MAREA INVAZIE A MIGRANTILOR ARABI. Reportaj “In premiera” (VIDEO): “ROMÂNIA și BULGARIA trebuie să facă eforturi serioase ca să nu ajungă să fie transformate în REZERVAȚII PENTRU REFUGIAȚI”. Cum a fost DISTRUSA viata normala in GRECIA, din Lesbos pana la ATENA, ca urmare a revarsarii diluviale de IMIGRANTI DINSPRE TURCIA: “Linistea Europei s-a frant! E, acum, o lume de cioburi”

 ”De ce nu apar la noi, în România, informații despre situația grecilor și a imigranților? De ce nu se spune nimic la programele de știri? Voi știți ce este la Atena? Iadul! Grecia vacanțelor este acum ocupată. Ei, grecii, se simt ocupați”

***

Cititi si:

***

“Asta se intampla in Grecia, si asta se va intampla si in Romania!”

In premiera despre MAREA INVAZIE A MIGRANTILOR. Primii refugiati de la GALATI si GRECIA DEVASTATA de criza imigrantilor

Reportaj de Carmen Moise, Andrei Ciurcanu, Mircea Barbu, Mihai Buzduga

• Antena 3:

În Premieră: Se aude marea invazie. Refugiații își joacă ultima lor șansă

În premieră: Refugiați păcăliți de traficanți. Când marea e agitată pe malul grecesc, în Turcia e calmă

În premieră: Tabăra de refugiați, ”un mic paradis între două iaduri”

În premieră: Prețul salvării – Grecia, pe lista nominalizării la Nobelul pentru Pace şi pe lista excluderii din UE

România, Bulgaria și Croația trebuie să facă eforturi serioase ca să nu ajungă să fie transformate în rezervații pentru refugiați. E declarația unor oficiali bulgari îngrijorați de evoluția evenimentelor.

În primele două luni ale anului au ajuns în Europa de zece ori mai mulți migranți decât în aceeași perioadă a anului trecut. De această dată, însă, valul care vine ar putea fi mult mai violent. Pentru că acum se joacă ultima lor șansă. În fața refugiaților se ridică tot mai multe garduri de sârmă ghimpată.

Există oare riscul ca traseul lor să fie deviat prin România? Nu ar fi ceva nou. S-a întâmplat și în 2015, doar că numărul lor a fost mic. Acum, pe malul turcesc, două milioane de refugiați așteaptă un prilej să traverseze marea. Insula Lesbos, poarta lor de intrare în Europa, face pregătiri de asediu.

*

Când marea e agitată pe malul grecesc, în Turcia marea este calmă. Așa că traficanții îi păcălesc pe refugiați spunându-le că au noroc de vreme bună.

La jumătatea drumului, însă, când marea se schimbă brusc, sunt prinși ca într-o capcană și nu mai au scăpare.

S-a convins de asta și echipa În premieră, care, reprezentată de Carmen Moise, a ieșit pe mare alături de mai mulți salvamari din Barcelona care s-au oferit voluntari pe malul grecesc.

*

”E un mic paradis între două iaduri”, spune Raul Venjanca, coordonatorul unei tabere de refugiați din Grecia.

”Ne așteptăm la și mai mulți oameni în următoarea perioadă pentru că sunt în jur de 2 milioane în Turcia. Cred că vor găsi o modalitate să ajungă aici”, a mai spus coordonatorul taberei de refugiați.

Și în acea noapte au încercat și au și reușit. Carmen Moise povestește la ”În premieră” că două vase cu imigranți au ajuns pe malul grecesc.

Voluntarii execută aproape mecanic gesturile deprinse de atâtea luni de zile: le schimbă hainele ude, le dau apă și mâncare, dar nu uită să le spună și o vorbă bună, pentru a-i liniști.

*

Primii refugiați au sosit în România joi și urmează să vină alți 6.200. În pofida numărului mic, în țară s-au auzit deja voci revoltate. Ce am fi făcut însă dacă am fi fost în locul Greciei? Sute de mii de refugiați care au trecut prin insulele grecești au lăsat în urmă un peisaj dezolant, presărat cu munți de veste de salvare, plaje pline cu resturi de bărci și hoteluri în faliment.

Grecii și-au asumat dezastrul ca să poată salva de la moarte niște oameni disperați. Iar pentru asta au fost răsplătiți în două feluri: cu o nominalizare pentru premiul Nobel pentru Pace și cu amenințări de la Berlin că vor fi scoși din Schengen.

Zeci de evenimente și vacanțe sunt anulate în Lesbos, insula cea mai afectată de criza migranților, spre disperarea locuitorilor care nu se îndură însă să lase copii și oameni nevinovați să moară în apele mării.

”Noi suntem pedepsiți pentru că îi ajutăm să trăiască”, susține o locuitoare.

 ***

Istoria se repeta – (…) – azi sunt ei emigranti, maine putem fi noi. Azi se intampla in Grecia, maine s-ar putea intampla oriunde in alta parte. “Romanii ar trebui sa inteleaga ce se intampla aici si sa ii inteleaga si pe greci. Fiindca suntem cu totii oameni. Asta s-a intamplat Greciei. Dar asta o sa se intample si cu Romania! Asa ca aveti grija!”

[…] “Cei din Europa zic ca nu facem [destul de] mult. Ce ar trebui sa facem? Ei isi inchid usile in fata refugiatilor. Iar noi le deschidem! S-a stricat viata insulei, nu mai avem linistea pe care o aveam inainte. Nu ne mai putem plimba prin port asa cum ne plimbam inainte“. [Stratos Captanis] […]

[…] Cand un grec plange inseamna ca il doare PREA TARE. Sunt lacrimile unui om care iubeste sincer Romania si care a vazut cu ochii lui ce inseamna o criza care-ti schimba viata peste noapte: invazie, umilinta, mizerie, degradare, compasiune, durere, furie si neputinta. Grecul isi sterge lacrimile si merge mai departe. Ramane in urma o lectie de viata si, in acelasi timp, o ingrijorare: razboiul acesta nu s-a terminat! Si nu se termina aici! Nu e nici al lor, nici al nostru, dar ne-a tras in el, pentru ca unii l-au dorit, altii au incercat sa profite de pe urma lui si cei mai multi n-au fost in stare sa-i anticipeze consecintele.

Linistea Europei s-a frant! E, acum, o lume de cioburi. Iar noi toti trebuie sa fim rupti intre nevoia de a ajuta si insinctul de a ne salva. Ambele vor veni cu un pret pentru noi toti!

***

• Ziua de Vest: Un timișorean, șocat după o vizită la Atena!

Un bun prieten, reîntors recent din Atena (Grecia), m-a întrebat cu uimire: ”De ce nu apar la noi, în România, informații despre situația grecilor și a imigranților? De ce nu se spune nimic la programele de știri? Voi știți ce este la Atena? Iadul!” Mai întâi, eram ușor dezorientată de faptul că, din vreme în vreme, apare câte o știre despre vreo barcă cu arabi, eșuată la câte un mal egeean, apoi, mai apar știrile despre închiderea granițelor, dar, cu adevărat, dacă vrem să știm, citim presa străină, urmărim știri politice externe, urmărim filme despre dezastrul din Siria. Iată, însă, ce nu știm. Iată, ce trebuie să știm.

Relatarea de la fața locului arată așa:

”De câteva zile, de când Macedonia a închis granițele, toți imigranții, acum în total de peste 100.000, stau în Atena. Nu mai au loc în spațiile ce au fost destinate Olimpiadei din 2004, nici în corturile din parcuri, acum stau peste tot. Grecii, și așa săraci, au fost nevoiți să cheltuiască peste trei miliarde de euro. Europa a plătit Greciei doar 33 de milioane! Este un dezastru. Europa nu-i ajută de loc! Sirienii nici nu mai sunt în număr așa de mare. Cei mai mulți sunt afgani, africani, despre care nici nu s-a pomenit vreun cuvânt atunci când Merkel a arătat dispoziția Germaniei pentru a primi refugiați. Dar nu despre refugiați se mai vorbește, ci despre o masă uriașă de năvălitori. Stau peste flori, pe lângă casele oamenilor, nu se mai poate ieși în parc cu un copil, cu un animal de companie. Cu nimic! Își fac necesitățile peste tot, miroase, la Atena este acum cald, sunt 20 de grade, miroase peste tot. Nu se poate ține ritmul curățeniei. Atenienii sunt disperați. Oamenii, din sărăcia lor, le duc mâncare, pâine, haine, dar nu mai au, nu mai au nimic!

Grecii se tem că nu vor veni turiștii, de teama mișcărilor de stradă. Imigranții sparg magazine, mașini, tot! Un prieten bun, grec milos, într-o zi a luat mai multe de-ale gurii, le-a pus în mașină și s-a dus într-o tabără de-a lor. Drept mulțumire, i-au spart mașina. I-au vandalizat-o. Sărmanul grec era disperat! Nu se spală, nu-și spală copiii.

Ce vrea Europa cu ei? Cum să păzească Grecia niște granițe din… apă? Este strigător la Cer! Oamenii aceștia (grecii), ajutați și de italieni, au salvat sute de vieți, în bărci sparte, tot de ei, ca să eșueze și să fie mai…privilegiați la mal. Cum să stea doar în Atena peste 100.000 de imigranți, doar în câteva zile? Lumea va ieși în stradă, va fi rău. Nimeni nu-i ajută!”

Din informațiile oficiale, în Turcia se află, acum peste trei milioane de imigranți, dar Turcia, care a primit câteva miliarde de euro pentru a-i ajuta pe imigranți, le dă drumul spre Europa? Turcia nu respectă înțelegerile internaționale. Iar Grecia, o țară mică, cu multe insule, riscă acum să-și piardă propria populație, grecii amenințând cu plecarea din țară, cu emigrarea.

Grecia vacanțelor este acum ocupată. Ei, grecii, se simt ocupați. Între Turcia și Grecia nu este vreo iubire, se știe! Leagănul ortodoxiei este Grecia, țara cu mănăstiri construite în taină de călugări prigoniți de către musulmanii care i-au ocupat! Dar Dumnezeu nu i-a lăsat! Sfinți ajutători, Athosul sfânt, credința lor, toate au fost întărite în timpul ocupație otomane. Acum este altceva. Mileniul trei ar fi trebuit să fie al păcii, al armoniei, dar nu este așa! Asistăm la cea mai mare invazie musulmană după sute de ani. Suntem, cumva, într-un feudalism pervers, într-o stare de spaimă și întuneric!

Prietenul meu plânge după Atena, pentru Atena, pentru greci. Plâng și eu! Dar nu este de ajuns. Trebuie să-i ajutăm.

Europa, numele tău vine din Creta, insulă grecească. Știi?“

***

• Stirile ProTV [26 februarie]: Momente dramatice in centrul Atenei. Disperati ca au ramas blocati in Grecia, doi migranti au incercat sa se sinucida

Momente dramatice surprise, joi, in centrul Atenei unde doi pakistanezi au incercat sa se sinucida, disperati ca nu sunt lasati mai departe in Europa. Imagini cu impact emotional puternic.

Dupa ce Austria a plafonat la 80 numarul zilnic al migrantilor pe care-i accepta sa depuna cereri de azil si la 3.200 numarul celor care vor putea intra in fiecare zi pe teritoriul tarii pentru a-si continua mai departe calatoria catre alte state europene, tarile situate pe ruta balcanica (Macedonia, Serbia, Croatia si Slovenia) au fost nevoite sa ia la randul lor masuri pentru a evita blocarea migrantilor pe teritoriile lor. Prin urmare, acum sunt lasati sa treaca granita greco-macedoneana numai migrantii proveniti din Siria sau Irak care au acte in regula, fapt care a produs aglomerari de migranti pe teritoriul grec, existand astfel riscul ca acestia sa caute rute alternative pentru a ajunge in vestul Europei.

Disperati ca nu sunt lasati sa plece din Grecia, doi pakistanezi au incercat sa se spanzure joi in centrul Atenei. Au fost salvati de trecatori. Amandoi, unul in stare de inconstienta, au fost dusi la spital. Oficialii greci estimeaza ca in jur de 20.000 de migranti au ramas blocati in Grecia dupa ce Macedoania nu-i mai lasa da treaca mai departe decat pe sirieni si irakieni.

Grecia nu va accepta sa devina “Libanul Europei”, a declarat ministrul elen al politicii migratorii, Yannis Mouzalas, la sosirea joi, la Bruxelles, la o reuniune a ministrilor de interne ai UE consacrata crizei migrantilor, relateaza AFP. “Grecia nu va accepta sa devina Libanul Europei, un depozit de suflete, chiar daca acest lucru s-ar face cu fonduri semnificative” europene, a afirmat Mouzalas inainte de o reuniune ministeriala privind gestionarea europeana a crizei migratorii.

In conditiile in care deciziile unilaterale s-au inmultit, in special din partea tarilor care se afla pe ruta Balcanilor, provocand un blocaj in Grecia, in prezent planeaza amenintarea unei “crize umanitare”, au avertizat Consiliul European si Comisia Europeana. “Un numar mare (de participanti la reuniune) vor incerca sa discute modul de a gestiona o criza umanitara in Grecia, criza pe care chiar ei au intentia sa o creeze”, a mai spus Mouzalas.

“Grecia nu va accepta actiuni unilaterale. Grecia poate recurge si ea la actiuni unilaterale“, a avertizat el.

Peste 102.000 de migranti veniti din Turcia au ajuns in Grecia de la inceputul lunii ianuarie prin Marea Egee, conform Organizatiei Internationale pentru Migranti. Libanul se confrunta cu un aflux masiv de refugiati sirieni, care reprezinta acum un sfert din populatia sa de patru milioane de locuitori. Mai mult de doua treimi dintre refugiatii sirieni traiesc in Liban in “saracie extrema”, potrivit ONU.

• EvZ [29 februarie]: HAOS la graniţa dintre Grecia şi Macedonia. Migranţii şi-au pus copiii pe linia ferată şi se BAT cu forţele de ORDINE după ultima declaraţie a Angelei Merkel

Situaţie tot mai tensionată la graniţa Greciei cu Macedonia, unde sute de migranţi au forţat gardul de protecţie de la frontieră sau şi-au luat copiii în braţe şi s-au întins pe linia ferată pentru a împiedica trecerea trenurilor, în semn de protest că nu li se permite să-şi continue drumul spre Germania. Tensiunile din ultimele ore au fost alimentate şi de recenta declaraţie a cancelarului german Angelei Merkel care a precizat la Atena că Uniunea Europeană nu poate lăsa Grecia “să se prăbușească în haos” din cauza valului de refugiaţi.

Tensiunile dintre ţările membre UE s-au amplificat tot mai multe pe fondul crizei refugiaţilor, cancelarul austriac declarând că Grecia se comportă ca o agenţie de voiaj pentru migranţii care speră să ajungă în alte zone ale Europei.

“Estimăm că numărul celor care vor fi blocaţi pe teritoriul Greciei va fi în curând de aproximativ 50.000-70.000”, a declarat ministrul grec pentru migraţie Yiannis Mouzalas pentru Mega TV, explicând că în prezent ar fi vorba de 22.000 de persoane în Grecia.

Frontiera greco-macedoneană a fost închisă, luni, din nou, după ce aproximativ 300-400 de imigranți, în majoritate irakieni și sirieni, au fost autorizați să treacă în zori în Macedonia, în timp ce numărul de imigranți și refugiați rămași blocați de partea elenă a frontierei, în centrul grecesc de la Idomeni, se ridică la peste 6.000 de persoane.

De-a lungul zilei de duminică, Macedonia nu a lăsat aproape niciun imigrant să-i treacă frontiera, în timp ce cu o zi înainte 300 de irakieni şi sirieni fuseseră autorizaţi să intre pe teritoriul său.

După zile întregi de aşteptare, oamenii şi-au pierdut însă răbdarea şi au început să protesteze, mai întâi paşnic cu mesaje de genul “Deschideţi frontierele” sau “Suntem oameni, nu animale”. Între timp, tensiunea a crescut, iar migranţii au început să se manifeste mai vehement, încercând la un moment dat chiar să forţeze gardul de protecţie de la graniţă. Poliţiştii au folosit gaze lacrimogene pentru a-i opri, iar violenţele s-au încheiat după câteva minute.

„Sunt pe drumuri de 17 zile cu familia şi cei doi copii ai noştri. Nu mai ştim ce să facem”, a declarat un sirian pentru Athens News Agency.

Macedonia este prima țară de pe ruta balcanică, utilizată de către imigranții care sosesc în insulele grecești din Turcia cu scopul de a ajunge în țările Europei Centrale și de Nord.

După restricțiile impuse săptămâna trecută de către Austria, Croația, Slovenia — țări membre ale Uniunii Europene—, precum și de către Macedonia și Serbia, care au limitat numărul de imigranți cărora li s-a permis intrarea pe teritoriul lor, Grecia a avertizat că aproape 70.000 de persoane riscă să fie blocate pe teritoriul său în luna martie, față de 22.000 în prezent.

O reuniune ministerială extraordinară este programată a Atena pentru a elabora un plan de urgență în scopul rezolvării acestei probleme, au indicat mass-media elene.

Atena a protestat în mod repetat împotriva deciziilor unilaterale ale anumitor țări din cadrul Uniunii Europene, în special Austria, în privința crizei imigranților. Premierul grec Alexis Tsipras a cerut vineri o “distribuire proporțională” a responsabilităților între toate țările membre pentru a păstra unitatea în Europa.

La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a afirmat duminică seara că UE “nu poate lăsa Grecia să se scufunde în haos în fața afluxului de imigranți”. “Puteți crede că țările din zona euro au luptat până în ultimul moment pentru ca Grecia să rămână în zona euro iar un an mai târziu, la final, să lăsăm Grecia să se prăbușească în haos?”, a declarat Angela Merkel în cursul unei emisiuni de televiziune, lansând un apel pentru ca Atena “să nu fie abandonată astfel”.

Pentru gestionarea mai bună a fluxului de migranți, Macedonia și celelalte țări de pe așa-numita “ruta balcanică” folosită de refugiați în drumul lor spre Europa Occidentală au convenit să închidă frontierele dintre ele pentru 36 de ore și apoi să înceapă intrarea a numai 580 de persoane în fiecare zi, scrie Agerpres.

• Digi24:

Criza refugiaților. NATO își extinde misiunea în Marea Egee

Soluția președintelui ceh pentru criza refugiaților

Donald Tusk: “De oriunde aţi fi, nu veniţi în Europa!”

Refugiaţii care au ajuns astăzi la noi vin dintr-o Grecie tot mai copleşită de fugari. S-au adunat până acum 10 mii de oameni la granița Greciei cu Macedonia sperând să treacă spre vest şi au dus totalul celor de acolo la 13 mii. Mulţi sunt şi la Atena, unde s-au întors de exemplu afganii pe care Macedonia refuză să îi primească, iar Turcia nu vrea să îi mai ia înapoi.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: „De aici, din Atena, vreau să fac un apel către toţi cei care ar vrea să vină din motive economice: de oriunde aţi fi, nu veniţi în Europa!”

Aşa arată, văzut de sus, graniţa Greciei cu Macedonia. 3.000 de oameni trăiesc într-un oraş de corturi instalate pe câmp, iar alţi 7.000 se află în două centre de primire a căror capacitate a fost depăşită de mult.

Babar Baloch, purtător de cuvânt UNHCR: „Situaţia este disperată şi gravă, au nevoie de ajutor şi de sprijin. Pentru asta, UE trebuie să se adune. UE trebuie să se trezească şi să vadă că aici e pe cale să se producă o tragedie umanitară.”

Această femeie, însărcinată în luna a noua, se află la Idomeni de şase zile. Împarte un cort cu alţi şase membri ai familiei.

Mohammed Ghareeb, reprezentant Medici fără frontiere: „Plouă, e frig şi chiar bolile banale sunt greu de tratat într-o situaţie atât de dificilă.”

Între timp, la Calais, autorităţile franceze au continuat pentru a treia zi la rând demolarea taberei improvizate botezată Jungla. Opt imigranţi iranieni au recurs la o formă extremă de protest: şi-au cusut gurile. Alţii explică de ce nu vor să se mute în tabăra ridicată de autorităţile franceze.

„Vreau să rămân aici pentru că îmi place libertatea. Tabăra lor e ca o închisoare. Intri, vor să-ţi ia amprentele. Ieşi, vor să-ţi ia amprentele. La închisoare e mai bine.”

Dar, demolând tabăra, autorităţile franceze nu fac decât să mute problema în altă parte.

Anna Holligan, corespondent BBC: „Aceasta este o altă tabără de imigranţi, la Dunkerque. Se află la jumătate de oră cu maşina de Junglă. Aici vin mulţi dintre imigranţii ale căror adăposturi au fost demolate.”

Organizaţia Medici fara frontiere construieşte în apropiere barăci din lemn, ca să le asigure imigranţilor condiţii de locuit mai bune.

***

Europa trece printr-o criză nervoasă, spune premierul Greciei. În ajunul summitul UE-Turcia pe tema refugiaţilor, Alexis Tsipras s-a plâns de lipsa de solidaritate a partenerilor în preluarea responsabilităţii pentru miile de imigranţi ajunşi pe continent. El a criticat Austria şi ţările balcanice pentru că au închis rutele de tranzit. Chiar dacă drumul lor prin Europa a devenit aproape imposibil, refugiaţii continuă să vină. 25 de oameni, dintre care zece copii, s-au înecat după ce ambarcaţiunea în care se aflau s-a scufundat în Marea Egee, nu departe de ţărmul Turciei. Alţi 15 au fost salvaţi.

De câteva săptămâni Grecia este prima şi ultima ţară din Uniunea Europeană în care ajung refugiaţii. La jumătatea lunii februarie, Macedonia a înăsprit controalele la frontiera cu statul elen, iar de atunci a continuat să adauge restricţii.

„Macedonia nu mai acceptă sirieni care vin din Damasc, Tartus, Homs sau Latakia. În opinia lor, aceşti oameni nu sunt refugiaţi, ceea ce e total greşit,” declară Babar Baloch, purtător de cuvânt Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi.

Zilnic, la punctul de trecere a frontierei de la Idomeni ajung cel puţin o mie de oameni, însă mai puţin de un sfert dintre ei sunt primiţi în Macedonia.

„Sper să găsească o rezolvare pentru problema noastră. Vrem să ajungem în Germania şi nu doar acolo, oriunde în Europa. Aici nu avem niciun fel de condiţii, măcar să ne spălăm. Nu am mai făcut un duş de 16 zile,” spune un refugiat sirian originar din Alep.

Criza refugiaţilor este subiectul reuniunii extraordinare a consiliului european la care participă şi Turcia. Cele două părţi vor discuta din nou despre soluţiile de oprire a imigranţilor care vor să ajungă în vestul Europei.

„S-au făcut deja progrese importante. Turcia şi-a respectat câteva dintre angajamente, la fel a făcut şi Uniunea Europeană. Dar aici ne confruntăm cu o criză umanitară,” precizează Ahmet Davutoglu, premierul Turciei.

Ankara urmează să-şi ia angajamentul ca, de la 1 iunie, să reprimească pe teritoriul său imigranţii ilegali ajunşi în insulele greceşti. În paralel, Turcia ia măsuri pentru a le oferi refugiaţilor sirieni de pe teritoriul său o alternativă pentru drumul către Europa.

„Avem în prezent circa trei milioane de refugiaţi din Siria. Accesul pe piaţa muncii e un lucru important,” spune Metin Corabtir, coordonator al Centrului de Cercetare privind Azilul şi Migraţia.

Şi NATO îşi sporeşte contribuţia la reducerea fluxului de imigranţi. Misiunea din Marea Egee, care acoperea până acum doar apele internaţionale, a fost extinsă în apele teritoriale ale Greciei şi Turciei. Navele Alianţei monitorizează şi colectează informaţii despre reţelele de trafic de persoane care alimentează criza refugiaţilor.

*

Macedonia ia noi măsuri pentru a opri fluxul de refugiaţi – autorităţile de la Skopje îi mai primesc în ţară doar pe migranţii care vin din oraşe considerate zone de război.

Mai multe surse guvernamentale au declarat că sunt lăsaţi să intre, de exemplu, refugiaţi din oraşul sirian Alep, în timp ce locuitorilor din capitala Siriei, Damasc, le este refuzat accesul.

Totul, în contextul în care situaţia este tot mai disperată la graniţa greco-macedoneană. Cel puţin 13 mii de oameni sunt acolo, iar numărul lor creşte zilnic.

Preşedintele Cehiei, ţară care a refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, a găsit, însă, soluţia la această problemă – Milos Zeman ar vrea ca Grecia să-şi plătească datoria externă găzduind centre de refugiaţi pe insulele sale.

***

• B1 TV [7 martie]: : Tsipras: Transferul imigranților din Grecia în alte state UE este o urgență absolută (VIDEO)

Premierul grec Alexis Tsipras cere ajutorul Uniunii Europene în problema imigranţilor. Liderul de la Atena a solicitat transferul urgent al miilor de oameni veniţi din Orientul Mijlociu în alte state din Uniune. În schimb, preşedintele ceh susţine că Grecia ar trebui să găzduiască permanent refugiații dacă vrea să fie iertată de datoria externă imensă. 13.000 de refugiaţi se află în prezent la graniţa dintre Grecia şi Macedonia, informează B1 TV.

“Lansarea imediată a unei proceduri fiabile ce permite transferul migranților din țara noastră în alte state UE este o urgență absolută. Aceasta vom încerca să obținem la Bruxelles. Suntem singura țară ce a pus în practică deciziile și își asumă responsabilitățile decise de comun acord de țările de pe ruta balcanică în octombrie. Vom continua să dăm din puținul pe care îl avem acestor oameni vânați și persecutați aflați în nevoie. Dar este evident că o țară mică cum este Grecia nu poate suporta povara întregii Europe în această criză”, a spus Tsipras.

[…]

În replică pentru Tsipras, președintele Cehiei, Milos Zeman, sugerează Greciei că trebuie să păstreze migranții pentru a-și plăti astfel imensa datorie externă. Practic ideea a venit de la unul din consilierii sai, iar Zeman a catalogat-o drept una originală prin care s-ar împușca doi iepuri dintr-un foc.

• Romania TV [7 martie]: SUMMIT UE-TURCIA. Ajutorul pentru refugiaţi va fi DUBLAT. Vizele pentru turci, RIDICATE la sfârşitul lui iunie

Uniunea Europeană va dubla ajutorul pe care îl oferă Ankarei pentru refugiații sirieni, de la trei miliarde la șase miliarde de euro, și va prelua direct din Turcia refugiați sirieni, potrivit proiectului declarației finale a summitului UE-Turcia de la Bruxelles.

Proiectul de declarație, întocmit în cursul summitului UE-Turcia de luni, cuprinde acțiunile pe care ar putea să le întreprindă fiecare parte pentru a pune capăt crizei migrației.

Printre propuneri figurează cea potrivit căreia Turcia îi va prelua pe toți migranții ilegali din insulele grecești, inclusiv sirieni, în timp ce UE va prelua direct din Turcia câte un refugiat sirian pentru fiecare sirian reprimit de către Ankara din insulele elene.

UE va oferi încă trei miliarde de euro, până la finalul lui 2018, pentru a ajuta Turcia să-i adăpostească pe sirieni, dublând astfel suma de trei miliarde de euro propusă anul trecut Ankarei.

În fine, UE va relaxa regimul de vize Schengen pentru cetățenii turci până la sfârșitul lunii iunie, mai devreme decât fusese planificat. […]

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/summit-ue-turcia-ajutorul-pentru-refugiati-va-fi-dublat-vizele-pentru-turci-ridicate-la-sfarsitul-lui-iunie_278842.html#ixzz42FGyefVZ

• Rador: Numărul intrărilor ilegale din Turcia în Grecia rămâne în continuare foarte ridicat

Premierul Dacian Cioloş a declarat astăzi, la Bruxelles, că implementarea acordului de readmisie de către Turcia este „esenţială pentru a opri fluxul migrator” spre Uniunea Europeană. Şeful Executivului a anunţat că s-ar fi ajuns la un acord pentru o implicare a NATO în această problemă, pentru a putea ţine migranţii în zona Turciei.

[…]

Numărul intrărilor ilegale din Turcia în Grecia rămâne în continuare foarte ridicat. Discuţiile cu premierul turc Ahmet Davutoğlu, aici, la Bruxelles, vor viza această cooperare pentru a opri afluxul de emigranţi pe teritoriul european. De altfel, cancelarul german Angela Merkel spunea, la sosire, ca Uniunea Europeană doreşte să reducă numărul imigranţilor ilegali în anumite ţări, inclusiv în Grecia. Şefii de stat şi de guvern vor discuta şi despre restabilirea Spaţiului Schengen, dar şi despre evitarea unei crize umanitare în Grecia, ţara cea mai încercată din punct de vedere al sosirii numărului mare de emigranţi.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 7 martie

• Active News:

Statele Uniunii Europene au convenit asupra ÎNCHIDERII rutei balcanice pentru imigranții clandestini [7 martie]

Grecia a primit promisiuni ferme pentru gestionarea crizei imigranților, iar în acest sens cele 28 de state membre UE au convenit, duminică seară, închiderea rutei balcanice în cazul imigranților clandestini, anunță Le Figaro, citând un document care urmează să fie prezentat luni, la summitul UE-Turcia.

“Fluxul de imigranți clandestini care se deplasează de-a lungul statelor din vestul Balcanilor a ajuns la final: această rută este închisă, din nefericire”, se arată în proiectul care va fi prezentat luni după-amiază în cadrul summitului UE-Turcia de la Bruxelles.

“UE va susține Grecia în acest moment dificil și va face maximumul posibil pentru a ajuta statul să gestioneze situația”, se precizează în documentul agreeat de cele 28 de state membre și consultat de publicația Le Figaro.

Liderii statelor UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a analiza acordul stabilit cu Turcia la finalul anului trecut în privința reducerii numărului de imigranți din Europa. Turcia a acceptat în schimbul unei sume de trei miliarde de euro să rețină imigranții din țară, unde se află deja peste două milioane de refugiați. Cei mai mulți imigranți care ajung în Grecia, principala poartă de intrare în UE, provin din Turcia, după ce traversează Marea Mediterană.

Numărul de imigranți a înregistrat scăderi prea mici în ultimele luni, parțial și din cauza temperaturilor scăzute, ceea ce a impus reevaluarea înțelegerii încheiate cu Turcia.

În Grecia, care ar putea să se confrunte cu o criză umanitară majoră după cum au avertizat oficialii greci, se află zeci de mii de imigranți blocați, care nu pot trece frontiera pentru a ajunge în Macedonia, care a impus restricții privind accesul imigranților pe teritoriul țării în încercarea de a reduce fluxul acestora.

Peste 131.000 de imigranți au sosit în Europa în primele două luni ale anului, mai mult decât în prima jumătate a anului trecut, potrivit ONU.

Papa Francisc despre criza migranților: Putem vorbi despre o invazie arabă în Europa. Este o realitate socială

Pe fondul valului migrațiilor din ultimul an, Papa Francisc afirmă că Europa poate să devină un loc gol dacă ajunge în punctul de a-și uita istoria și de a-și negliza schimburile culturale, informează Deutsche Welle.

“Dacă Europa vrea să se refacă, trebuie să își redescopere rădăcinile culturale. Dar prin uitarea propriei istorii, Europa se slăbește pe sine. Și acesta este momentul în care riscă să devină un loc gol“, a declarat Suveranul Pontif.

Întrebat fiind care este motivul pentru care consideră că Europa a devenit un loc gol, Papa a explicat că “astăzi putem vorbi de o invazie arabă. Este o realitate socială. Cu câte invazii s-a confruntat Europa în istoria sa? A fost mereu capabilă să le depășească mergând mai departe și făcându-se mai bună prin schimburile dintre culturi”.

Acesta a fost destul de tranșant în momentul în ceea ce privește populismul de extremă dreapta din Europa, care a dus la formarea mișcării “anti-islamizare” PEGIDA din Germania și la partide politice anti-imigranți, precizând că ideologia este “otrava politicii”.

Legaturi: