PS BENEDICT la intrarea in noul an: “Nu mai e timp pentru orice, NU MAI ESTE TIMP DE PIERDUT, este timp doar sa faci LUCRURILE ESENTIALE. Singurul lucru esential in aceasta lume este aceasta „investitie” in HRISTOS, Care este deplinatatea noastra”. PROPUNERI DE PROIECTE DUHOVNICEȘTI PENTRU ANUL 2021 (video, text)

PS Benedict Bistrițeanul: „Deplini în Hristos” | Anul Nou 2021:

„Preacucernici Parinti, iubiti frati si surori!

Ziua de astazi este incarcata de semnificatii, mai ales din punct de vedere liturgic, dar si de semnificatii personale pentru cei care am venit astazi la Sfanta Liturghie. Viata este formata dintr-o succesiune de momente mai intense sau mai putin importante, insa, din loc in loc, structura lumii, randuiala asa cum a pus-o Dumnezeu, asaza momente speciale in care sa ne oprim din graba cu care ne desfasuram viata si sa fim mai atenti, cu un ochi privind inspre trecut si cu unul catre viitor, insa traind deplin momentul.

Ziua de Anul Nou este un timp al retrospectivelor, dar este si un timp al planurilor. Insa nici trecutul si nici viitorul n-ar avea relevanta, daca nu ar fi prezentul. Si nici trecutul si nici viitorul nu au foarte mare importanta decat in legatura cu prezentul. Daca este sa fie vorba de trecut, as zice ca acest timp intens ar fi un timp al luciditatii, in care sa ne gandim foarte atent la cum s-a desfasurat anul pe care l-am incheiat, dar si, in general, la cum s-a desfasurat viata noastra de pana acum – ca or fi 20, 30 50, 70 sau mai multi ani pana acum. Si cu ce scop sa ne gandim foarte atent la timpul pe care l-am parcurs? Pentru a analiza mai serios, mai cu adevarat, modul in care am facut “investitii” serioase in toti acesti ani pe care Dumnezeu ni i-a dat pana acum. Si facand aceasta analiza a timpului de pana acum, sa primim resurse pentru ceea ce poate sa urmeze, pentru ceea ce Dumnezeu ne va da de acum incolo, si anume pentru viitor. Uitandu-ne inspre trecut, putem sa avem, in mare vorbind, cam doua atitudini. Fie cea de multumire si recunostinta insotite de bucurie, bucuria lucrului bine facut, bucuria timpului bine petrecut. Fie putem sa traim sentimente de regret ca nu am folosit timpul pe care ni l-a dat Dumnezeu in modul deplin in care l-am fi putut face. Ca viata pur si simplu nu trece, asa cum se spune, ci viata se prelungeste. Si daca intelegem ca viata se prelungeste, intelegem ca fiecare an pe care ni-l da Dumnezeu in plus este un dar si atunci daca este un dar, sa fim foarte constienti de modul in care putem sa-l traim deplin si sa ne folosim de el. 

Si acum acest bilant si aceasta analiza care ne face sa fim multumiti si multumitori la timpul pe care l-am petrecut, dar si nemultumiti si cu sentimente de regret, il da de fapt sentimentul deplinatatii sau lipsei acestei deplinatati launtrice. Pentru ca, pana la urma, acesta este criteriul care ne face sa intelegem daca am trait timpul bine sau nu l-am trait bine. E o stare launtrica care se genereaza de faptele pe care noi le savarsim, de modul in care noi ne desfasuram viata. Orice investitie in afara de Hristos ne conduce pe piste false. Noua ni se pare ca putem fi cineva in aceasta lume, insa timpul, viata si, pana la urma, interventia iubitoare a lui Dumnezeu ne descopera, din timp in timp, contrariul si ne atentioneaza ca investitia noastra nu este buna. Si de ce zic acest lucru? Argumentez folosindu-ma de Apostolul pe care tocmai l-am auzit lecturandu-se la Sfanta Liturghie, in care Sfantul Pavel, vorbind despre Hristos, zice asa: „ca in El locuieste toata plinatatea dumnezeirii”. Si apoi continua argumentarea sa si zice: „iar noi suntem deplini in El”. De fapt, aceasta este toata cautarea noastra de o viata, sa devenim deplini, sa nu ne mai simtim goi launtric si, apoi, manifestat si in afara, sa simtim ca vibreaza viata inauntrul nostru, ca viata noastra are un sens, are un continut si ca ne conduce la a face lucrurile cele mai importante.

Pentru ca tot Sfantul Apostol Pavel zice: Rascumparati vremea, ca zilele sunt rele! Nu mai e timp pentru orice – si zic nu doar cand ajungi la o varsta inaintata, ci dintru inceput, de cand ai o minima intelegere asupra vietii, nu mai este timp de pierdut, este timp doar sa faci lucrurile esentiale. Si apoi zic inca o data: singurul lucru esential in aceasta lume este aceasta „investitie” in Hristos si cu Hristos, Care este deplinatatea noastra. Hristos a venit pe pamant ca sa ne arate cine este omul. Poate fi greu ceea ce zic eu acum, dar oricum noi avem nevoie de modele in aceasta lume. Modelul care ne arata cine este efectiv omul este Hristos si, de aceea, El trece prin toate momentele prin care noi trecem in aceasta lume. El este Dumnezeu adevarat, dar este si Om adevarat si noi privim la El si traim cu El, in asa fel incat sa devenim si noi deplini la un moment dat, sa devenim multumiti cu viata noastra. Cum se spunea intr-una din cantarile zilei de astazi, Hristos sa Se odihneasca in noi. Este cel mai frumos lucru: cand Hristos Se odihneste in noi totul capata sens. Sau, sa merg mai departe… Si o sa ma folosesc de o rugaciune de la botez pentru ca aceasta deplinatate, zice tot Sfantul Apostol Pavel, se incepe prin Botez. Si la Botez zicem asa: Hristos sa ia chip in cel botezat, Hristos sa se intipareasca in noi! Si cum zice el in mai multe randuri, luand chip in noi, viata noastra se desfasoara aidoma unei dospituri pe care o pui intr-un vas si ea creste din abundenta si da rod. Hristos creste in noi, daca facem aceasta „investitie” buna, de a trai mereu in preajma Lui.

Despre El se spune, si El Insusi o spune ca in ceea ce Il priveste, pentru multi inseamna ridicare, dar pentru multi inseamna si coborare, piatra de poticneala. Pentru ca atunci cand intelegi ca investitia adevarata care te face om deplin este aceasta traire impreuna cu El – cresti, te inalti, te bucuri, totul primeste sens.

In schimb, atunci cand, chiar daca intelegi lucrul acesta, dar nu vrei sa intri pe drumul lui Hristos, El devine piatra de poticneala, in sensul in care, neprimind oferta Lui de viata pe care ti-o face, te manifesti impotriva, in opozitie fata de Hristos, cum, de altfel, se intampla in multe situatii si in societatea noastra de astazi. Cei care nu Il primesc pe Hristos, nu numai ca nu Il primesc, dar se manifesta cu agresivitate impotriva Lui si impotriva celor care vor sa aiba o viata impreuna cu El. Pentru ca, pana la urma, daca nu vrei sa fii cu Hristos, este alegerea ta, dar de ce ai o problema cu cei care vor sa fie cu Hristos, daca nu cumva Hristos devine piatra de poticneala, devine motiv de neliniste pentru tine, in viata ta rutinata, in viata ta plictisita, in viata ta cu investitii omenesti, care vor ramane atata timp cat tu ramai in viata?

Asadar, in acest moment de bilant, in acest moment intens, ne gandim la acest lucru: ca, de Anul Nou, Hristos vine inca o data in viata noastra, aducand sansa unui nou inceput, unei noi milostiviri a lui Dumnezeu, a unei noi cantari de recunostinta. Pentru ca sentimentul care insoteste cel mai bine aceasta zi este acesta: multumirea insotita de recunostinta. De altfel, aceasta este cheia fericirii. Cei care invata sa Ii multumeasca lui Dumnezeu in fiecare zi, in fiecare an, in fiecare moment, inteleg ca viata este un dar si cand inteleg ca viata este un dar, se bucura de ceea ce Dumnezeu lucreaza cu ei. Cine nu stie sa multumeasca si sa fie recunoscator pentru viata insasi si pentru tot ceea ce e cuprins in viata lui, mereu traieste intr-o stare de provizorat, mereu este intr-o cautare fara directie, pentru ca nu porneste cu Inceputul. Zice tot Sfantul Apostol Pavel: „Bucurati-va pururea, rugati-va neincetat, dati multumire pentru toate, caci aceasta este voia lui Dumnezeu intru Hristos Iisus”. Sentimentul care insoteste aceasta zi speciala aceasta este: recunostinta.

Iti multumim Doamne, ca ne-ai mai dat inca un an, cu bune si cu rele, dar Iti multumim mai ales ca am fost capabili impreuna cu Tine sa le trecem pe toate, sa trecem prin toate si sa ne aflam in aceasta zi de har, in care se binecuvanteaza cununa anului care incepe!

Insa, pe langa aceasta recunostinta si multumire, as mai adauga ceva, respectand acea structura de la inceput. Vorbim de trecut, suntem multumitori si recunoscatori, dar ne gandim si la viitor – orice om isi face planuri, dar planuri doar in legatura cu prezentul. Si atunci, daca ar fi sa ne facem un plan pentru anul viitor, eu l-as descrie foarte general, in doua puncte, concret. Daca viata noastra se apropie de deplinatate doar impreuna cu Hristos si traindu-L pe Hristos inlauntrul nostru, intiparindu-l tot mai aievea pe Hristos inlauntrul nostru, atunci as propune sa avem in vedere trei lucruri.

Si as zice, folosindu-ma de Sfanta Liturghie la care venim duminica sau in sarbatoare. Venim la Sfanta Liturghie ca sa ne imbogatim in Hristos si sa capatam sens in doua forme:

1. prin cuvant – Apostol, Sfanta Evanghelie si cuvant de invatatura. La nivel de proiect acest lucru s-ar traduce prin lectura Sfintei Scripturi. Sa ne propunem ca in 2021 sa lecturam Sfanta Scriptura din scoarta in scoarta, facandu-ne un plan bine stabilit. De ce? Pentru ca in cuvantul Scripturii se afla Hristos si El zice ca „nu numai cu paine se va hrani Fiul Omului ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu”. Scriptura este cuvantul lui Dumnezeu si ne hranim cu El si El creste inlauntrul nostru si noi simtim aceasta prezenta plina de bucurie in viata noastra. Asadar, primul proiect pentru anul 2021, lectura Sfintei Scripturi.
2. Al doilea proiect foarte important, tot legat de structura Liturghiei. In  a doua parte a Liturghiei ne impartasim cu Hristos, Trup si Sange. Si El ne spune ca „cine mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu are viata in el”. Noi nu avem viata pentru ca nu ne hranim cu Trupul si Sangele Sau. Liturghia se savarseste pentru noi si este semnul cel mai desavarsit al multumirii si al recunostintei, dar se savarseste pentru ca sa putem sa ne hranim cu Trupul si Sangele Domnului Hristos. De aceea suntem chemati cat mai des si permanent sa ne impartasim cu Sfintele Taine la Sfanta Liturghie. Asadar, al doilea proiect pentru 2021 este acesta: sa incercam sa nu lipsim de la Sfanta Liturghie in duminici si sarbatori si, mai mult decat atat, sa incercam sa ne apropiem de Trupul si Sangelui Domnului cat mai des. Pentru ca stim si am trait aceasta experienta a anului 2020, cat de greu ne-a fost cand nu am putut sa facem lucrul acesta. Timp de doua luni am stat insingurati acasa cu dorul de a participa la Liturghie. Si cand este slobod la a face acest lucru parca ne pierdem din ravna si din bucuria aceasta de a fi impreuna si a ne impartasi cu tot ceaa ceea ce presupune Sfanta Liturghie si cu darul pe care ni-l face Hristos acolo.

Al treilea proiect este a avea in vedere mai multa atentie la legea lui Dumnezeu, pentru ca legea lui Dumnezeu inseamna viata. Dumnezeu, ne spune Sfantul Marcu Ascetul, este ascuns in poruncile Lui si pe masura ce implinim poruncile Lui, Il aflam pe Dumnezeu. Vrem sa Il aflam pe Dumnezeu? Daca vrem, aceasta este calea. Nu mai este timp de negociat, de drumuri laturalnice, nu mai este timp de drumuri ocolite, ci avem doar sansa de a merge inainte si acest drum inainte presupune o viata curata, o viata frumoasa, o viata in randuiala lui Dumnezeu. Multi spun ca Biserica interzice bucuriile si placerile mici si mari. Biserica nu face acest lucru si, bineinteles, legea lui Dumnezeu nu face acest lucru, ci doar ne atentioneaza. Omul poate sa faca orice in aceasta viata, dar legea lui Dumnezeu ii spune: daca vei face aceasta s-ar putea sa suferi. Acesta este rolul legii, al poruncilor, ca sa ne puna in garda. E mult mai usor sa eviti raul decat sa traiesti apoi efectele lui, pentru ca raul se manifesta ca un bumerang, il faci, il graiesti sau il gandesti si ti se pare ca il trimiti in afara, numai ca el vine inapoi. Si nu Dumnezeu este Cel care pedepseste, ci, pur si simplu, aceasta este miscarea in care se desfasoara raul. Asadar, cel de-al treilea proiect pentru 2021 este o viata mult mai atenta, potrivit poruncilor si randuielii lui Dumnezeu.

Si de aici pornim cu nadejde, pentru ca stim tot din cuvantul lui Dumnezeu ca, atunci cand El a venit in lume – si se vorbea astazi foarte mult de Nazaret – a citit intr-o sambata, intrand in sinagoga, un fragment din Proorocul Isaia in care se binevestea un an placut Domnului. Anul Nou este tot timpul un an placut Domnului pentru ca reprezinta o sansa si o chemare la o viata noua. Anul Nou inseamna viata noua, noua milostivire a lui Dumnezeu, sansa de a ne schimba, sansa de a trai mai frumos. Ii multumim lui Dumnezeu pentru anul care s-a savarsit si Ii cerem binecuvantare si ajutor pentru anul care urmeaza. Amin!”

Legaturi: