Parintele Simeon Kraiopoulos despre sensul uitat al Botezului. SUNTEM CONSTIENTI DE RASPUNDEREA NOASTRA FATA DE TAINA SFANTULUI BOTEZ?

8-01-2013 Sublinieri

Ce inseamna a deveni cineva crestin? Prin botez, omul este altoit cu Hristos si nu mai traieste in el omul cel vechi, ci omul cel nou, care este Hristos.

Cititi:

***

Taina Sfantului Botez 

Totul este ca omul sa devina una cu Hristos

Astazi vom vorbi despre marea Taina a Botezului. Deoarece, asa cum am spus si la ultima noastra intrunire, cu putin inainte de Craciun, tot ceea ce sarbatorim: Craciunul, Botezul Domnului, Sfintele Pasti, intreaga iconomie a lui Dumnezeu pentru oameni, toata lucrarea lui Dumnezeu, darul lui Dumnezeu, devin ale omului prin intermediul Sfintelor Taine si, mai ales, prin Sfantul Botez.

Este cutremurator faptul ca Domnul nu numai ca a venit pe pamant si S-a facut intru totul om, ci a trecut prin toate etapele vietii omului. Asa cum omul ramane noua luni in pantecele mamei sale, tot asa si El a ramas noua luni in pantecele mamei Sale. Asa cum fiecare om se naste si creste incet-incet, tot asa si El, S-a nascut si a trecut prin toate etapele prin care trece un om in timp ce creste. Toate acestea nu au fost un lux sau numai un semn al iubirii lui Dumnezeu pentru om. Toate acestea arata ca omul se sfinteste nu intr-un mod magic, intr-o clipa, ci se sfinteste in Hristos. Se sfinteste deoarece are posibilitatea – chiar de la inceputul existentei si pana la sfarsitul vietii lui, in orice clipa si mereu – sa fie impreuna cu Hristos trupeste si sufleteste.

Cand copilul este mic, trebuie sa stim ca, impreuna cu acesta, si Hristos a fost copil mic. Hristos a crescut si S-a facut mare asa cum se intampla cu fiecare copil. Hristos a trecut si El prin greutatile prin care trece fiecare om. Aceasta pentru ca omul sa poata, din prima clipa a existentei sale, sa se identifice cu Hristos, sa devina una cu Hristos si sa calatoreasca pe drumul vietii impreuna cu El. In felul acesta se sfinteste viata lui, existenta lui, in felul acesta devine un alt om, adica noul Adam, paraseste pe omul vechi, pe vechiul Adam.

Aceasta este o taina mare. Nu este ceva despre care putem spune cu usurinta:

„Iata, sunt cu Hristos si Hristos este impreuna cu mine”.

Este ceva care se intampla in chip tainic si omul nu poate sa-l inteleaga. Se intampla tainic si se savarseste prin Sfantul Botez. Aceasta realitate, acest adevar ne este amintit de sarbatori, si am spune in mod special de Sarbatoarea Epifaniei, cand sarbatorim Botezul Domnului. Mantuitorul S-a botezat pentru a ne arata ca prin botezul nostru vom deveni partasi vietii Lui, vom deveni partasi sfinteniei Lui.

Ce se intampla cand se boteaza omul?

Fiecare crestin, din cate stim toti, isi boteaza copilul la doua-trei luni dupa nastere. In timpul botezului se savarseste o mare minune, se savarseste unirea acestei mici existente cu Hristos – care nu numai ca a venit printre noi, ci a si parcurs intreaga viata a omului si a trait-o clipa de clipa. Ce se intampla dupa aceea, totusi, incat copilul botezat traieste uneori ca si cand nu ar fi fost botezat? De ce traieste ca acei copii care nu s-au botezat. Ce se intampla? Care sa fie explicatia? Se boteaza in chip real omul sau nu se boteaza? Se intampla ceva in momentul botezului sau nu se intampla nimic? Şi noi, cei mari, traim de multe ori ca si cand nu am fi botezati, ca si cand nu s-ar fi savarsit aceasta minune in existenta noastra, ca si cand nu am fi murit in Hristos in timpul botezului, dupa cum vorbeste Sfantul Apostol Pavel (Rom. 6, 4) si ca si cand nu am fi inviat in Hristos. Continua sa traiasca in noi omul acela vechi, care ar fi trait in mod sigur daca nu ne-am fi botezat.

Nu are efect botezul? Şi daca are un efect real, cum se intampla aceasta? Daca are efect, de ce la cei mai multi copii nu se observa aceasta? Unele mame, vazand comportamentul copiilor lor ajung sa spuna:

„Nu ti-a pus suficient untdelemn la botez nasa ta!”

Sau:

„Nu te-a uns preotul cu untdelemn sfintit, la botez?”

Asa cum am spus, aceasta mare taina a nasterii din nou a omului se savarseste prin intermediul Sfintelor Taine si indeosebi prin Botez. Dar aceasta minune, aceasta schimbare, aceasta renastere nu se intampla de o maniera magica. Daca un copil a fost botezat nu inseamna ca din momentul acela va fi un copil sfant. Chiar daca a fost botezat, chiar daca a murit in Hristos prin botezul sau, chiar daca a murit in el omul cel vechi si a inviat cel nou, acest copil are posibilitatea, in fiecare clipa, sa redevina omul cel vechi. Acest copil continua sa aiba in fiecare clipa posibilitatea sa fie cel care a fost inainte de a fi botezat. Acest lucru este valabil pana cand parasim aceasta lume, dupa care starea noastra va fi una stabila, ramane neschimbatoare. Starea in care se va afla cineva cand moare aceea va ramane. Cat suntem in aceasta lume, starea noastra este schimbatoare. Este schimbatoarea mai ales starea copilului si exista prin urmare posibilitatea ca in fiecare clipa copilul sa se schimbe, sa se instraineze.

Botezul si altoirea copacului

Ingaduiti-mi sa ma refer iarasi la exemplul cu altoirea pomilor. Altoieste cineva un pom. Pune un altoi bun intr-un pom salbatic. Pana cand acest altoi devine pom mare, cu trunchi, cu ramuri si frunze, pana cand ajunge la maturitate, oricand pomul altoit poate redeveni salbatic, poate sa se intoarca la starea lui dinainte de altoire.

Nu stiu daca cei care suntem aici in clipa aceasta am vazut vreodata un pom altoit. Totusi, din cate cunosc, cand altoieste cineva un pom, daca il paraseste, daca nu-l urmareste indeaproape, acel pom va lastari din trunchiul salbatec vlastare salbatice cu multa putere, ca si cand s-ar razbuna pentru ca a fost taiat. Altoirea se face primavara si daca merge cineva abia toamna ca sa vada cum merge pomul altoit, il va gasi cu cateva frunzulite si acestea ingalbenite, care nu au putut sa creasca din pricina lastarilor salbatici care l-au inabusit. Vlastarele care au iesit din vechiul trunchi au dat nastere unui pom cu multa vigoare.

Cel care se boteaza este altoit cu Hristos si are posibili­tatea, din clipa aceea, sa parcurga intreaga sa viata impreuna cu Hristos. Aceasta inseamna a fi crestin. Este vorba de increstinarea omului, adica de christificarea omului. Uneori ni se pare ciudat. Ce inseamna a deveni cineva crestin? Prin botez, omul este altoit cu Hristos si nu mai traieste in el omul cel vechi, ci omul cel nou, care este Hristos. Copilul care este botezat are posibilitatea sa ajunga la aceasta stare, sa devina adica Hristos. Pe de alta parte, insa, are si posibilitatea sa revina la starea dinainte de botez, chiar daca exista nestearsa pecetea botezului, chiar daca altoiul exista. Ce e de facut? Altoiul exista, dar este inabusit, este slabit. Luati aminte!

Omul poate sa traiasca ca si cum nu ar fi fost botezat oricand, nu numai la un moment anume. Botezul nu se pierde, dar viata lui se deruleaza ca si cand nu ar fi fost botezat. Un pom care a fost altoit are sorti de izbanda daca este ingrijit mai ales in primul an dupa altoire, daca este cu grija curatat de vlastarele trunchiului vechi si vlastarele noi sunt lasate si creasca normal. Daca este parasit si nu-l mai ingrijeste nimeni, va fi inabusit de vlastarele salbatice. Acest lucru se poate intampla si in al doilea si in al treilea an si chiar mai tarziu.

Acelasi lucru se intampla si cu copilul. In toata viata lui, pana la apusul vietii, in orice clipa, din om al lui Hristos, care este altoit cu Hristos, care este increstinat, oricine poate redeveni omul cel vechi, care se trage din omul cazut, din Adam cel cazut. Dar acest risc este mai mic atunci cand omul este mic copil. Prin urmare, cand este botezat un copil, se intampla cu adevarat minunea nasterii din nou, minunea altoirii cu Hristos, minunea unei noi existente, a unei noi realitati. Dar nu este suficienta aceasta minune. Chiar din momentul acela, este nevoie de mult efort pentru a ramane cineva unit cu Hristos si pentru a trai intreaga lui viata asa cum a trait Hristos.

Botezul copiilor

Asa cum stim, de foarte timpuriu, in istoria Bisericii au inceput sa fie botezati pruncii. Botezul omului inca din pruncie s-a impus pretutindeni. In mod firesc, la botez, omul ar fi trebuit sa fie matur pentru a fi catehizat, pentru a cunoaste crestinismul, pentru a cunoaste Evanghelia si pe Hristos, pentru a crede si pentru a hotari daca vrea sa intre sau nu in Biserica lui Hristos.

Biserica insa a ingaduit, din iconomie, botezul copiilor pentru ca, daca nu ar fi facut acest lucru, foarte multi dintre oameni ar fi plecat din aceasta lume nebotezati. Şi Domnul a spus clar:

„Cel care va crede si se va boteza se va mantui!” (Marcu 16, 16).

„Daca nu se va naste cineva din apa si din duh nu va putea sa intre in Imparatia lui Dumnezeu” (Ioan 3,5).

A spus acest lucru foarte clar. Este o problema daca un copil moare nebotezat. Ce se intampla cu el? Nici un Sfant Parinte nu a indraznit vreodata, din cate cunoastem, sa spuna ca un copil nebotezat  se mantuieste.[1]  Sfantul Grigorie Teologul spune:

„Sa spunem ca a mers in Imparatia cerurilor? Nu putem! Sa spunem ca a mers in iad? Nici acest lucru nu-l putem spune. Ce se intampla? Numai Dumnezeu stie.”[2]

Aceasta problema este lasata la mila si milostivirea lui Dumnezeu. Dumnezeu legifereaza, dar nu este sub lege, nu este constrans de legi si poate si in alt fel sa mantuiasca pe cineva. Biserica a acceptat, de exemplu, botezul sangelui, botezul martiric. Daca cineva nu a apucat sa fie botezat, dar a fost martirizat datorita credintei lui in Hristos, si-a varsat sangele, acest sange martiric a devenit apa a botezului si colimvitra. Biserica ii considera pe acestia botezati si nu numai botezati ci si sfinti.

Pentru ca ar fi fost foarte multi aceia care ar fi plecat din aceasta lume nebotezati, Biserica nu numai ca a ingaduit, dar a si impus botezul pruncilor. Asadar, botezul pruncilor asa cum se face astazi, nu se savarseste abuziv. Nici botezul nu actioneaza asupra copilului in chip magic. Intai de toate, se face botezul pruncilor deoarece Biserica spune ca din partea copilului nu exista opozitie la venirea harului lui Dumnezeu. Copilul nu poate spune: „Nu vreau!” Şi acolo unde nu exista opozitie harul lui Dumnezeu lucreaza. Tot asa cum punem intr-un vas apa si savarsind slujba sfintirii apei apa devine aghiasma deoarece nu exista impotrivire. Daca ar fi existat impotrivire sau opozitie, am fi citit si am fi recitit la nesfarsit rugaciuni de sfintire si apa nu ar fi devenit aghiasma. Apa devine aghiasma! Prin sfintire, apa devine altfel de apa in chip real, nu ramane apa obisnuita. Se sfinteste deoarece nu exista impotrivire si de aceea se pastreaza, nu se strica. La fel si copilul mic. Desi este o fiinta vie – si nu materie neinsufletita ca apa sau ca painea pe care o sfinteste preotul si devine Trup al lui Hristos – deoarece nu poate opune rezistenta, deoarece in copil nu exista nici cea mai mica impotrivire, acesta devine primitor al harului lui Dumnezeu si intr-adevar Taina Botezului lucreaza si pruncul se naste din nou si devine in chip minunat un om nou, care a fost altoit cu Hristos.

Cum si cat ne ajutam copiii incat sa creasca in ei altoiul Hristos?

Dincolo de aceasta, Biserica, care a ingaduit si a impus botezul pruncilor, s-a bazat de asemenea pe disponibilitatea si pe credinta reala pe care o are nasul, cel care aduce pruncul la botez. Nasul nu este un element decorativ la botez, ci isi asuma imense raspunderi in fata lui Dumnezeu. Nasul trebuie sa fie – se presupune ca este – un crestin viu, un om altoit in chip real cu Hristos, un om care crede cu adevarat.

Ceea ce se intampla astazi, atat cu botezul cat si cu cununia, este cu totul altceva. Cununam doi tineri fara sa stim nimic despre acestia! Cat sunt sau nu sunt valabile aceste cununii, numai Dumnezeu stie. Parintii isi aduc copilul in biserica si-l boteaza. Şi ei si nasul considera acest eveniment un eveniment monden si toata grija lor este sa dea stralucirea momentului, sa fie impresionant evenimentul pentru a se bucura de admiratia oamenilor. Cat este de adevarat acest botez, numai Dumnezeu stie. Totusi, copilul nu stie nimic din cele ale parintilor si primeste botezul, iar botezul se savarseste in chip real.

Vreau sa subliniez acum faptul ca, ingaduind si impunand botezul pruncilor, Biserica s-a bazat si se bazeaza pe credinta parintilor si a nasului. Nu se bazeaza numai pe credinta parintilor deoarece este posibil ca unii parintii sa fie necredinciosi sau indiferenti. De aceea este nevoie de un nas care nu este, repet, un element ornamental de lux, ci isi asuma raspunderi foarte mari si are de jucat un rol extrem de insemnat.

Pruncul nou botezat poarta in sine pe omul cel vechi. Nu are importanta ca acest om vechi nu opune rezistenta. Exista radacina omului vechi in cel botezat. Pruncul este botezat dar se trage din Adam. Parintii, fiind crestini vii, cre­dinciosi cu adevarat, altoiti in chip real cu Hristos – se presupune ca altoiul a crescut si aduce roade – pot sa-l ajute pe copil. Trebuie sa se comporte de asa maniera cu copilul lor,  incat odata cu cresterea lui – in ciuda faptului ca din radacina lui va lastari cand unul, cand altul din vlastarele salbatice – puterea radacinii vechi sa slabeasca, sa cedeze si sa creasca numai altoiul Hristos. Aici este intreaga Taina.

Parintii nu stiu ce copii vor aduce pe lume. Dar se comporta ei, oare, fata de copiii lor, ca oameni renascuti in Hristos, renascuti in credinta pe care s-a intemeiat Biserica si in care si-au botezat copiii? Se comporta ei, oare, astfel? Sau, in ciuda faptului ca doresc sa-l faca pe copil un crestin bun, comportarea lor, atitudinea lor fata de copil lasa mult de dorit?

Ingaduiti-mi sa va marturisesc ca, din cate cunosc eu, suntem cu adevarat de plans. Deoarece copilul pe care-l avem in fata noastra si care este chemat sa devina ca Hristos, este considerat de noi mai curand o proprietate a noastra. De cele mai multe ori, pornim de la propriile noastre dorinte, de la visele noastre, de la proiectele noastre, pornim mai curand sprijinindu-ne pe radacina veche din noi si nu pe altoiul crestin. Nu stim cat de viu este altoiul in noi. Oricum, cred ca ne influenteaza mult mai mult vlastarele care au crescut din radacina si din trunchiul omului vechi. Şi noi am fost botezati, dar din radacina si din trunchiul vechi au navalit vlastare salbatice – poate sa existe printre ele si altoiul, mai mic sau mai mare – suntem influentati mai mult de vlastarele salbaticesi atitudinea noastra fata de copil este una in consecinta. Copilul care a fost altoit, dar care nu stie nimic, continua sa fie la discretia parintilor, a nasului, a dascalului, a familiei. Daca acest copil nu va fi ajutat de cineva, exista posibilitatea sa redevina om vechi ca si cand nu ar fi fost botezat.

Este nevoie ca fiecare parinte sa fie foarte atent. La fel dascalii si noi, preotii. Sa luam aminte cat de mult ii ajutam copii pentru ca altoiul cel nou sa creasca in ei. Ii vedem maniindu-se, nervosi, spunand minciuni, avand rautate in ei? In clipa aceea trebuie sa ne gandim si sa spunem:

„Sarmanul, uita-te la el! A fost botezat, a fost altoit, dar a devenit de nerecunoscut! Ia, sa fac ceva, daca pot! Sa-l eliberez de aceste vlastare salbatice care dau buzna cand pe aici, cand pe dincolo”.

Are loc un conflict frecvent intre vlastarele vechi si vlastarele noi. Sa nu mai spunem faptul ca, de multe ori, in loc sa incercam sa gasim modalitatea de a slabi aceste vlastare , care cresc din radacina veche a copilului, le incurajam si ne laudam cu ele.


[1] Sf. Grigorie de Nyssa, Despre pruncii rapiti inainte de vreme, PG 46, 192: „Caci petrecerea inainte de vreme a pruncilor nu poate fi conceputa a-i aseza nici de partea celor osanditi la durere datorita felului in care au trait, nici la fel cu cei care si-au curatit viata aceasta prin savarsirea tuturor virtutilor”.

[2] Sf. Grigorie Teologul, Cuvant la Sfantul Botez, PG 36,389.

(Din: Arhim. Simeon Kraiopoulos, Parinti si Copii, volumul I, Editura Bizantina, 2005)

[continua AICI]

Legaturi:

***

„Voi, cei botezati, va tineti oare in felul cuvenit celor botezati? Slujiti, oare, Acelui Dumnezeu Caruia ati fagaduit la botez ca ii veti sluji?

***

Din aceeasi carte:


Categorii

Arhimandritul Simeon Kraiopoulos, Crestinul in lume, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Taina Botezului si Taina Mirungerii, Viata de familie

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

32 Commentarii la “Parintele Simeon Kraiopoulos despre sensul uitat al Botezului. SUNTEM CONSTIENTI DE RASPUNDEREA NOASTRA FATA DE TAINA SFANTULUI BOTEZ?

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Cu penultima sectiune a articolului, “Botezul copiilor”, sunt in legatura si urmatoarele versete:
    “14. Şi o femeie, cu numele Lidia, vânzătoare de porfiră, din cetatea Tiatirelor, temătoare de Dumnezeu, asculta. Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele grăite de Pavel.
    15. Iar după ce s-a botezat şi ea şi casa ei, ne-a rugat, zicând: De m-aţi socotit că sunt credincioasă Domnului, intrând în casa mea, rămâneţi. Şi ne-a făcut să rămânem.”
    (Fapte 16:14-15)
    * Prin “casa ei” înţelegem inclusiv copiii, căci nu se scrie că ei au fost excluşi, altfel s-ar fi scris, unde e vorba separat de copii scrie clar în Scriptură:
    “Fiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, ca la şase sute de mii de bărbaţi pedeştri, afară de copii.”
    (Ieşirea/Exodul 12:37);
    “Iar cei ce au mâncat erau ca la patru mii de bărbaţi, afară de copii“
    (Matei 15:38).

    “Şi el, luându-i la sine, în acel ceas al nopţii, a spălat rănile lor şi s-a botezat el şi toţi ai lui îndată.”
    (Fapte 16:33, despre temnicerul din Filipi)
    * Prin “toţi ai lui” înţelegem inclusiv copiii, căci nu se scrie că ei au fost excluşi, altfel s-ar fi scris, vezi nota la Fapte 16:14-15.

    Materialul de mai sus e preluat de aici:
    Taina Botezului în Sfânta Scriptură
    https://binevestitorul.wordpress.com/2012/10/17/taina-botezului-in-sfanta-scriptura/

  2. Pingback: BOTEZUL LUCRATOR IN VIATA NOASTRA. Ce fel de parinti suntem? Ce fel de CRESTINI suntem? Copilul este mai mult influentat de VIATA noastra decat de VORBELE noastre -
  3. “Pentru că, jucîndu-se cu alţi copii de o vîrstă cu el pe malul mării, făcea cele ce văzuse în biserică, urmînd cu obiceiul copilăresc acelor sfinţiţi slujitori ai lui Dumnezeu şi asemănîndu-se lor. Căci copiii cei ce erau cu dînsul l-au hirotonisit episcop, iar el pe unii dintr-înşii i-a făcut prezbiteri, iar pe alţii diaconi, şi aduceau la dînsul şi pe alţi copii elini, care erau încă nebotezaţi. Atunci el îi boteza cu apă din mare, zicînd asupra lor cuvintele de la Taina Sfîntului Botez, precum auzise de la prezbiterul din biserică; apoi adăuga şi oarecare învăţătură pentru dînşii, pe cît putea înţelegerea copilărească.
    În acea vreme, era patriarh în Alexandria cel întru sfinţi părintele nostru Alexandru; acesta din întîmplare privind de la un loc înalt spre malul mării şi văzînd jucăriile copilăreşti, se mira de cele ce se făceau de dînşii; apoi văzînd botezul ce se făcea de Atanasie, îndată a poruncit ca să prindă pe toţi copiii cu episcopul lor şi să-i aducă la sine. Deci, i-a întrebat ce făceau în jocurile lor? Iar ei, ca copiii, întîi se temeau, iar după aceea au spus toate, cum pe Atanasie l-au pus episcop şi cum acela a botezat pe copiii cei elini. Iar patriarhul, cercetîndu-i cu dinadinsul, se sîrguia să ştie pe care i-a botezat, cum îi întreba el înaintea botezului şi ce răspundeau aceia; şi a cunoscut că se săvîrşiseră toate după legea credinţei noastre. Deci, sfătuindu-se cu clerul său, patriarhul a socotit ca bun Botezul copiilor şi adevărat, apoi l-a întărit prin ungerea cu sfîntul mir.”
    http://paginiortodoxe.tripod.com/vsian/01-18-sf_atanasie_marturisitorul.html

  4. Pingback: DUMINICA SFANTULUI GRIGORIE PALAMA. Parintele Petroniu Tanase si Arhim. Simeon Kraiopoulos despre RUGACIUNEA MINTII, VEDEREA LUMINII NECREATE SI TRAIREA VIETII LUI DUMNEZEU -
  5. Pingback: Sfantul Nicolae Velimirovici: GANDURI PENTRU SAPTAMANA A PATRA DIN POST: “Cat de bine este pentru om a-şi preda inima in mainile Tale!” -
  6. Pingback: HRISTOS CEL INVIAT – SINGURA NOUTATE ADEVARATA IN LUME (Sf. Iustin Popovici)/ Parintele Staniloae despre PUTEREA IRADIANTA IN NOI A RANILOR LUI HRISTOS -
  7. Pingback: Sfantul Iustin Popovici: SFINTELE TAINE NU AU NUMAR: “Toate in Biserica sint Sfinta Taina, toate: de la lucrul cel mai marunt, pina la cel mai mare” -
  8. Pingback: Predania ortodoxa, apostolica despre NECESITATEA LEPADARII DE LUME (de patimi) PENTRU TOTI CEI CARE CAUTA MANTUIREA: “Exista un singur crestinism, o singura invatatura crestina, care vine de la Domnul Insusi” -
  9. Pingback: EGOISMUL CRESTINULUI – “MORTUL” CARE REFUZA SA MOARA SI IA MASCA VIETII “NOI”/ Neomenia “ortodoxa” sau Cum fentam “BANALA” MORALA in Biserica?/ De ce nu facem auzit oamenilor GLASUL VIU AL LUI HRISTOS? (Re
  10. Pingback: Parintele Dumitru Staniloae – studiu putin cunoscut, dar esential: MARTURISIREA PACATELOR SI POCAINTA IN ISTORIA BISERICII. Spovedania si lupta cu pacatul – conditiile IMPARTASIRII CU SFINTELE TAINE si primirii milei lui Dumnezeu -
  11. Pingback: DUMINICA PARINTILOR DUPA TRUP AI DOMNULUI. Predici alese la Duminica dinaintea Craciunului ale Sf. Iustin Popovici si Sfintitului Pr. Valentin Mordasov: CUM ESTE CU NOI DUMNEZEU? CEL MAI IMPORTANT EVENIMENT AL ISTORIEI -
  12. Am si eu o intrebare: este corect sa fie savirsit botezul a doua oara de catre stilistii din Romania, pe motiv ca pruncul nu a fost cufundat in apa in intregime, fara sa ii ramina afara nici un fir de par?
    Daca formula pentru botez a fost rostita o data, ea mai poate fi repetata la un alt botez, la acelasi crestin ortodox?
    Stilistii spun ca botezul nu este valabil daca copilul nu a fost cufundat total in apa sfintita.
    Cum trebuie cufundat copilul in cristelnita de fapt?

  13. @mira
    Sincer, prea putin conteaza ce spun stilistii. Ei sunt habotnici in toate. Faptul ca a ramas putin afara la botez copilul nu e un motiv sa fie repetat botezul, daca s-a facut, totusi, prin afundare. E o gaselnita.
    Bineinteles ca exista o modalitate de afundare a copilului, dar tine de abilitatea fiecarui preot, nu e o dogma sau ritual bine precizat. Important e sa fie afundat si sa treaca cu bine peste moment copilul, adica sa i se astupe urechile, gura si nasul. Dar nu e o regula precisa.
    Noi primim botezul schismaticilor (cum sunt tratati stilistii), nu-l repetam; ce fac ei, asta ii priveste. Daca ar fi sa ne luam dupa canoane, valabile si pentru ei, nu au dreptul sa repete botezul nostru, nici chiar facut fara afundare, cum obisnuiesc gresit multi preoti, adica pun copilul in cristelnita si-l stropesc cu apa din ea. In acest caz trebuie caterisit preotul, dar botezul e valid.
    Botezul catolicilor cu o singura afundare este nevalid pentru ca ei fac aceasta din convingere, nu din greseala sau din ignoranta preotului savarsitor.

  14. Pingback: Sfantul Teofan Zavoratul: CUM INCEPE IN NOI VIATA CRESTINA AUTENTICA? “Un crestin fara ravna este un rau crestin – molesit, slabit, fara viata, nici cald, nici rece – si o asemenea viata nu este viata” -
  15. Pingback: Sfantul Teofan Zavoratul: Cum incepe viata crestina in SFANTA TAINA A BOTEZULUI -
  16. Pingback: Meditatie trezitoare la Paremia Vecerniei Intampinarii Domnului despre OAMENII RELIGIOSI CARE NU ASCULTA(M) ADEVARUL LUI DUMNEZEU -
  17. Pingback: Meditatie trezitoare la Paremia Vecerniei Intampinarii Domnului despre OAMENII RELIGIOSI CARE… NU ASCULTA(M) ADEVARUL LUI DUMNEZEU -
  18. Pingback: Sf. Teofan Zavoratul: PARINTII AU DATORIA SA AJUTE COPILUL IN LUPTA CU PATIMILE PRINTR-O EDUCATIE ATENTA -
  19. Pingback: Parintele Staniloae despre POCAINTA ca LUCRARE PERMANENTA opusa descurajarii fataliste si ca MOTOR AL TUTUROR VIRTUTILOR: “o ar­dere necontenita in launtrul omului, care intretine tensiu­nea dupa mai bine” -
  20. Pingback: Parintele Simeon Kraiopoulos despre LEPADAREA DE SINE, DE OMUL CEL VECHI si ASUMAREA STARILOR DE USCACIUNE SUFLETEASCA -
  21. Pingback: PREDICILE AUDIO ale parintelui Ciprian Negreanu la DUMINICA PREDICII DE PE MUNTE SI A IUBIRII DE VRAJMASI. Cine crede ca este bun se afla intr-o mare inselare; De ce cuvantul “TREBUIE” este otrava pentru suflet, cum functioneaza PATIMA ca un D
  22. Pingback: PREDICILE AUDIO ale parintelui Ciprian Negreanu la DUMINICA PREDICII DE PE MUNTE SI A IUBIRII DE VRAJMASI. Cine crede ca este bun se afla intr-o mare inselare; De ce cuvantul “TREBUIE” este otrava pentru suflet, cum functioneaza PATIMA ca un D
  23. Pingback: Sfinti si mari duhovnici despre EDUCAREA COPIILOR IN SPIRIT CRESTIN (I): “In educatia copiilor, mai intai de toate tre­buie sa ne educam pe noi insine. Caldura din familie educa mult mai bine decat orice cuvinte” -
  24. Pingback: RECURS LA SINCERITATE SI LUCIDITATE INAINTEA BOTEZULUI DOMNULUI: “Recuperati chipul adevarat, real, oricat de dureros ar fi! Nu va mai amagiti! Este singura sansa de insanatosire!” -
  25. Pingback: Predici audio la BOTEZUL DOMNULUI. Smerita Aratare a Domnului in lume – VESTIREA NASTERII DIN NOU si MINUNEA INFIERII NOASTRE. Folosul apei sfintite -
  26. Pingback: Meditatie trezitoare la Paremia Vecerniei Intampinarii Domnului despre OAMENII RELIGIOSI CARE… NU ASCULTA(M) ADEVARUL LUI DUMNEZEU | Cuvântul Ortodox
  27. Pingback: “Iata, ne suim la Ierusalim…”, urcam catre PATIMILE DOMNULUI. Noi stim ce cerem si ce asteptam de la Dumnezeu? “RASTIGNIREA” de a-L crede si a-L urma pe Hristos. “CRESTINII GANDESC SI AU DUHUL CELOR DIN LUME. Cata vicle
  28. Pingback: Predici audio “provocatoare” duhovniceste despre IUBIREA VRAJMASILOR si IUBIREA CASNICILOR. “Lui Dumnezeu Ii place sa-I spunem: NU POT, DOAMNE! Cel mai mult ii place lui Dumnezeu sa-I marturisim neputinta“ | Cuvântul Ortodox
  29. Pingback: Sfantul Teofan Zavoratul despre ISPITELE ADOLESCENȚEI si cum trebuie prevenit FOCUL PRIMEJDIEI DUHOVNICESTI care vine odata cu aceasta varsta critica: “Trebuie sa avem un foarte puternic reazem, ca sa rezistam in vremea cand navalesc valurile acest
  30. Pingback: CUM SA NE PREGATIM PENTRU SFANTA IMPARTASANIE? Cum sa traim si ce sa facem INAINTE SI DUPA PRIMIREA SFINTELOR TAINE, pentru a ne impartasi din harul lor? “Este o problema ca prea multi primesc Sfanta Impartasanie cu usuratate. Trebuie sa ne apropiem
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate