de Guvern şi este prezentată ca proiect de “exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul să primească 78% din profit.”

Mediafax.ro

Anunţul făcut de Victor Ponta legat de modul de “soluţionare” al afacerii Roşia Montană nu reprezintă o surpriză. Declaraţiile  anterioare, atât ale premieruui, cât şi ale miniştrilor lui, în special Rovana Plumb, Dan Şova şi Daniel Barbu, vorbeau de o lege specială pentru Roşia Montană, care să treacă prin Parlament. Această de-responsabilizare a Guvernului nu reprezintă, de asemenea, o noutate. Victor Ponta a preluat-o de la părintele lui spiritual Adrian Năstase, care tot prin legi speciale a privatizat Petrom-ul şi tot Parlamentul a votat contractul cu Bechtel.

Mai mult, această “stratagemă” are o vechime de peste 100 de ani în România. Ea este semnalată de Constantin Dobrogeanu-Gherea, în ceea ce numeşte “legi de hatâr” şi analizată în “Boierii minţii” şi de Sorin Adam Matei. Practic, legiferarea are ca scop mascarea arbitrariului şi a partizanatului.Arbitrariul este unul structural, care ţine de clientelism, şi care la rândul lui este legat de dominaţia statului asupra societăţii civile” (Sorin Adam Matei, “Boierii minţii”). De unde şi posibilitatea ca statul (prin instituţiile sale structurale) să încalce propriile legi, dându-i o aparenţă de legitimitate prin elaborarea unor altor legi, conforme cu interesele oligarhiei politico-economice la Putere într-un moment sau altul (fenomenul nu este specific doar guvernelor Năstase şi Ponta, ci mai tuturor guvernărilor de după 1990).

Din acest motiv, confruntarea care se va da în toamnă are o miză mult mai mare decât Roşia Montană. Ea va oferi şi o imagine a raportului de forţe, după mai bine de două decenii de “democraţie”, între un stat ale cărui instituţii au fost acaparate de diferite grupări oligarhice (care îşi dispută între ele doar cota parte din profit, având grijă să nu atenteze însă la “funcţionarea” sistemului) şi societatea civilă.

***

În privinţa strategiei de comunicare (motivarea legii) din nou nu sunt surprize majore. “Noile standarde de mediu” şi “profitul de 78% al statului român” sunt, pur şi simplu, minciuni sfruntate. Nu există absolut nicio afacere minieră în lume cu exploatări de suprafaţă (cu sau fără cianură) care să-şi acopere în totalitate costurile reale de mediu. Costurile de mediu (toate cele rezultate pentru a reface mediul aşa cum a fost înainte de exploatare) se întind pe sute de ani (timp necesar, dacă nu apar noi probleme, pentru a se reface natura, clima, reţeaua hodrografică etc). De cele mai multe ori, aceste costuri sunt relevate la mulţi ani după închiderea exploatărilor, rămânând exclusiv în sarcina statului.

Mai mult, “garanţiile de mediu” (care nu reprezintă altceva decât costurile pentru acoperirea munţilor de deşeuri şi mizerii cu un strat “verde”) nu au vreo legătură cu asigurările de risc împotriva producerilor unor accidente. RMGC şi Gabriel Resources nu au la ora actuală contractată vreo asigurare împotriva acestor riscuri. Negocierile cu grupul financiar german Allianz au eşuat în primăvară, preşedintele grupului anunţând că “Allianz nu va asigura proiectul de la Roşia Montană”. Oricum, această asigurare ar fi fost doar pe perioada desfăşurării proiectului, nu şi pentru sutele de ani în care uriaşele halde de steril şi giganticul lac cu cianuri va rămâne în administrarea statului român.

Acel “78% profit pentru statul român” este o altă gargară propagandistică. Oricâte procente ar mai câştiga statul român ca participaţie, acestea sunt egale cu zero. În luna mai am mai prezentat schema afacerii Gabriel Resources (vezi foto), aşa cum este prezentată ea în documentele companiei.  Astfel, există un Gabriel Resources, cu sediul în Yukon (Canada), care deţine în proporţie de 100% subsidiara Gabriel Resources cu sediul în Insulele Barbados, care deţine subsidiara Gabriel Resources cu sediul în Olanda, care deţine subsidiara Gabriel Resources cu sediul în Insulele Jersey, care deţine 80,69% din RMGC. La capătul „lanţului trofic” se află exploatările de la Roşia Montană şi Bucium şi partea română – Minvest. Cu precizarea că Rom Aur SRL, deţinută de Gabriel Resources Olanda, unde, după cum se poate vedea, statul român nu mai deţine nicio acţiune (!), are licenţă de explorare la Băişoara (jud. Cluj).

gabriel-structura-subsidiare

Explicaţia acestei scheme  e simplă: în Canada există cea mai permisivă legislaţie legată de companiile miniere (mai exact NU există nicio lege care să reglementeze activitatea companiilor miniere canadiene în alte ţări). În Insulele Barbados singurele “taxe şi impozite” care se plătesc se rezumă la închirierea unui apartament (cutia poştală de corespondenţă!). Olanda are cea mai bună legislaţie care apără companiile private când sunt date în judecată de diferite state. În fine, în Insulele Jersey acţiunile companiilor pot fi tranzacţionate gratuit (fără nicio taxă). Practic, schema lui Gabriel îi permite companiei să însumeze toate aceste beneficii, din fiecare stat în parte în care are subsidiare! Dacă cineva îşi închipuie că statul român îşi va putea urmări profitul şi interesele în acest hăţiş, trebuie că e naiv.

În fine, pentru a argumenta procentul de “profit” pe care l-ar obţine statul român, susţinătorii companiei invocă faptul că o mare parte a costurilor (cheltuielilor) legate de investiţii se vor face în România. O altă minciună. Pe de o parte, uriaşa cantitate de cianură şi alte substanţe toxice necesare exploatării, precum şi cele mai costisitoare tehnologii şi utilaje vor fi importate (nu au de unde să fie achiziţionate din România). Pe de altă parte, ceea ce se achiziţionează din România se va face de la firme private, cele mai multe dintre ele, tot subsidiare ale unor companii străine (aşadar, cea mai mare parte a profitului va fi, de asemenea, externalizat).

Singura excepţie notabilă e achiziţionarea unei cantităţi enorme de energie din România. Conform proiectului RMGC, compania va cumpăra energie electrică de 500 de milioane de dolari. Şi aici avem de a face cu probleme în lanţ: costurile de mediu ale producerii energiei (să produci energie pentru o afacere ca Roşia Montană e o aberaţie totală) şi  “băieţii deştepţi” ai energiei româneşti (inocent rău e cel ce-şi închipuie că RMGC va cumpăra energia direct de la producător). La care se adaugă preconizata privatizare masivă a firmelor producătoare de energie din România. Nu în ultimul rând, unul dintre efectele acestei achiziţii masive de energie de către RMGC va fi creşterea preţului pentru ceilalţi consumatori (casnici şi firme mici)! Aşadar, distrugeri şi hoţie la toate mâinile posibile şi imposibile!

***

P.S.: Toate mizeriile în lanţ prezentate mai sus sunt revoltătoare. Dar nicidecum demoralizatoare. Anticipez că legea specială gândită pentru Roşia Montană e întinderea la maxim a corzii. Şi momentul care anunţă pleznirea. Ne mai auzim anul viitor pe vremea asta ;) .

P.S.2: Mă rog, că Gabriel Resources avea nevoie de acest anunţ făcut de Ponta pentru a-şi mai sălta puţin acţiunile de la bursă (îngropate rău în ultimele luni), ca să aibă şi gura şefilor de la Toronto şi acoliţii politici autohtoni ce mânca peste vară, e o altă latură a poveştii.

Parlamentul nu poate decide viitorul proiectului aurifer de la Roşia Montană, aşa cum susţine premierul Victor Ponta. Iată ce declară la RFI fostul ministru al Mediului, Attila Korodi (UDMR).

Controversatul proiect aurifer de la Roşia Montană a fost inclus în Planul Naţional de Investiţii şi Locuri de Muncă, lansat joi de Guvern. Investiţia este prezentată ca proiect de “exploatare cu noi standarde de mediu”, unde “beneficiul statului să ajungă la 78% din ceea ce generează acest proiect”.

Negocierile pentru investiţia Roşia Montană vor fi finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, în luna septembrie. Lucrările vor începe dacă Parlamentul va aproba proiectul de lege pe care Guvernul îl va propune în acest sens, a declarat premierul Victor Ponta.

Decizia nu poate aparţine Parlamentului, atrage atenţia fostul ministru al Mediului, Attila Korodi: “Parlamentul poate să decidă oricând asupra planurilor naţionale, dar pentru că acest proiect nu este unul militar, proiectele militare sunt acelea care se exclud dintr-o analiză de mediu foarte amănunţită, decizia Parlamentului nu poate să fie urmată automat de o pornire a proiectului real, pentru că acele îngrijorări ce privesc proiectul din punct de vedere al protecţiei mediului rămân. Parlamentul nu va avea niciodată capacitatea să decidă. Legea spune foarte clar cine trebuie să decidă: Autoritatea de Mediu, iar în cazul acesta, Comitetul de Analiza Interministerială şi Guvernul prin Hotărâre de Guvern trebuie să întărească decizia Comitetului de Analiză Tehnică Interministerială”.

“Un joc periculos”

Attila Korodi nu se aşteaptă la dezbateri reale în Parlament pe tema Roşia Montană: “Cred că pe tema aceasta dezbaterile vor fi provocate de oameni care au fost implicaţi de-a lungul anilor şi conectaţi la evoluţia acestui proiect, dar în sine nu cred că va fi o dezbatere care să devieze voinţa actualei coaliţii de guvernământ de a include acest proiect ca şi program utilitar naţional”.

Fostul ministru al Mediului avertizează asupra unui “joc foarte periculos”: “Planul Naţional de Investiţii Prioritare probabil nu va prevala ca şi program de interes naţional, pentru că mai este un joc foarte periculos, acela ca un proiect privat să fie inclus ca şi interes naţional (…), dacă va fi inclus cumva printr-un tertip ca şi proiect de interes naţional, atunci dreptul locuitorilor care deţin pământuri acolo va fi îngreunat şi nu-şi vor putea exercita dreptul de proprietate. La ora actuală, conform legislaţiei româneşti, care este foarte normală, în sensul bun al cuvântului, orice proiect privat, care nu este militar, care nu este o autostradă, care nu este o investiţie de apărare împotriva inundaţiilor poate fi început numai dacă proprietarii îşi dau consimţământul şi cad de acord cu investitorii”.

Premierul Victor Ponta a afirmat joi ca trebuie deblocat si continuat proiectul Rosia Montana, “evident cu respectarea cerintelor de mediu”. Potrivit premierului,  la inceputul sesiunii parlamentare va fi finalizat proiectul de lege privind Rosia Montana. “Cred ca 13 ani de cand se tot plimba prin diverse structuri parlamentare este de ajuns. Decizia finala intr-un proiect atat de controversat poate fi luata doar de catre Parlament”, a mai spus Ponta.

Legat de redeventele in domeniul petrolier, acestea vor fi diferite in cazul gazelor din Marea Neagra si gazelor de sist. “Una este cand sapi in Gorj si alta cand sapi la 2.000 m in Marea Neagra“, a spus Ponta.  Acesta a mai spus ca noile redevente ar trebui aplicate din noiembrie 2014 cand expira contractul cu Petrom, insa s-ar putea intampla si mai repede daca va fi stabilit un “regim stimulativ”Premierul Victor Ponta a prezentat joi “Planul National de Investitii Strategice si Creare de Locuri de Munca”. Premierul anuntase inca de marti, la RTV, ca face o “prezentare la sediul Guvernului, alaturi de cativa dintre ministrii din zona economica, a tuturor proiectelor concrete de investitii” (Vezi documentul atasat)HotNews.ro a transmis LIVE TEXT principalele declaratii

As vrea, repet, in cateva minute sa vorbesc despre faptul ca, in acest Plan national de investitii si creare de locuri de munca, etapa I – 2012, a constat in consolidarea macroeconomica; am iesit, pentru prima data dupa 2008, din procedura de deficit excesiv. Este o decizie oficiala acum, a Comisiei Europene. Am pastrat, intr-un an electoral si an dificil din toate punctele de vedere, obiectivul de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB. In acelasi timp, am luat masuri si am aplicat masuri de dreptate sociala si de stabilitate sociala prin deciziile privind salariile in zona bugetara si pensiile. Am iesit, dupa cele doua trimestre – trimestrul IV din 2011 si trimestrul I din 2012 – din procedura de recesiune economica si chiar daca anul trecut a fost o crestere mai mica decat cea prognozata – in special din cauza secetei si a rezultatelor extrem de negative din agricultura – in acest an suntem nu doar in grafic, ci putin peste ceea ce era prognozat si am luat masuri de oprire, stopare a risipei si a gaurilor negre din institutii, companii nationale – si o sa dau cateva exemple in continuare.

In 2013, beneficiem de stabilitate economica si politica – dupa alegeri, o majoritate solida in parlament si un guvern stabil. Am reusit sa deblocam programele operationale – fie ca este vorba despre Programul Operational Sectorial Mediu, POS-DRU, Programul Operational Regional si, ultimul dintre ele, dar probabil primul ca dimensiune financiara, Programul Operational de Transporturi; desi este intotdeauna mai mic si nu il pomenim, faptul ca am deblocat Programul Operational de Pescuit, sunt niste zeci de milioane de euro care au intrat zilele trecute, 50 de milioane in tara.

Am adoptat legislatia si suntem in procedura de aplicare a reformei privind ANAF, atat modul de organizare in parteneriat cu Banca Mondiala – modul de organizare in sistem regional -, dar si constructia Directiei Antifrauda pe un model al tarilor europene care trebuie sa ne aduca rezultate concrete in problema numarul 1 – combaterea evaziunii fiscale. De asemenea, am avut un program care se afla in plina desfasurare, de relansare a relatiilor noastre politice si economice, in special pe latura economica, relatii atat in cadrul Uniunii Europene, marile tari, mari investitori: Germania, Franta, Italia, vizite politice si economice in toate aceste tari; dar si reluarea unor relatii extrem de importante si neglijate in ultimii ani, cu tari din zona asiatica. Vreau sa anunt ca voi continua aceste vizite cu caracter preponderent economic, evident, insa si politic, in alte regiuni, pentru ca strategia actualului guvern este de a pastra, evident, relatia speciala pe plan european si euroatlantic, insa de a merge pe un model pe care il aplica toate tarile si toate guvernele inteligente si anume, acela de a cauta noi parteneri economici, noi investitii, noi piete de desfacere. Traim intr-o lume globala si miopia din ultimii ani a Romaniei de a considera ca n-avem voie sa ne uitam nicaieri in afara tarii – poate cu exceptia uneia sau doua tari europene – ne-a costat foarte mult si cred ca aceasta miopie trebuie sa inceteze. In acest sens, repet, nu doar ca sunt foarte multumit de vizitele politice si economice pe care le-am desfasurat pana acum, dar le vom continua in perioada urmatoare.

As vrea doar sa reiau foarte scurt principalele elemente din 2013. Trimestrul I – o crestere peste cea prognozata, 2,2%; o moneda stabila si capacitatea guvernului de a se imprumuta pe pietele financiare private la cele mai mici costuri din istoria post-1989 a Romaniei; relansarea relatiilor economice la nivel extern; atacarea si rezolvarea unora din marile gauri negre, zonele de jaf institutional, pornind de la Hidroelectrica – aici, decizia pe care am luat-o anul trecut, extrem de riscanta si contestata, pe care am identificat-o ca fiind singura in care puteam sa reziliem contractele cu ¬baietii destepti¬ si sa oprim pierderile de la Hidroelectrica, s-a dovedit, la sfarsitul lunii iunie, ca fiind o decizie, pana la urma, corecta si buna. Hidroelectrica a iesit din insolventa, este pe profit si, in aceasta toamna, la momentul listarii si introducerii capitalului privat, 10%… – nu, domnule ministru, in acest moment? – Hidroelectrica redevine acea companie esentiala din zona energetica a Romaniei, o companie care a fost capusata si fraudata din 2009 pana la inceputul lui 2012, dar care poate, repet, si a redevenit, una din piesele fundamentale ale sistemului economic si energetic romanesc. La fel, Oltchim; la restituirea proprietatilor; ANAF, Posta Romana, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, marile zone de frauda si de drenare a banului public, pe care le-am atacat, asumandu-ne riscuri, critici, am deranjat foarte multe interese private, am calcat pe musuroaie extrem de periculoase, dar rezultatele incep sa se vada si vreau sa continuam in aceasta directie. Am pomenit, si domnul vicepremier Chitoiu va va da toate detaliile despre reforma in curs a ANAF, pe care trebuie s-o finalizam pana in luna septembrie – octombrie, si activitatea efectiva a Directiei Antifrauda trebuie sa inceapa sa produca efectele asteptate.

La fondurile europene – pentru ca aici e, ca de obicei… noi ne bucuram cand le deblocam si primim bani, altii sunt tristi ca am reusit sa le deblocam si sa primim bani – vreau ca sa inteleaga toata lumea. Fata de anul trecut, la momentul preluarii mandatului, pana astazi, in conturile Ministerului de Finante, din fonduri europene au intrat 1,6 miliarde de euro si sunt, de asemenea, inca 0,4 deja trimise la Bruxelles, deci in maxim o luna, o luna si jumatate, 2 miliarde de euro din fonduri europene, in ultimul an; 2 miliarde de euro cash, ca sa spun asa, bani care s-au dus in economie si care, insa, vor fi urmati in perioada imediat urmatoare, pe baza deblocarii acestor programe, de sume de acelasi fel, semnificative. Cred ca e unul din marile succese din ultima perioada si recunosc ca nu reusesc sa inteleg supararea unora in fata unui succes care e al Romaniei. Este adevarat ca nu este al guvernului pe care si-l dorea cine stie cine, dar banii acestia care intra in tara sunt banii cei mai ieftini, sunt fonduri nerambursabile, sunt bani pe care ii simtim imediat in economie si care compenseaza lipsa altor resurse.

Vreau sa trec la aceasta situatie economica faptul ca, prin rezolvarea legislativa a problemei restituirii proprietatilor, am oprit condamnarea Romaniei la CEDO, o condamnare care ar fi insemnat, mi-e greu sa am evaluarea exacta, dar, oricum, multe miliarde de euro, care ar fi intrat imediat in deficitul Romaniei si, practic, ar fi bulversat in totalitate orice situatie bugetara.

De asemenea, rolul regional al Romaniei intr-o regiune extrem de tulburata si cu multa instabilitate politica, un rol care poate sa ne ajute in perioada urmatoare sa folosim si resursele economice in acest sens.

Despre locuri de munca. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform procedurilor de calcul la nivel european, sunt, exista un numar de 100.000 de salariati stabili calculati pe contracte de munca in firme cu peste patru salariati si care lucreaza 22 de zile pe luna. Asta este metodologia. Lor li se adauga alte tipuri de contracte, pana la 5,1 milioane, si lucratorii din agricultura. Evident ca obiectivul nostru strategic pentru Romania este acela de a avea un numar de angajati cel putin egal cu cel al pensionarilor in asa fel incat sa putem sa avem o proiectie sustenabila pe urmatorii cinci, zece, 15, 20 de ani, iar efortul principal se va indrepta spre cresterea acestui numar de salariati stabili in asa fel incat, repet, sa avem o perspectiva pe termen mediu si lung. V-am atasat un grafic care arata ultimele 12 luni in Europa. Germania este tara in care s-au creat cele mai multe locuri de munca stabile. Nu putem decat sa ne uitam cu invidie la acest trend; Marea Britanie, mai departe, Romania, dupa noi Cehia, Ungaria si din pacate exista multe alte tari unde numarul acesta a scazut. Vreau sa vedem de fiecare data dezvoltarea Romaniei in context european, pentru ca suntem o economie interdependenta si tot ceea ce se intampla in Europa ne influenteaza. Cand erau lucrurile bune ne influenta in bine, acum in mod sigur influentele sunt mai putin pozitive. Insa vreau sa intelegem de fiecare data cu ce ne comparam si in ce Europa traim, in care cresterea, care evident, 2,2% este o crestere firava pentru tarile pe care le-am vizitat in Asia, dar reprezinta cea mai importanta crestere alaturi de inca doua tari baltice din UE. Deci trebuie sa stim foarte clar in ce lume traim si la ce ne raportam.

Tintele pentru 2013 se bazeaza pe cele cinci domenii cheie de investitii strategice, pe un minim de zece miliarde de euro, in totalitate investitii, si minim 50.000 de noi locuri de munca pana la sfarsitul lui 2013.

Domeniul energiei, in vederea cresterii independentei energetice, scaderea pretului la factura de energie atat pentru zona industriala, cat si pentru populatie

Resursele minerale, descoperirea noilor resurse si noi investitii cu standarde ridicate de mediu.

Agricultura, care, anul aceasta, dupa ce anul trecut a reprezentat, in mod sigur, cea mai mare problema pentru partea economica din cauza secetei, anul acesta sper sa fie motorul numarul unu. Ne-am ajutat si singuri, prin modul in care ne-am pregatit inca din 2012. Ne-a ajutat si Dumnezeu cu vremea, ne-au ajutat si investitiile despre care o sa vorbim si anul acesta, in mod sigur, orice depasire a prognozei de 1,6 % crestere economica probabil ca va fi datorata cresterii din agricultura.

Industria, cu o pastrare a competitivitatii Romaniei atat in ceea ce priveste pretul fortei de munca, cat si celelalte servicii. Domeniile de excelenta in zona industriei auto, trei producatori mondiali, cateva firme extrem de importante despre care vorbim mai putin in zona pieselor de schimb si a altor tipuri de servicii pentru firmele auto, dar creeaza foarte multe locuri de munca. Eu intotdeauna pomenesc de Draxlmaier Group sau de Deplhi, care au zeci de mii de angajati despre care, sigur, vorbim mai putin, pentru ca ceea ce lucreaza ei se duce la marile companii producatoare de autoturisme; IT, comunicatiile si parcurile industriale. De asemenea, o sa vorbesc imediat despre ceea am reusit sa facem pentru zona de IMM-uri.

Al cincilea domeniu strategic, infrastructura de transport. Fie ca vorbim de infrastructura rutiera, fie de cea feroviara, care acum, prin deblocarea POS-Transporturi are o noua dezvoltare.

La independenta energetica am pus doar cateva dintre proiectele foarte concrete, cu cifre. In continuare cred ca relatia cu grupul Rompetrol, finalizata prin vanzarea unui pachet de actiuni contra a circa 200 de milioane de dolari, dar mai ales prin fondul de investitii de un miliard de dolari, reprezinta in acest an o investitie importanta. Este in desfasurare investitia de la Rovinari, cu o companie chineza de circa un miliard de dolari. Hidroelectrica iesita din insolventa si pe profit – domnul ministru m-a instiintat ca putem sa inauguram in curand Hidrocentrala de la Racovita-Sibiu, 160 de milioane de euro; parteneriatul pentru constructia Centralei de la Fantanele-Mures, Marubeni cu ELCEN 150 de milioane; listarea companiilor din energie. S-a realizat Transgaz cu succes. Urmeaza Nuclearelectrica; in toamna – Hidroelectrica, Compania energetica Oltenia, Electrica si, am uitat, dar probabil ca va fi anul acesta in mod sigur perla listarilor, este Romgazul. Cat listam, domnule ministru? 15% din Romgaz, o companie insa si cu profit, si cu mari perspective de dezvoltare; societatea de proiect pentru Centrala de la Tarnita, urmand sa avem investitia de peste un miliard de euro; grupurile 3 si 4 despre care s-a discutat, si pe care eu refuz sa le abandonam, cum probabil ne sugereaza altii – povestea aia ca nu pot chinezii sper ca s-a lamurit; chinezii au tehnologie, au parteneriat cu Candu si vin saptamana viitoare. Poate le transmiteti dumneavoastra tuturor ca din 2009 au parteneriat cu Candu si ei pot sa produca exact tehnologia care este la Cernavoda. Ma rog, e bine sa ne concentram la lucrurile serioase, nu la polemici politice. Domnul ministru mi-a adaugat, nu sunt trecute in prezentare, investitiile de la Paroseni si Turceni, de desulfurare, peste 200 de milioane de euro. Mai sunt si altele, despre care, daca e cazul, vorbim.

La resurse naturale, in mod sigur, cea mai importanta si sigura investitie din acest an este continuarea explorarilor si pregatirea pentru exploatarea resurselor off-shore din Marea Neagra, Exxon Mobil, OMV si Romgaz, care a fost inclusa in acest an in aceste operatiuni extrem de importante, productia de gaze naturale, investitii peste un miliard de euro, care ne vor asigura, probabil, incepand cu 2018, totala independenta energetica, inclusiv putem sa ne pregatim pentru o productie care poate fi exportata in tarile din regiune. Eu am trecut acolo, pentru ca e un proiect strategic, si, daca vreti, si national, finalizarea in acest an a gazoductului Ungheni-Iasi.

S-a tot vorbit, de ani de zile de iubirea pentru Moldova si nu s-a facut nimic, decat vorbe. Suntem primul guvern care facem ceva concret si in momentul in care Republica Moldova va avea doua surse de energie, una din est si una dinspre Romania, cred ca este cel mai important lucru pe care putem sa-l facem pentru cei de peste Prut si, repet, o sa valoreze de 1.000 de ori mai mult decat toate vorbele goale si frumoase pe care le-au primit in ultimii ani.

Vom sustine in continuare investitiile companiile Chevron pentru explorarea de noi resurse neconventionale, urmand ca la momentul 2017-2018, cand se va confirma sau nu existenta acestor resurse, sa luam decizia privind partea de exploatare, cu respectarea tuturor si celor mai inalte standarde de mediu, la nivel european, pentru ca deja Uniunea Europeana a avansat foarte mult in aceasta directie. OMV Petrom, Petrom, de fapt, ca sa spun direct, ca ne-am obisnuit sa spunem, Petrom este companie romaneasca, chiar daca are o participatie majoritara OMV, isi continua investitiile de aproape un miliard de euro in dezvoltarea de noi zacaminte. Proiectul de la Suplacu de Barcau de 200 milioane de euro este doar un proiect nou care nu fusese prevazut initial. Deva Gold si Rosia Montana vreau sa avansam in deblocarea acestor proiecte, cu respectarea tuturor normelor de mediu, urmand ca Parlamentul Romaniei sa decida in ceea ce priveste deblocarea unor proiecte si decizia finala va apartine.

De asemenea, suntem deja in procedura de parteneriat pentru exploatarea resurselor de la CupruMin, nu vanzarea CupruMin, ci parteneriat pentru investitii de mediu, investitii in exploatare si utilizarea resurselor din aceasta zona. Vreau sa adaug faptul ca, in acest an, vom finaliza si, probabil, vom si adopta noua lege privind redeventele. Expira cei 10 ani din contractul din 2004 cu Petrom. Practic, anul viitor, Romania va avea redevente pentru toate resursele sale naturale, redevente la media europeana.

In agricultura, 2013, prin plati directe si complementare, Romania va introduce efectiv in piata 2,8 miliarde de euro din fonduri europene. Programul national pentru refacerea sistemului de irigatii, domnul ministru m-a informat ca deja sunt alocate 100 de milioane de euro. Platformele de colectare pentru legume si fructe, investitiile in ferme familiale, Fondul mutual pentru sustinerea sectorului agricol, practic, in jur de 3 miliarde de euro investitii in acest an, poate chiar mai mult, in zona de agricultura si repet, pe o gandire buna, sanatoasa, inca de anul trecut si pe sprijinul natural, anul acesta agricultura va produce, probabil, cresterea sau depasirea acelei predictii de 1,6 % din cresterea anuala. La mari investitii am vrut doar sa pomenesc cateva dintre companiile care, in mod oficial si concret, nu la nivel de intentii, la modul foarte direct, isi extind investitiile sau fac investitii greenfield. In acest an, aveti o lista a unora din companiile care deja au concretizat acest lucru. Vreau, insa sa precizez, ca in parcurile industriale, in acest an, se vor face investitii de circa 1,3 miliarde de euro, iar prin politici guvernamentale, in primul rand, prin schemele financiare de stimulare de noi investitii prin ajutor de stat Ministerul Finantelor Publice a aprobat un ajutor de aproape 166 de milioane de euro, care se adauga, sau mai bine zis stimuleaza investitii de circa 429-500 de milioane de euro si de asemenea, nu i-am trecut acolo, mi-a adus aminte domnul ministru de finante, avem aprobat si deja este in functiune schema de ajutor de minimis pentru intreprinderi mici si mijlocii, de 100 de milioane de euro. La infrastructura de transport…

La infrastructura de transport, avem finalizate, in sfarsit, dupa foarte mult timp si foarte multe discutii si proceduri, licitatiile pentru tronsoanele de autostrada din Programul Operational Sectorial Transport. Extrem de mult au durat, extrem de multe contestatii, necazurile pe care le stiti legate de Nadlac-Arad. Suntem in procedura pentru Sebes-Campia Turzii, in asa fel incat bucata din Autostrada Bechtel, care e deja construita, sa se lege pe aceasta Autostrada Arad-Sibiu. Avem in procedura, se finalizeaza in aceasta toamna cele trei concesiuni, Comarnic-Brasov, Pitesti-Craiova si Centura sud a Capitalei, iar, odata cu deblocarea Programului Operational Sectorial de Transport, urmeaza licitatii de 1,2 miliarde de euro pentru infrastructura feroviara.

Vreau, de asemenea, sa anunt si, in toamna, in mod sigur, vom incerca sa cooptam cat mai multi dintre actorii politici, economici, intr-o strategie de dezvoltare a investitiilor si de creare de locuri de munca pe termen mediu, 2014-2018, care sa se integreze in marea strategie 2018, strategia de aniversare a 100 de ani de existenta a Romaniei in forma sa actuala. Investitiile strategice pe cele cinci domenii – energie, resurse, agricultura, industrie si infrastructura – folosirea actualelor programe operationale si a fondurilor europene, dar finalizarea, practic, a strategiei pentru 2014-2020, si o dezbatere si o asumare a unui plan consensual de dezvoltare economica, investitii si locuri de munca pentru 2014-2018. Repet, prezenti sunt doar patru dintre ministrii care au principalele responsabilitati in domeniu. Evident, exista si altii, fiecare are cate o parte a sa. Insa tineam in mod deosebit sa arat ca suntem pregatiti, incepand cu saptamana viitoare, sa avem discutii serioase cu partenerii nostri traditionali – Comisia Europeana, Fondul Monetar International – pornind insa de la o cu totul si cu totul alta situatie decat cea din 2009. In 2009, nu mai vreau sa reiau, eram o tara disperata si distrusa, care a depins de acel ajutor.

Astazi, suntem o tara care a iesit din perioada cea mai dificila, suntem stabili economic, politic. Avem o crestere economica, nu spectaculoasa la nivel mondial, insa extrem de buna pentru nivelul european. Avem o strategie foarte clara de deschidere. Vreau ca Romania sa fie din nou o tara deschisa investitiilor straine, investitiilor nationale, crearii de locuri de munca si o sansa regionala si un potential regional pe care trebuie sa-l folosim.

Noile redevente petroliere. Mergem spre media UE insa din cate stiu termenul contractual cu Petrom este noiembrie 2014. Insa ar putea sa fie si mai repede daca vom avea un regim stimulativ. Petrom este o companie esentiala pentru Romania. Evident vor fi redevente diferite deoarece costurile investitiilor din Marea Neagra sunt diferite. Una este cand sapi in Gorj si alta cand sapi la 2.000 m in Marea Neagra. Si la gazele de sist. ANRM face un studiu comparativ la nivel international si la sfarsitul lunii august vom avea un studiu comparativ.

Intrebari

Ati vorbit despre situatia locurilor de munca si v-ati referit in principal la efectivul salariatilor stabili. Dar nu ati spus nimic despre rata somajului, care a crescut destul de mult in trimestrul I 2013, fata de trimestrul I 2012 si mai ales in randul tinerilor.

Victor Ponta: eu vorbesc si o sa vorbesc tot timpul cu cifre concrete si lucruri concrete. Evident ca problema somajului in randul tinerilor este problema numarul unu a intregii Uniuni Europene. De altfel, dupa cum stiti, la nivel european, se incearca gasirea unei strategii. Ceea ce incercam sa facem pe plan national este implementarea acelor programe de stimulare la angajare a tinerilor. Cat de eficiente sunt? Putem sa evaluam la un anumit termen

Ce veti face, in situatia in care presedintele a retrimis in Parlament proiectul de lege prin care a fost stinsa acea datorie a Rompetrol catre statul roman?

Victor Ponta: Aici, lucrurile vreau sa fie… si pentru dumneavoastra, stiu, am vazut ca dumneavoastra cunoasteti, vreau insa pentru toata lumea sa fie foarte clar.
Nu mai aveam nicio datorie de luat. Rompetrol a transformat, a convertit datoria in creante. Procesul cu statul roman l-au castigat ei in prima instanta,deci povestea datoriei mai este pe la Cotroceni. Deocamdata s-a convertit creanta. Apropo, legea de privatizare a Rompetrol, din cate stiu, a fost promulgata de presedintele Romaniei, Traian Basescu. Sunt convins ca tine minte acest lucru. La momentul la care am vandut o parte din actiuni, avand insa obligatia nu doar de a obtine suma pentru actiuni, ci de a crea acel fond de investitii de un miliard de dolari, este o decizie economica pe care o consider favorabila Romaniei si grupului Rompetrol, bineinteles, ca altfel nu o semnam, motiv pentru care am trimis-o in parlament, a fost aprobata de parlament. CCR a respins contestatia PDL, nu am inteles ce au contestat de fapt; presedintele si-a exercitat dreptul constitutional de a retrimite la parlament, parlamentul va revota si gata, ca mai mult de doua ori nu se poate,asa scrie in Constitutie. Cred sincer ca a fost doar un joc politic, insa in momente, in domenii economice importante, jocurile politice interne ar trebui sa nu-si aiba locul. parlamentul decide, nu noi. Dar parlamentul s-a pronuntat odata si mai mult, CCR s-a pronuntat. Fiind insa perioada de vara, am mai pierdut doua luni. Domnul ministru ii astepta pe cei de la KazMunaiGas sa vorbeasca despre miliardul de dolari,mai pierdem doua luni. Jocurile politice interne nu ar trebui sa-si aiba locul cand vorbim totusi de lucruri economice si de interese economice nationale. Exista si o varianta rea, foarte rea, pe care cred ca orice om politic responsabil trebuie sa o stie si sa si-o asume. Rompetrol, putea sa intre in insolventa, deoarece principalele datorii le are catre compania mama, KazMunai, deci ramaneam cu zero, sau cu actiuni la o companie in insolventa, fara locuri de munca si fara un miliard de dolari investitii. Din acest punct de vedere, cred ca aceasta era cea mai mare prostie pe care puteam sa o facem si cred ca negocierea este in avantajul Romaniei si a grupului economic, ca altfel nu ar fi facut-o.

Romania trebuie sa suporte corectii financiare de aproape 700 de milioane de euro si spuneati ieri in sedinta de guvern ca va fi adoptata o masura dureroasa pentru buget. De ce trebuie sa fie suportate aceste corectii financiare de la buget in cazul unitatilor administrativ teritoriale?

Victor Ponta: Dintr-un motiv foarte simplu. Explic si de altfel ordonanta pe care o adoptam in saptamana viitoare este foarte clara. Acolo unde s-au constatat in mod clar fraude sau neregularitati, acolo nu suportam de la buget, acolo evident se anuleaza tot programul sau se recupereaza. Problema este ca din cauza neregulilor sistemice constatate in noiembrie 2011, spun mereu ca sa aduc aminte la cei de pe la PDL, constatate in noiembrie 2011, s-au aplicat corectii flat, 25% pentru toata lumea, adica si pentru cei care au avut neregularitati si pentru cei care nu aveau nicio problema, saracii, deci si-au facut treaba corect. Pentru cei care si-au facut treaba corect le-am aplicat 25%. In primul rand ca multe din unitatile administrativ-teritoriale le bagam in faliment, mai este ceva, ne dau in judecata si castiga. Pe buna dreptate castiga ca spun: domnule, noi nu am facut nimic rau. De ce ne sanctionati pe noi? Motiv pentru care prin ordonanta respectiva am spus: este dureroasa pentru buget, dar este foarte buna pentru beneficiari, in sensul in care, toti beneficiarii care nu au facut nimic rau si nu au incalcat nicio regula, le suportam de la buget

Prezentând recent un plan de investiții şi un bilanț al guvernării, premierul a anunțat că redevențele la gaze de şist ar putea fi diferite față de cele pentru gazele extrase prin procedee convenționale.

Ideea premierului infirmă declarațiile recente ale unui oficial ANRM, care spunea că redevențele vor fi aceleaşi pentru gaze de şist sau pentru gaze convenționale:  “ Nu este nicio diferenţă între gazele de şist şi gazele naturale. Ar însemna să facem o lege pentru fiecare tip de rocă” (sursa)

În materialul citat sugeram că Ponta se pregăteşte să facă şi mai multe concesii companiilor de gaze de şist. Din declarațiile de azi ale premierului aflăm: “Evident vor fi redevente diferite deoarece costurile investitiilor din Marea Neagra sunt diferite. Una este cand sapi in Gorj si alta cand sapi la 2.000 m in Marea Neagra. Si la gazele de sist. „

Premierul sugerează că datorită investițiilor şi a dificultății exploatării redevențele pentru gaze de şist ar trebui să fie mai mici. Premierul uită că redevențele trebuie să acopere cel puțin impactul pe care exploatările de gaze de şist l-ar avea asupra comunităților: poluarea resurselor de apă şi a aerului,  impactul asupra sănătății  localnicilor şi a agriculturii şi turismului local, distrugerea drumurilor locale din cauza miilor de trasee de cisterne de apă necesare în procesul de extracție.

Redau mai jos un pasaj dintr-un material mai amplu (ce va apărea pewww.criticatac.ro) despre experiența americană a gazelor de şist- aceste exploatări nu ar trebui să se producă lângă satele şi plajele din România. Faptul că Ponta se gândeşte la redevențe mai mici pentru aceste exploatări arată cât de supus este lobby-ului din energie.

“În doar şase-şapte ani de exploatare pe scară largă prin metoda fracturării hidraulice, ştim următoarele despre exploatările de gaze de şist din SUA:

– Statul Pennsylvania permitea companilor de gaze de şist deversarea apelor reziduale din procesul de fracturare în râuri. În 2011, ani buni după începerea exploatărilor, statul a decis să nu mai permită deversarea, în urma unui studiu ce arăta riscul crescut de cancer şi defecte la naştere în urma consumului  apei de la robinet, poluată cu un compus al bromurilor din lichidul de fracturare.

– O explozie la o sondă a firmei Cheapsake Energy a dus la vărsarea a 37 de mii de litri de mix toxic folosit în procesul de fracturare pe un câmp în Leroy Township, Pennsylvania. Lichidul a ajuns într-un pîrâu iar Cheapsake Energy a primit o amendă de 190 de mii de dolari.

– Aceeaşi firmă a primit o amendă de 900 de mii de dolari – cea mai mare din istoria statului Pennsylvania- când nu a reparat o sondă şi a contaminat apa a 16 familii din Bradford County.

– Revista Nature arată cum 75% din fântânile analizate la distanță de 1 kilometru de sondă în Pennsylvania sunt contaminate cu metan. Folosind analize de izotopi, contaminarea a fost atribuită formațiunilor de adâncime ce sunt exploatate de sondele de gaze de şist. [1] Contaminarea cu metan poate să ajungă la niveluri foarte periculoase: două case din Grainger County, Tennessee au fost declarate pericol public datorită concentrației de metan din fântâni. Două case din Bridgeville, Pennsylvania au explodat când burlanul de protecție de ciment al unei sonde a cedat iar metanul a intrat în subsolul caselor.

– Revista Nature mai arată şi riscurile expunerii la poluare atmosferică cu benzen , substanță cancerigenă.  Nivelul de poluare cu benzen în zona de exploatare Barnett din Texas depăşea nivelul de toxicitate acută permis încă de când erau doar două mii de sonde în zonă, nu peste 14,000 câte sunt în prezent. [1]

– În 2010, sute de persoane au fost evacuate din oraşul Caddo Parrish, Louisiana, după ce explozia unei sonde de gaze de şist a dus la contaminarea apei potabile. În 2009, 16 vaci fuseseră găsite moarte pe câmpul de lângă o sondă de gaze.

– Firma Encana a fost amendată cu 370,000 de dolari după contaminarea cu benzen şi metan a unui râu în oraşul Silt, Colorado.

– 9 hectare de teren arabil au fost sterilizate după o explozie la sonda companiei Petro Harvester din Bouttineau, Dakota de Nord.

– Locuitorii oraşului Dayton, Pennsylvania au fost evacuați după ce  burlanul de protecție de ciment al unei sonde a cedat.”

[1] Robert W. HowarthAnthony Ingraffea & Terry Engelder. Natural gas: Should fracking stop? Nature 477, 271–275 (15 September 2011)

*

***

***

***

***


Categorii

1. DIVERSE, Batalia pentru resurse, Gazele de sist, Razboiul impotriva Romaniei, ROSIA MONTANA, Tradatori si lichele, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Actualitate

Comentarii

16 Commentarii la “E oficial: ROSIA MONTANA INCLUSA DE PONTA IN PLANUL DE INVESTITII SI LOCURI DE MUNCA!/ Si alta bomba: redeventele la GAZELE DE SIST si la cele din Marea Neagra vor fi MAI MICI!

  1. Tristă realitate. După tămbălăul delirant-demențial din 89 ne-am ales cu o clasă politică de: Jigodii! Apropo, n-am auzit nici un guvernant care să zică că-i patriot, precum Ceaușescu, că lucrează pentru patrie. Aaaa… ei îs europeni… Nu cumva-s extratereștri? Ăștia nici acum nu-și dau seama în ce hal au adus România! Cea mai mare nerozie făcută de guvernanții de după tămbălău, a fost intrarea în Europa. Da! Chiar așa! Păi și pe vremea lui Iancu și a lui Horea eram integrați în Europa. Da! Românii puteau să meargă cu plîngeri pînă în Austria la Viena, la împărat. Păi nu? Că doar era democrație sau democrație? Oare, cei cărora li sau retrocedat tot felul de castele și domenii în Ardeal; nu-s urmașii celor ce i-au tras pe roată pe Horea și Cloșca? Mai e o nerozie ce zbenguie prin scăfîrliile guvernanților și care constă în credința că investitorii străini ne fac bine și că ei lucrează pentru noi; adică ei vin și recoltează resursele naturale: lemn, gaze, petrol, cereale pe care ni le vînd la preț de import sau chear le exportă obținînd profit.

  2. si la proiectul de exploatare a aurului de la Deva-Certej , Ponta a dat unda verde exploatarii!Acest Ponta in duet cu bASESCU sunt tradatori nationali ai Romaniei. ce facem acum ?

  3. Tradatori ai tarii au fost toti de la Iliescu incoace…

  4. Pingback: Realitatea.net: REDEVENTA IN CONTRACTUL CU CHEVRON AR FI DE DOAR 3,5%! - Recomandari
  5. Pingback: APOCALIPSA CHEVRON. Amplu reportaj din Formula As/ Cum s-a ajuns la EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST DIN SUA: nu tehnica performanta, ci LOBBY-UL INDUSTRIEI/ Poluare, contaminare, cutremure, animale moarte, substante cancerigene: LISTA “EFECTELOR”
  6. Pingback: A cui independenta energetica?/ LOCATIILE CHEVRON DIN CONSTANTA: Costinesti, Vama Veche, Adamclisi…/ BARLAD: EXPLORARILE INCEP LA TOAMNA - Recomandari
  7. Pingback: Proiectul legii speciale pentru ROSIA MONTANA: se pregateste LEGALIZAREA EXPROPRIERILOR FORTATE IN FAVOAREA MARILOR CORPORATII EXPLOATATOARE - Recomandari
  8. Pingback: ROSIA MONTANA: exploatarea va incepe in NOIEMBRIE 2016. Ponta se spala pe maini in mod penibil, “negocierea” participatiei statului s-a dus pe frimituri - Recomandari
  9. Pingback: Guvernul a aprobat “pe sest” proiectul de lege care reglementeaza EXPLOATAREA DE LA ROSIA MONTANA. Moise Guran la Ora de Bussines despre PLASA NATIONALA a RMGC si reactia presedintelui ALBURNUS MAIOR [VIDEO] - Recomandari
  10. Pingback: (VIDEO): ADEVARURI NESPUSE DESPRE DEDESUBTURILE SI MIZELE AFACERII ROSIA MONTANA. Adevarata fata a oamenilor RMGC. Ministrul culturii si parlamentarii – mituiti de Gold? De ce premierul Ponta se comporta ca un agent al companiei Gabriel Resources? P
  11. Pingback: DOVADA CA AURUL SE POATE EXPLOATA SI FARA CIANURA, DAR NU SE VREA!/ Cine castiga la Bursa de pe urma jocului “parşivel” al lui Victor Ponta?/ VERDICTUL GEOLOGILOR: PERICOL MAXIM!/ Ce se pregateste si la CERTEJ si in alte puncte din Apuseni? C
  12. Pingback: DOVADA CA AURUL SE POATE EXPLOATA SI FARA CIANURA, DAR NU SE VREA!/ Cine castiga la Bursa de pe urma jocului “parşivel” al lui Victor Ponta?/ VERDICTUL GEOLOGILOR: PERICOL MAXIM!/ Ce se pregateste si la CERTEJ si in alte puncte din Apuseni? C
  13. Pingback: Chestiunea redeventelor la GAZE & PETROL sau inca un SANTAJ CORPORATISTO-COLONIALIST. Ilie Serbanescu despre “MAREA LICHIDARE A RESURSELOR MINERALE ROMANESTI” - Recomandari
  14. Pingback: GAZELE DE SIST: otravirea pamantului pentru o BULA SPECULATIVA? Cum a functionat LOBBYUL AMERICAN de promovare a FRACTURARII HIDRAULICE/ Iulian Iancu: rusii au finantat miscarile anti-sist cu 82 mil. euro - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare