Presbitera CORINA NEGREANU despre PROBLEMELE IGNORATE ALE NOII GENERATII DE ADOLESCENTI si MAGIA INFERNALA A LUMII VIRTUALE: “Prin acest instrument, puterea demonică și rapiditatea lucrărilor ei devin uriașe. CUTIA PANDOREI A FOST DESCHISĂ, TĂVĂLUGUL S-A PORNIT. Scapă cine poate, cu mila și harul lui Dumnezeu”

10-07-2016 10 minute Sublinieri

CE AR TREBUI SA STIE PARINTII?

generatie-screen-1

A te îngriji de copiii, adolescenții și tinerii de azi înseamnă a te preocupa de lumea de mâine și de poimâine, dar și a te preocupa de cei care au fost, căci și ei așteaptă de la urmași să li se aprindă o lumânare, să fie pomeniți în rugăciune.

Pe cât este de necesar ca adulții să transmită mai departe binele pe care ei l-au deprins, uneori cu multă durere, pe atât este de dificil, căci, pentru a reuși, trebuie să vorbească limba altei generații, mai tinere. Pentru a reuși este nevoie să iubești. Din iubire se naște înțelegerea și pentru iubire și prin iubire vine luminarea de la Dumnezeu pentru a vorbi pe limba celui mai tânăr. Acest interviu este o privire plină de căldură, dinspre un adult iubitor spre tinerii pe care îi iubește.

Aveți contact cu mulți tineri. Ce schimbări comportamentale, rezultate în urma contactului cu lumea virtuală, observați la ei?

În general, între un tânăr pe care l-am întâlnit acum câțiva ani și unul pe care îl întâlnesc azi, constat o diferență atât cantitativă, cât și calitativă a capacității de dialog extins și de conversație. Mă consider un om sociabil și capabil cât de cât să-mi adaptez calibrul conversațiilor în funcție de persoana sau grupul pe care îl am în față la un moment dat. Însă, observ tot mai mult, în special la grupul de adolescenți care frecventează biserica și de care fiica mea de 15 ani încearcă să fie apropiată, că devine tot mai dificil să avem un numitor comun de reflexie și de discuție. Sunt indispuși să salute, să dea binețea cuvenită unui părinte. Limbajul este frust, temele de dialog sărăcite, ironia, sarcasmul, indiferența și răceala emoțională, argumentele subțiri sau cecitatea abordărilor sunt cele mai frecvente uzanțe în întâlniri și conversații avute chiar și doar între ei, tinerii. Există un cult al indispoziției și al plictisului versus distracție și amuzament. De curând, fata mea și-a invitat prietenii acasă. Am constatat că și atunci când sunt împreună, pentru a putea coagula o discuție plăcută, care de cele mai multe ori se mărginește doar la comentarii subiective, apelează tot la telefoane mobile, tablete și internet. Privesc împreună la ceva anume și cam asta este întâlnirea.

teen-smartphone-useÎn general, s-au schimbat substanța și calitatea relațională. Adolescenții și tinerii devin tot mai incapabili de a avea legături adevărate de prietenie, de camaraderie și, implicit, suferă foarte tare. Pierd această frumusețe a întâlnirii curate și a însoțirii dintre om și om prin viu grai. Le este frică să pună suflet într-o legătură pentru a nu le fi călcat în picioare. Când se întâlnesc unii cu alții, bucuria întâlnirii durează foarte puțin, dialogurile devin în scurt timp plate și epuizate, urmând apatia, plictiseala și dezamăgirea unora față de ceilalți. Prieteniile consumate pe rețelele de socializare sunt mai ,,ok” decât în realitatea în care oamenii nu mai sunt atât de interesanți, oferă economie de energie și sunt mai confortabile. Foarte puțini rămân capabili să întrețină o comunicare directă, cu miez, să se bucure de relații directe, statornice și profunde. Dar aici intervin și educația și gradul tot mai scăzut de cultură.

În ce constă mirajul lumii virtuale? Ce ne poate și ce nu ne poate oferi lumea virtuală?

Cele mai invocate avantaje ale internetului sunt că pune la dispoziție informație gata preparată și scutește de eforturi de căutare, că ține la curent oferind mereu noi știri, că oferă capacitatea de conectare cu oricine se dorește și în orice moment. hd-aspect-1447949416-teens-8cPe lângă acestea, internetul e tentant pentru că pune la dispoziție o lume magică, imaginară, care mai întâi ispitește, vrăjește simțurile și mintea, apoi le înrobește prin acel ,,vreau cât mai mult”. Oferă un ,,rai” efemer întors pe dos, amăgitor, la care ajungi fără efort. Dă robiei chip de libertate. Provoacă silă, dar nici nu mai poate fi abandonat. Lumea virtuală oferă o putere seducătoare, însă iluzorie, chiar și când este intelectuală. Este o lume iluzorie, magică, mitică, care pare să răspundă tuturor nevoilor și dorințelor neîmplinite, mai ales dorințelor suprimate, care duc la frustrarea ființei umane. În fond, ce caută cel mai mult un om? Să fie iubit, protejat, acceptat. Cu atât mai mult un suflet crud de copil, care se simte singur, neglijat și abandonat, evadează în imaginarul virtual, departe de ce nu-i place și-l responsabilizează, cu un simplu clic. Copiii, adolescenții, tinerii care stau mult pe internet sunt, de fapt, privați de iubire și caută să-și sublimeze nevoia de a fi iubiți. Sub identități false fac spovedanii și mărturisiri publice trimise în eter, dar nu știu că demonul se folosește de ele, de taina lor, pentru a le controla mintea și a le înrobi inima.

Ce nu știu părinții despre contactul copiilor lor cu lumea virtuală și ar trebui să știe?

Ce identități false își iau copiii lor și ce personalități false își creează pe tărâmul virtual. Cât timp pierd pe internet și pe rețelele de socializare. Cât de mult sunt îmbibați cu pornografie, cu imagini obscene sau cu sugestii sexuale, care parazitează multe site-uri frecventate. Cu câtă mizerie își încarcă inconștientul. Cât de expuși devin abuzatorilor și violenței simbolice, sau vulnerabili ideilor unor autointitulați ,,lideri de opinie”. Cum se pot îmbolnăvi emoțional, volitiv, până și mintal, folosind în exces calculatorul. Și un om mare poate resimți un rău fizic citind o informație vulgară și de un grad înalt de violență, darămite un copil.

Ce greșeli fac părinții în privința relaționării copiilor lor cu lumea virtuală?

„Din dragoste” le oferă copiilor obiecte cât mai performante, adaptate trendului informațional la care se racordează. Îi lasă foarte mult timp singuri sau nu le supraveghează îndeaproape activitatea pe internet. Sunt inconștienți și iresponsabili, vârându-le aceste extensii de creier artificial numite gadgeturi. Îi fac neputincioși! Egoiști și lacși, nu sunt atenți să se îngrijească de inocența copiilor lor, le creează un mediu forțat de abuz și de violență precoce, crezând că e bună maturizarea forțată a copilului. Nu îi învață autocontrolul simțurilor, autocunoașterea.

Ce efect au tableta, telefonul, în creșterea copiilor?stock-photo-computer-addiction-young-man-immersed-himself-in-virtual-world-merged-with-computer-raster-from-74460895

În principal, sunt obiecte și instrumente care mai mult decât orice jucărie pot genera adicții ucigătoare. Sunt cazuri mortale datorate practicării jocurilor pe calculator zeci de ore neîntrerupte.

Cum se instalează dependența și cum s-ar putea scăpa de ea?

Curiozitatea și nevoia de popularitate, alimentate de păcătoasa slavă deșartă și orgoliul afirmării de sine, de recunoaștere publică, de a etala ,,deșteptăciunea” și ,,șmecheria”, ori calitățile trupești sau opinările felurite, conectarea permanentă pentru a fi mereu la curent cu toate și toți, toate creează dependența și vatămă sufletul. Nici nu sesizezi când s-a instalat patima. Cum ți s-a modelat, deformat viața prin niște căutări ,,nevinovate”. Simți însă că dorești să tot revii acolo, în imaginarul colectiv întrupat virtual. Sunt rețele de socializare care impun un anumit fel de a fi, cât mai trist, melancolic, cât mai plictisit de lumea reală, unde orice simțire devine exagerată și foarte dramatică, unde se cultivă hedonismul suferinței a cât ești de neînțeles (rețeaua Tumbler). Altele cultivă autolatria evidentă (Instagram), unde te auto-zeifici prin imagine.

Suntem bombardați de multe informații și, de aceea, devenim mai ușor manipulabili. Cum să ne păstrăm discernământul?

Dacă, după Sfinții Părinți, imaginația e puntea, tunelul pe care intră cel rău – demonul – în inima și în sufletul omului, lumea virtuală a internetului este o autostradă care îl aduce pe demon, deghizat, în mijlocul lumii întregi. Ispite care altădată aveau un caracter personal, acum devin capcane pentru o lume globală. Prin acest instrument, puterea demonică și rapiditatea lucrărilor ei devin uriașe.

Ce se poate face în fața acestui potop informațional, care tulbură, exagerează, bate din toate părțile, amestecă adevărul cu minciuna, dezvăluie și țintește punctat anume unde ,,trebuie”, omite părțile valoroase și creează false probleme?

Precum ne învață Sf. Antonie cel Mare, toate informațiile trebuie trecute prin filtrul conștiinței luminate de învățătura de credință. În tot ce hotărâm și alegem să căutăm dovadă în cuvintele Sfintei Scripturi. Ale Sfintei Tradiții. Din al căror duh nu trebuie să ieșim. Să se ceară sfat celor rânduiți cu sfat în Biserică, spune același Sfânt Antonie cel Mare.

Trebuie să ai o cultură generală temeinică, experiență practică și o lucrare duhovnicească puternică pentru ca, odată expus avalanșei informațiilor de pe internet, unele insesizabil de toxice, să poți pretinde o reală rezistență și capacitatea de a extrage cu discernământ acel ceva folositor și esențial. Niciodată nu ești stăpân și nu deții acea imunitate perfectă, indiferent de vârstă. Ți se vâră forțat tot felul de gunoaie în fața ochilor, oricâte filtre de triaj ai avea pentru a pune barieră obscenităților și balastului informațional. Cu atât mai mult, pentru un copil în formare este mai bine să stea departe de acest mediu și să-și folosească altfel timpul de dezvoltare a cunoștințelor și nevoia de divertisment. Duhovnicul meu constată că cei care lucrează în domeniul IT, stând aproape trei sferturi din zi la calculator, luându-și informația numai de pe anumite site-uri recomandate între ei, nu mai sunt capabili de o cercetare atentă, ci trăiesc superficial din punct de vedere sufletesc. Câștigă bine în acest domeniu profesional, dar devin incapabili să sesizeze nuanțele de osebire a duhurilor. Trist este că nu sesizează cât de manipulabili sunt și tot mai mărginiți sufletește, crezând că sunt cel mai bine informați.

Creionați-ne un comportament sănătos, dar și realist, de relaționare cu lumea virtuală.

Până în gimnaziu, liceu și chiar mai târziu ar trebui petrecut cât mai puțin timp în spațiul virtual, în funcție de necesități stricte. Nu știu cum poți să rămâi sănătos într-un mediu foarte bolnav, parazitat, toxic, cu a noastră moștenită fire căzută și cu o imunitate mereu discutabilă, la orice vârstă. Nu știu cum se poate rezista tentației de a deschide alte și alte ferestre care să ne facă să pierdem timp cu orele pe internet. Cutia Pandorei a fost deschisă, tăvălugul s-a pornit. Scapă cine poate, cu mila și harul lui Dumnezeu. Să ținem aproape de cuvintele Evangheliei: „Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de acela care poate și sufletul și trupul să le piardă în gheena” (Matei 10, 28).

Se plâng tinerii de anumite probleme cauzate de expunerea la mediul virtual?

Nu se prea plâng. Devin mânioși, triști, dezamăgiți, schimbați. Atunci îți dai seama că s-a petrecut ceva acolo, pe rețelele frecventate. Dacă ai puțină răbdare și tact, începi să afli ce anume și cât de dezamăgiți sunt de unele observații, infidelități, falsități, minciuni, trădări, chestiuni care i-au rănit, deranjat sau otrăvit sufletește.

Cum credeți că pot fi ajutați să depășească aceste probleme?

Cu răbdare și cu apropiere. În niciun caz interzicându-le total accesul în spațiul virtual.

Cred că trebuie să le fim apropiați ca părinți, mereu la dispoziție pentru orice nedumerire, căutare, întrebare. Să le oferim un real suport emoțional. Supravegherea de tip anchetatoriu și inchizitorial e soluția cea mai nefericită. Contează ce exemplu de viață și de comportament au adulții din preajmă, părinții cu care locuiesc împreună. Ce discuții se poartă în acea casă, mai ales între părinți, subiectele, calitatea lor explicativă și argumentativă, gradul de cultură spiritualizată, credința și principiile sistemului de valori, concepția și stilul de viață – de la rânduiala servirii meselor împreună, gesturi umane, la plimbări în natură, activități, anturaj familial. Toate contribuie indirect sau direct, atunci când este cazul, la crearea unor afinități, a unui filtru personal și a unui spirit critic sănătos. Îi fac capabili să discearnă, să se raporteze corect, să se apere sau să știe cum să aleagă să-și petreacă timpul, de cine sau de ce anume să se ferească. Exemplul viu de lângă ei este mai eficient decât orice pedagogie explicită. Eventual, să fie convinși să-și raționalizeze timpul petrecut în mediul virtual. Și să fie puși la rugăciune cât mai mult, pentru a fi luminați și călăuziți.

familia Negreanu

Legaturi:

***

 

***

 

– Cata ipocrizie exista in vremurile noastre! Numai ca sa faca bani societatile de televiziune! Micul ecran este un patrulater luminat pe dinauntru, dar, de foarte multe ori, aducator de intuneric.


Categorii

Bolile generatiei digitale, Educatie, Internet, New Media, Noile Tehnologii, Pagini Ortodoxe, Pornografie, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

23 Commentarii la “Presbitera CORINA NEGREANU despre PROBLEMELE IGNORATE ALE NOII GENERATII DE ADOLESCENTI si MAGIA INFERNALA A LUMII VIRTUALE: “Prin acest instrument, puterea demonică și rapiditatea lucrărilor ei devin uriașe. CUTIA PANDOREI A FOST DESCHISĂ, TĂVĂLUGUL S-A PORNIT. Scapă cine poate, cu mila și harul lui Dumnezeu”

  1. Zis-a Domnul:

    “Secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini; rugaţi deci pe Domnul secerişului, ca să scoată lucrători la secerişul Său.
    Mergeţi; iată, Eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.
    Nu purtaţi pungă, nici traistă, nici încălţăminte; şi pe nimeni să nu salutaţi pe cale.
    Iar în orice casă veţi intra, întâi ziceţi: Pace casei acesteia.
    Şi de va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el, iar de nu, se va întoarce la voi.
    Şi în această casă rămâneţi, mâncând şi bând cele ce vă vor da, căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Nu vă mutaţi din casă în casă.
    Şi în orice cetate veţi intra şi vă vor primi, mâncaţi cele ce vă vor pune înainte.
    Şi vindecaţi pe bolnavii din ea şi ziceţi-le: S-a apropiat de voi împărăţia lui Dumnezeu.
    Şi în orice cetate veţi intra şi nu vă vor primi, ieşind în pieţele ei, ziceţi:
    Şi praful care s-a lipit de picioarele noastre din cetatea noastră vi-l scuturăm vouă. Dar aceasta să ştiţi, că s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu.” (Luca 10, 2-11)

  2. Acum câteva luni am primit o recenzie la ciorna despre “Jocurile iadului”.
    Nota de final o pun aici, pentru un singur motiv: să înțelegeți de la cineva din “câmpul muncii” în ce duh se mână industria virtualului.

    Zice așa:
    “Observațiile tale referitoare la comportamentul jucătorului sunt precise și mi-e greu să mai adăug ceva.
    Tu ai făcut un studiu de caz pe “Diablo”, însă poate că merită subliniat faptul că un joc nu trebuie să aibă neapărat substratul acesta ocult pentru a fi nociv. Poate jucătorii ar fi interesați să citească și despre alte jocuri la modă (pe care le joacă) și efectele lor vătămătoare.
    De exemplu eu ca CM [Community Moderator] și GM [Game Master] am observat efectele acestea și la jocurile cele mai inofensive. De exemplu unul dintre proiectele la care lucrez este un simplu joc cu cai adresat copiilor. Ei bine, nu doar că apar și aici serii de cai mitologici, egipteni sau ai zodiacului, însă jocul este făcut în spirit competitiv, să ocupe efectiv timpul copiilor și al adulților pentru a se menține în clasamentul afișat pe prima pagină… Știu cazuri în care părinții s-au apucat de acest joc pentru că au fost influențați de copiii lor. Iar când apar oferte cu obiecte rare pe care oricine joacă jocul și le dorește, trebuie să alegi: sau „muncești” și îți pierzi astfel o grămadă de timp pentru a obține valuta necesară, sau plătești cu bani reali. Firește, copiii nu au de unde să aibă bani, așa că se roagă de părinți iar aceștia nu îi refuză.
    Ca GM (cred că știi și tu) trebuie să am grijă să nu se încalce ToS [Terms of Service] prin deținerea de conturi multiple și alte metode ilicite.
    Ei bine, la un moment dat când am suspendat un cont al unui copil din cauza deținerii de conturi multiple, jucătorul a amenințat că se sinucide dacă nu îi ridic suspendarea. Așa de mare e dependența asta. Chiar dacă pare a fi cel mai inocent proiect pe care am lucrat, este singurul care m-a obligat să contactez poliția (de două ori). Trebuie ținut cont de faptul că sunt copii la mijloc, deci minți în formare, care trebuie protejate.
    De aceea într-un fel îmi displac mai mult jocurile adresate copiilor decât cele pentru adulți.

    Proiectul cel mai important la care lucrez implică un joc de strategie. Aici am mai multe funcții, deci o privire de ansamblu asupra întregului proiect. Jucătorii sunt în cea mai mare parte adulți, însă așa cum ai observat și tu, uneori se poartă ca niște copii:
    – dacă avem un outage neașteptat, se plâng imediat pentru „pierderile” pe care le suferă: dacă au mine în funcțiune, este pericolul ca acestea să se prăbușească, dacă au timp Premium sau de aventură activ, este pierdut, și așa mai departe.
    – dacă alte versiuni de limbă au primit niște obiecte în joc pe care ei nu le-au primit, din nou se plâng (pentru că așa este, monitorizează toate serverele pentru a fi la curent cu noutățile)

    Dezvoltatorii au avut grijă să le ocupe aproape tot timpul cu ceva mic ce trebuie întreținut.
    Mă gândesc că unele din lucrurile acestea se aplică mai multor jocuri de strategie:
    – bonus de autentificare zilnică: astfel jocul îl ține pe jucător în permanență conectat, în schimbul unor avantaje din joc
    – chat-ul: sunt mulți jucători ce intră doar pentru a socializa cu alții. Știu cupluri care s-au cunoscut în joc. Aproape toți jucătorii sunt de acord că jocul fără chat nu are niciun rost: afirmație întărită în special de cei care au defecțiuni tehnice cu serverul de chat
    – bresle: am jucat și în bresle, și singură și pot spune că influența unei bresle asupra dependenței de joc este mult mai mare: breasla te ajută să evoluezi în nivel, îți amplifică slăbiciunea pentru joc, te ține conectat pentru că trebuie să îndeplinești zilnic anumite misiuni de breaslă.
    Iar cu cât breasla este mai mare, cu atât recompensele sunt mai mari.
    – spiritul competitiv (dorința de a avea un cont mai „bogat” decât contul altor jucători)
    – popularitatea pe care ți-o dă cunoașterea în profunzime a jocului

    Dezvoltatorii și echipa QA se străduiesc în permanență să hrănească aceste dependențe. Jocul e free2play, însă anul trecut au introdus o nouă limită de nivel, ce cu greu poate fi atinsă fără să plătești. Ți-ar lua ani de zile să ajungi la un astfel de nivel fără să plătești. Așa că majoritatea celor care au un nivel mare, sunt fie Whales, fie VIP.
    Pentru a ajunge whale (jucătorii nu știu de aceste clasificări pe care le facem), un jucător trebuie să fi cheltuit cel puțin 1000 de euro în joc.
    Avem sute de whales pe joc. Bani aruncați pe geam, pentru ceva iluzoriu…

    E greu și să te menții în această industrie, ca producător. Jucătorii trebuie surprinși în permanență cu ceva nou, iar proiectul va muri încetul cu încetul.”

    Evident, tot acest comentariu se referă abia la un aspect al întregii probleme și pandemii virtual-tehnologice de larg consum, ce reflectă întocmai realitatea… virtualului în care ne înecăm pe noi insisne și unii pe alții și toată viață noastră. Din păcate.
    Din păcate!

    Asta pentru că în timp, noi am refuzat ca pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

  3. Pingback: Să ne întoarcem la VIAȚĂ, să ne revenim în FIRE… “Dumnezeu este mult prea important ca să ne mulţumim cu ceva mai puţin decât El” | Cuvântul Ortodox
  4. Problema expusa este aceea a acapararii omului deplin de catre distractiile moderne: calculator, internet, jocuri, altele.

    In primul eu as vedea problema pusa putin altfel: parintii nu au reusit sa ofere un model real de comportament copilului si din cauza asta copiii ajung sa se refugieze in ce gasesc la indemana.

    In al 2-lea rand, nu cred ca solutia este oprirea completa de la aceste lucruri. Copilul, adolescentul trebuie maturizat si crescut intr-un echilibru corect, in care fiecare lucru are o valoare corecta. Si un joc, si un film sunt bune pana la un punct; a da numai exemple negative nu este corect pentru ca nu sunt numai jocuri negative.

    Ceea ce trebuie facut este:

    1. Parintii sa se educe pe ei ca oameni cu echilibru si sa stie sa transmita copilului acest echilibru.
    2. Copilului trebuie atras intr-un mediu sanatos de viata in aer liber, in care mintea este mai libera.
    3. A taia complet jocurile si calculatorul nu este productiv. Mai degraba transformi lucrurile astea in curiozitatile maxime pe care copilul va face orice sa le acceseze. Control si un joc si altceva poate fi folositor.

  5. Copiii nu mai primesc de la cei din jur afectiunea si atentia necesara pentru ca cei din jur trebuie sa munceasca sa-i intretina. Sunt inrobiti o data cu parintii.

  6. @ D, Ileana:

    Cred ca vorbim destul de in abstract. Cine are copii si adolescenti in zilele acestea, mai ales traind in oras, stie cat de tragica e realitatea. Da, doamna preoteasa are dreptate. Scapa cine poate, numai cu mila lui Dumnezeu. Descrierea este perfecta.

    Mda, viata in aer liber, ce vise… Parintii pot sa si aia timp, sa fie si cat se poate de echilibrati, sa fie bune modele… nu e de ajuns, atractia e mare, iar tentatia se sadeste foarte usor prin colegi si prieteni, presiunea mediului e uriasa, iar gadgeturile sunt construite anume sa fie “jucariile” perfecte, dupa care toti tanjesc si daca nu le au, ecranele atrag prin ele insele etc.

  7. “Parintii pot sa-si ia timp, sa fie si cat se poate de echilibrati, sa fie bune modele… nu e de ajuns, atractia e mare, iar tentatia se sadeste foarte usor prin colegi si prieteni, presiunea mediului e uriasa, iar gadgeturile sunt construite anume sa fie “jucariile” perfecte, dupa care toti tanjesc si daca nu le au, ecranele atrag prin ele insele etc.” – total de acord. Si e mult mai rau de atat, sa vedeti ce vine, ce a inceput deja, in ce lume cresc si vor creste copiii nostri…..

    Numai Hristos, Domnul nostru si Biserica Lui ne pot ajuta.

  8. Dar să nu ne facem iluzii. Aparatul de propagandă este la datorie și bine plătit ca să zică ce trebuie, când trebuie, de câte ori trebuie.
    Vorba a doi mari tirani – Nero, împăratul roman și Stalin, dictatorul slav – “dacă repeți de destule ori o minciună, ea tot e acceptată până la urmă”.

    https://www.washingtonpost.com/news/to-your-health/wp/2014/11/13/want-to-boost-your-brain-power-a-new-study-says-video-games-are-the-answer/

  9. Am avea rugamintea, pentru cei cu mai mult timp decat noi (dar si cunostinte de invatatura ortodoxa), sa incerce sa raspunda doamnei care a scris aici: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/11/07/exista-reincarnarea-parintele-serafim-rose-infatiseaza-invatatura-ortodoxa-si-explica-originile-acestei-mari-inselari/#comment-170862

    Multumim!

  10. Pingback: “ADULTESCENTII” – generatiile “EU”, fuga de responsabilitate, EXACERBAREA NARCISISMULUI si ASASINAREA EMPATIEI. Ce au de facut PARINTII pentru a nu produce niste viitori adulti IRESPONSABILI si EGOISTI? | Cuvântul Ortodox
  11. Pingback: MARTURIA EXTRAORDINARA A PARINTELUI CIPRIAN NEGREANU despre problemele tinerilor credinciosi de astazi si convertirea sa minunata: INTALNIREA NEVAZUTA CU DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU CARE TE INGENUNCHEAZA (video + text) | Cuvântul Ortodox
  12. Pingback: CARE SUNT BOLILE COPIIILOR DIGITALI?/ Universitatea OXFORD introduce PRONUMELE CORECT POLITIC/ Agenda radicala homosexualista la ONU: “IDENTITATE DE GEN” IN BULETINE SI “INCURAJAREA” DISCURSULUI RELIGIOS “INCLUSIV”/ FRA
  13. Pingback: Wikileaks dezvaluie spionajul digital al CIA. Cum ne vinde Facebook intimitatea. Autismul virtual
  14. “Cutia Pandorei a fost deschisă, tăvălugul s-a pornit.”

    How to Use on an Android Phone
    Tap the Pandora app on your Android phone to launch Pandora and start listening.
    https://help.pandora.com/customer/portal/articles/1347033-how-to-use-on-an-android-phone

  15. Pingback: AUTODENUNȚURI tulburătoare ale insiderilor "pocăiți" din sistemul tehnologic infernal: FACEBOOK - la fel ca si celelalte retele sociale - CREAT ÎN MOD DELIBERAT PENTRU A CREA DEPENDENȚĂ, exploatând "o vulnerabilitate în psihologia
  16. Nu intamplator, generatia adolescentilor a fost numita Generatia Z, adica ultima,
    “Adolescenții și tinerii devin tot mai incapabili de a avea legături adevărate de prietenie, de camaraderie și, implicit, suferă foarte tare. Pierd această frumusețe a întâlnirii curate și a însoțirii dintre om și om prin viu grai. Le este frică să pună suflet într-o legătură pentru a nu le fi călcat în picioare. Când se întâlnesc unii cu alții, bucuria întâlnirii durează foarte puțin, dialogurile devin în scurt timp plate și epuizate, urmând apatia, plictiseala și dezamăgirea unora față de ceilalți. Prieteniile consumate pe rețelele de socializare sunt mai ,,ok” decât în realitatea în care oamenii nu mai sunt atât de interesanți, oferă economie de energie și sunt mai confortabile. Foarte puțini rămân capabili să întrețină o comunicare directă, cu miez, să se bucure de relații directe, statornice și profunde. Dar aici intervin și educația și gradul tot mai scăzut de cultură.”

  17. Pingback: Părintele Sorin Mihalache despre MECANISMELE PLĂCERII ȘI ADICȚIILOR (video, text). “Ai putea crede că TELEFOANELE MOBILE au conexiune directă cu creierele noastre. Puţine lucruri pe care vreodată le-am visat, fumat sau injectat creează o as
  18. Pingback: GENERATIA AMPUTATA DE DUH. Scrisoare catre elevii dependenti de noile tehnologii/ RETELELE SOCIALE SI ZOMBIFICAREA OMULUI. Interviu cu Virgiliu Gheorghe/ Despre distopia revolutiei sexuale
  19. Pingback: Psihiatrul Manfred Spitzer, autorul volumului DEMENTEI DIGITALE, despre cum utilizarea NOILOR TEHNOLOGII duce la DECLIN MINTAL (Video TVR). SMARTPHONE-ul, printre cei mai periculoși UCIGASI din istorie! In plus: Niciun studiu nu arată că folosirea comp
  20. Pingback: CAPTIVI ÎN INTERNET. Jean Claude-Larchet despre NOILE TEHNOLOGII, MODIFICAREA NATURII UMANE și DISTRUGEREA RELAȚIILOR INTERPERSONALE. Singurătatea omului în lumea HIPERCOMUNICĂRII (I) | Cuvântul Ortodox
  21. Pingback: Jean-Claude Larchet: CAPTIVI ÎN INTERNET. Noile medii de falsă socializare, lumea VIRTUALĂ și sărăcirea relațiilor personale REALE (II) | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare