PILDA VAMESULUI SI FARISEULUI talcuita de IPS Naum, Mitropolitul Strumitei: CUM ATRAGEM HARUL DUMNEZEIESC si CUM IL FACEM SA NE PARASEASCA?
Importanta nevointei ascetice: “Nu simtim, dar ne silim mereu; nu avem sprijinul vadit al harului, dar traim ca si cum l-am avea!”
Duminica a 33-a după Rusalii (a Vameşului şi a fariseului)
Plansul ascetic al vamesului
Spun unii ca, cata vreme fariseul, intr-un anume fel, ii osandeste si zugraveste pe oameni ca rapitori, nedrepti si curvari, inca nu se poate cunoaste starea lui duhovniceasca. Şi ca atunci cand il osandeste pe vames, se cunoaste cu totul ca s-a inselat.
Eu, Fiilor, va spun ca mai inainte chiar de a-l judeca pe vames se poate recunoaste inselarea sau starea mincinoasa a mintii, sau inalta gandire despre sine a fariseului! Ma veti intreba cum? Din ce traim in fiecare zi ne sunt cunoscute doua pricini:
Prima, fariseul foloseste energia mintii sale, adica prima luminita a mintii, pentru vederea actiunilor si pacatelor straine si pentru zugravirea oamenilor dupa ele. (Una este sa spuneti ca cineva curveste, iar alta este sa spuneti ca cineva este curvar – prima data doar judecati, iar apoi deja osanditi.) Fariseul savarseste pacatul cel mai greu. Vom intelege ca prima lumina nu se foloseste pentru vederea pacatelor straine, ca nu ii este data o astfel de putere sau forta de patrundere, sau insusire.
A doua, „puterea” de a observa, judeca si osandi faptele si greselile straine o dobandim cand primei lumini a mintii – in acest caz limitata la o goala cunostinta – ii facem legatura cu patimile noastre. În acel moment diavolul ne „deschide ochii” sa vedem greselile celorlalti, precum slabiciunile si lipsurile parintelui nostru duhovnicesc, si ne amageste ca sa-i judecam si osandim. Luarea-aminte la patimile celorlalti, privitor la calea de judecare si osandire pecetluita in inima noastra, este doar semn si dovada de netagaduit ca aceleasi patimi vietuiesc in noi, dar nu si ca ar fi cu adevarat in cel pe care il judecam si osandim. De gasim oarece patima la cel pe care il judecam sau osandim, adesea ea se naste din ce vedem cu ochii nostri, sau doar auzim de la altul despre aceasta. Însa, chiar si cand vedem cu ochii, dupa cum spun Sfntii Parinti, nu putem fi intr-atat de siguri, caci tot ceea ce vedem, vedem prin mijlocirea patimilor ce traiesc in noi; daramite cand doar auzim de la altul. Oricum ar fi, in clipa in care judecam, nu facem altceva decat sa atragem asupra noastra acea infierare prin care ii osandim pe ceilalti si cadem de la Dumnezeu.
Prin urmare, fariseul – si cel de atunci, si cel de azi – nu foloseste prima lumina a energiei curatite a mintii pentru luarea-aminte la pacatele lui si la necuratenia adunata, nici nu-l are pe Hristos singura randuiala in viata sa duhovniceasca.
Dumnezeu, Care a venit sa ne mantuiasca, iar nu sa ne judece:
“Ca n-am venit ca sa judec lumea, ci ca sa mantuiesc lumea.” (Io. 12, 47)
Ce spune fariseul in „rugaciunea” sa mai departe, dupa Evanghelie?
Postesc de doua ori in saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig.
Ce i-am fi spus azi unui astfel de om – unii cu parere de rau, unii cu sange rece, unii mai in ras: „Daca vrei, posteste acum in afara si toata saptamana, implineste numai de forma (in afara) toate randuielile si tipicurile ramase din Lege, ca tot degeaba; spre pierzarea ta faci toate aceste lucruri…” Dar ce ii spune altundeva Domnul unui astfel de om, El Care ii cunoaste cel mai bine starea lui duhovniceasca launtrica, stare pe care noi incercam acum sa o deslusim?
Farisee oarbe, curateste intai partea cea dinlauntru a paharului si a blidului, ca sa fie si cea dinafara curata. (Mt. 23, 26)
La vames putem indata lua aminte la calea de vindecare. Şi acest lucru nu doar prin cunoasterea si trairea cugetului si a mintii noastre, ci si prin puterea pildei evanghelice, care, in repetate randuri, inmoaie cu umilinta si cu plans inima noastra. Santem datori sa veghem mereu la aceasta stare a inimii si a mintii noastre si sa o sporim pana la dimensiunile ei sobornicesti.
În pocainta vamesului luam seama la cateva potriveli: de departe stand, nu vrea nici ochii sai la cer sa-i ridice, isi batea pieptul si zicand: Dumnezeule, milostiv fii mie, pacatosului.
Ce credeti, care dintre aceste aparitii puternice si strans legate ale pocaintei descopera cel mai mult starea lui duhovniceasca? Plansul ascetic dupa Dumnezeu, altfel spus, marea silinta de a se deda pe sine la plans, adica batutul in piept. Aceasta este aceeasi metoda, sau una asemanatoare cu cea pe care Parintii au folosit-o de-a lungul veacurilor. Este aceeasi metoda sau una asemanatoare cu cea pe care o impartaseste altora si Sfantul Ignatie Briancianinov in lucrarile sale. Este aceeasi metoda sau una asemanatoare cu cea pe care o folosesc pana in ziua de azi si o spun si altora ucenicii apropiati sau mai departati ai sfantului staret Iosif Spileotul [Gheron Iosif, n.n.] si multi altii.
Unii spun ca un astfel de mod pare a fi smintitor. Noi le-am raspunde, si in cuvant si in fapta: daca pentru Hristos nu era smintitor si daca El ni-l prescrie, cine santem noi sa filosofam in afara si mai presus de Vestea cea Buna? Întreaga noastra nevointa la treapta de curatire a inimii de patimi, Parintii au insemnat-o si au descris-o ca ascetica – nu simtim, dar ne silim mereu; nu avem sprijinul vadit al harului, dar traim ca si cum l-am avea!
Orice om care, din pricina mandriei si slavei omenesti, se inalta singur si, astfel, il osandeste pe aproapele sau, tot atunci cade, caci harul dumnezeiesc l-a parasit. Iar orice om ce se injoseste si se osandeste singur datorita legaturii trainice cu Dumnezeu, si astfel il indreptateste pe aproapele sau, atrage harul dumnezeiesc necreat iar atunci este inaltat de Dumnezeu.
Fiilor, sa mai stiti si urmatoarele: Toti cei ce nu au inima deschisa pentru rugaciunea mintii si a inimii sunt datori a sti ca pricina pentru aceasta este judecarea aproapelui, care se iveste din prea multa cugetare despre ei insisi; adica din reaua nevointa sau cu alte cuvinte din neascultare si de-sine-indrumare duhovniceasca.
Prin insusirea gandului „eu sant vinovat pentru toate” se deschide locas pentru rugaciunea vamesului:
„Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul!”
Se naste simtamantul de pocainta si plans, si indeobste, curgerea gandurilor este cu totul potrivnica (osandirea de sine) fata de cel ce crede ca celalalt este vinovat (osandire). Cand in inima noastra primim gandul ca celalalt este vinovat si ne punem de acord cu acest gand, aratam si ca ne este straina nevointa iubirii ascetice. Cel pe care il iubim, macar si ascetic, niciodata nu este vinovat.
(din: Mitropolitul Strumitei, Naum, “Nici Eu nu voi spune voua…”, Editura Predania, 2015)
Pentru aceasta Duminica, va mai recomandam:
- INCEPUTUL TRIODULUI. Predicile Sf. Iustin Popovici la Duminica vamesului si fariseului despre PUTEREA SMERENIEI SI A RUGACIUNII. “Mandria este dumnezeul acestei lumi! Trebuie lupta pe viata si pe moarte cu acest balaur”
- Predica Episcopului Asterie al Amasiei la DUMINICA VAMESULUI SI FARISEULUI: Rugaciunea si virtutea fara smerenie – osteneli in zadar: “Adeseori e mai greu sa pastrezi faptele bune ce le-ai savarsit decat sa le savarsesti”
- Predici puternice si zdrobitoare de inima ale SFANTULUI TEOFAN ZAVORATUL. Frangerea inimii si inselarea cumplita a lui “Eu nu sunt ca ceilalti!”
- INCEPE PERIOADA TRIODULUI: “Usile pocaintei deschide-mi mie, Datatorule de viata!”
- VAMESUL SI FARISEUL. Predici audio cu Parintele Hrisostom de la Putna (si text) si Parintele Ciprian Negreanu: “Sa nu cereti altceva, decat mila si iertare!”
- VAMESUL SI FARISEUL. Predicile Sfantului Luca al Crimeei. “Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului!”
- FARISEUL (1)
- Sfantul Ignatie Briancianinov despre BOALA MORTALA A FARISEISMULUI SI SIMPTOMELE EI MAI GRAVE: smintirea prefacuta, osandirea, ravna vicleana (2)
- CUVANT DUHOVNICESC CU PUTERE AL PR. MIHAI ALDEA: “Trebuie sa lasam deschise portile pocaintei pentru oricine si sa fim sinceri cu noi insine”
- VAMESUL SI FARISEUL sau o inima care plange. PREDICA PARINTELUI GHEORGHE CALCIU (si audio)
- Vamesul-Fariseu – sau cum ne pre-facem in farisei crezand ca suntem vamesi
- Predici, meditatii si cantari la DUMINICA VAMESULUI SI A FARISEULUI (IPS Bartolomeu Anania, PS Sebastian Pascanu, Parintele Petroniu Tanase)
- CUM E POSIBILA MANTUIREA NOASTRA IN VEACUL ACESTA LAUDAROS?
- FARISEUL SI VAMESUL, bolnavii din spitalul nevazut al lumii – OMILIA SF. NICOLAE VELIMIROVICI
- VAMESUL SI FARISEUL DIN INCHISORILE COMUNISTE. Ce putem invata pentru viata si vremurile noastre?
- “CRESTINUL DUPA INCHIPUIRE” si VIATA DUHOVNICEASCA FARISEICA (I): “Majoritatea oamenilor se tem sa patrunda mai in adanc in sufletul lor, ca nu cumva vreun monstru sa iasa din ei… Prefera sa faureasca o imagine inchipuita”
- VIATA DUHOVNICEASCA INCHIPUITA (II): “Crestinul dupa inchipuire pregusta unele experiente harismatice, care-l incredinteaza ca este bun crestin… In spatiul comod al inchipuirii sale caderile lui sunt uitate”
Legaturi:
- Din sfaturile duhovnicesti ale STARETULUI NICON AL OPTINEI: “Temeti-va, copii, sa anticipati judecata lui Dumnezeu. Cat de cumplit este sa osandim!“
- Sa recitim impreuna: CUVINTE ESENTIALE DE LA PARINTELE SERGHIE SEVICI: “Pacatul pentru care-l osandesti pe celalalt se face pacat al tau“; “Dracii nu se scot din om cu vorbe…”; “La inima omului se-ajunge prin rugaciune”
- Cuvant patrunzator al IPS Teofan, de Rusalii: PRETENTIA SUPERIORITATII, DUHUL VICLENIEI SI JUDECATA APROAPELUI – PIEDICI SIGURE IN CALEA DUHULUI SFANT
- Articolele saptamanii (1): DE CE TREBUIE… “SA NU OSANDESC PE FRATELE MEU”?
- PAIUL SI BARNA. Judecarea si gandul cel bun
- Staretul Melchisedec Velnic despre grairea in desert, tacere si neosandire
- Barna din ochiul fratelui, haina judecatorului sau a doctorului sufletesc si MANDRIA NEBUNA DE A CREDE CA “EU STIU” SI “EU II INDREPT PE CEILALTI” (predica audio)
- Parintele Sofronie Saharov NE INVATA CUM SA TRAIM IN RELATIE CU SEMENII: “Ce castig judecand pe fratele meu?”, “Respingeti orice duh de curiozitate”
- PS SEBASTIAN: “Suntem obsedati de rau, de diavol si de puterile lui, in loc sa fim obsedati de Dumnezeu si de Inviere! FERITI-VA SA CICALITI OAMENII!”
- Predica Sfantului Luca al Crimeei despre pacatele grairii in desert si clevetirii, la DUMINICA SFANTUI IOAN SCARARUL: “Din cuvintele tale te vei osandi”
- SFANTUL IOAN GURA DE AUR (13 nov.) despre MILA, despre ATITUDINEA FATA DE CEI CAZUTI IN RATACIRE si despre cei care ii dau ANATEMA pe altii: “Desi suntem cazuti atat de jos, nu ne mai dam seama ca suntem in cele mai mari pacate”
- PARINTELE ADRIAN FAGETEANU (†27 septembrie 2011) (audio, inedit): “Eu mandrie, tu mandrie, dragoste un` sa mai fie? SA NU OSANDIM PE NIMENI!”. Plus: “Sa va rugati cu rugaciunea… românului!”. Care e aceea?
- SFANTUL IOAN GURA DE AUR: “Cel ce se invata a-l dispretui pe preot, cu timpul Il va dispretui si pe Dumnezeu… Multe se judeca numai din banuiala”
- Cuvant dintre cele mai miscatoare si puternice despre POCAINTA si MILA FATA DE FRATII CARE CAD IN PACATE, al episcopului Asterie al Amasiei
- CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL – SFATURI DUHOVNICESTI despre dragoste, intrajutorare si ispita gandului viclean, cartitor si “judecator”
- SFATURI DUHOVNICESTI DE LA PARINTELE PROCLU (II): “Nimic nu face pe Duhul Sfant a se salaslui in inima cuiva, decat a trece cu vederea neajunsurile altora
- FATARNICIA – cel mai urat pacat in ochii lui Dumnezeu. “SA NU JUDECAM CU DOUA MASURI”, acuzand cu asprime neputintele altora, iar pentru ale noastre gasind indreptatiri! “DEPENDENTA DE A JUDECA” si PATIMA PLACERII DE A LOVI IN CELALALT – Predici puternice la Tamaduirea femeii garbove
***
- Parintele Zaharia Zaharou la Bucuresti despre ZDROBIREA INIMII si LACRIMILE CA HRANA A SUFLETULUI (audio si transcrierea conferintei de la Facultatea de Drept): “Daca voiesti sa dezradacinezi din tine patimile si ca lumea sa nu faca din tine victima si sclavul ei, atunci INVATA SA PLANGI”
- Arhim. Zaharia Zaharou despre PLANSUL DUHOVNICESC ca LUCRARE ESENTIALA DE CURATIRE DE PATIMI. Pocainta – singura cale de reunificare launtrica, de restaurare a chipului lui Dumnezeu in noi si de dobandire a iubirii de Dumnezeu
- CONFERINTA DE LA CLUJ A PARINTELUI ZAHARIA DE LA ESSEX DESPRE RUSINEA LA SPOVEDANIE (video): “In ceasul caintei si al rusinii omului, mana Domnului se odihneste peste el si tot cerul ii vine in ajutor”
- “Vom vedea pe Dumnezeu precum este” (IV): ARHIMANDRITUL SOFRONIE despre SUFERINTELE SI FERICIRILE DUHULUI: “Este oare cu putinta… fara o mare lupta cu propriile patimi, fara un plans zdrobitor, fara multime de scarbe, fara o arzatoare intristare? Toate se agonisesc prin multe suferinte“
- CUVIOSUL SOFRONIE DE LA ESSEX: “Naiv este cel ce crede ca va putea urma lui Hristos, fara lacrimi”
- SFANTA MIRONOSITA MARIA-MAGDALENA, ICOANA POCAINTEI ADEVARATE: “Unde este dragoste, acolo este plansul”
- Gheron Iosif: “Nu avem haina de nunta, de aceea trebuie sa ne curatim”. PLANSUL, CHEMAREA LUI DUMNEZEU, RENUNTAREA LA PACAT, SPOVEDANIA…
- Gheronda Iosif Vatopedinul: UNDE DUCE ADEVARATA POCAINTA? DE CE AVEM NEAPARAT NEVOIE DE SPOVEDANIE SI DE PLANS?
- SA INVATAM POCAINTA de la Sfantul Ioan Scararul
- Sfintii Parinti NE CHEAMA LA POCAINTA SI LA PLANS
- Pogorarea Duhului Sfant – taina esentiala a vietii noastre. FARA PLANS SI FARA IUBIRE NIMENI SA NU SE AMAGEASCA, NU VA DOBANDI HAINA DUHULUI!
- FERICIRILE explicate dumnezeieste de Parintele Calciu. Ce (nu) inseamna A FI SARAC CU DUHUL? “Sa nu va rusinati de lacrimi niciodata!”
- PARINTELE PAISIE OLARU: Luati seama, ca tare scump este Raiul!
- Sf. Simeon Noul Teolog despre POCAINTA ca DRUM DE LA MOARTE LA INVIERE
- Sfantul Simeon Noul Teolog: SA NU NE IMPARTASIM FARA LACRIMI SI FARA STRAPUNGEREA INIMII! Sa nu ne cautam scuze, sa nu ne amagim…
- Sfantul Ignatie Briancianinov – VEDEREA PACATULUI PROPRIU
- Sfantul Ignatie Briancianinov despre diverse forme de INSELARE si despre cauza lor esentiala: LIPSA POCAINTEI, A INIMII INFRANTE (1)
- Despre REFUZUL DE A NE PRIVI IN OGLINDA CONSTIINTEI si de A NE ASUMA RESPONSABILITATEA PACATULUI. Antidotul iubirii de sine: jertfa
- CAT DE VINOVATI SUNTEM? – Intre legea dreptatii si legea iubirii
Doneaza pentru filmul "Scrum"
12 Commentarii la “PILDA VAMESULUI SI FARISEULUI talcuita de IPS Naum, Mitropolitul Strumitei: CUM ATRAGEM HARUL DUMNEZEIESC si CUM IL FACEM SA NE PARASEASCA?”