RUGACIUNEA PENTRU CEILALTI (I): “De ce te gandesti doar la tine, bunul meu copil, si nu te gandesti putin si la lumea care sufera? Cati nu striga in aceasta clipa: ‘Ajutor! Ajutor!’ si nu exista nimeni langa ei ca sa-i ajute?”
Vedeti si:
- Predici audio la Duminica slabanogului din Capernaum: RUGACIUNEA PENTRU CELALALT ARE MARE PUTERE, IUBIREA DE APROAPE DESCHIDE ORICE POARTA!
- Predica PS Sebastian al Slatinei la vindecarea slabanogului din Capernaum. II PURTAM PE CEILALTI IN SUFLETELE NOASTRE? NE PASA DE SUFLETELE LOR?
- Pilda prietenilor slabanogului: SA NE RUGAM NEINCETAT, CU INDRAZNEALA SI STARUINTA. SA NE RUGAM SI PENTRU CEI CARE NU SE ROAGA! (Sf. Luca al Crimeei)
- Duminica Slabanogului din Capernaum: CUM SE EXPLICA LEGATURA DINTRE PACAT SI SUFERINTA NOASTRA SI A LUMII? (pr. Constantin Coman)
***
Rugaciunea pentru ceilalti
Rugaciunea pentru lume cu simtirea pacatoseniei noastre
– Gheronda, uneori, cand vad cat de mult sufera lumea, nu pot face rugaciune pentru mine insami.
– Rugaciunea pentru noi insine nu o facem numai pentru noi insine, ci este absolut necesara ca o pregatire, pentru a putea sta inaintea lui Dumnezeu cu imbracaminte cuviincioasa. Pentru a putea vedea durerea celorlalti, este nevoie sa fii oarecum in regula tu insati. Iar cand te rogi pentru tine cu multa simtire a pacatoseniei tale, atunci si un „Doamne miluieste” sa rostesti pentru ceilalti, acest «Doamne miluieste” are mare putere, pentru ca are multa smerenie. Iar smerenia atrage marea mila a lui Dumnezeu.
– Gheronda, eu simt nevoia sa fac multa rugaciune pentru mine insami, dar ii uit pe ceilalti.
– Asculta, ca sa ne dezbracam de omul cel vechi, trebuie sa facem rugaciune pentru noi insine. Insa cand se inmulteste dumnezeiasca dragoste, atunci omul uita de sine si se roaga pentru ceilalti. Tu, dupa ce faci mai intai putina rugaciune pentru tine, sa-ti aduci aminte apoi de lumea cea chinuita, in general, de cei care s-au departat de Dumnezeu si de cei adormiti care nu au valorificat anii daruiti lor de Dumnezeu, ca sa se apropie de El, iar acum se caiesc – fara folos -, si sa rostesti rugaciunea „Doamne Iisuse Hrisioase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi”. Astfel te cuprinzi in rugaciune si pe tine insati si pe toti cei care ti-au cerut sa te rogi pentru ei, dar si pe toata lumea.
– Gheronda, ma preocupa durerea oamenilor, dar nu am indraznire ca sa cer de la Dumnezeu sa-i ajute. Iar gandul imi spune: „Cum sa te auda Dumnezeu, cand tu esti asa de ticaloasa?”
– Nu-l asculta pe tangalachi care te prinde cu ispita de-a dreapta si te arunca in deznadejde. Ci sa spui: „Dumnezeul meu, sunt o ticaloasa, dar auzi-ma, pentru ca din pricina mea sunt nedreptatiti ceilalti”.
Odata, pe cand era mare seceta, un monah[18] din Sfantul Munte se ruga astfel:
„Dumnezeul meu, Te rog, trimite putina ploaie! Nu pentru noi, caci noi suntem calugari si am fagaduit sa facem asceza, Fie-Ti mila de sarmana lume care sufera si care, cu toata suferinta ei, ne da si noua din putinul ei. Daca as fi intr-o stare duhovniceasca buna, m-ai asculta si lumea nu ar suferi. Stiu, sunt foarte pacatos, dar nu este o nedreptate sa sufere lumea din pricina mea? Ajuta-i! Ei nu au vreme sa faca rugaciune, ci fac eu putina rugaciune pentru ei”.
Intr-un ceas, un ceas si jumatate ploaia a cuprins toata Macedonia, Thesalia si Sfantul Munte.
– Gheronda, cand fac rugaciune pentru lume, gandul imi spune ca Dumnezeu se scarbeste de mine, pentru ca am lasat mortul meu si merg sa-i ingrop pe mortii altora[19].
– Pe mortul tau nu l-ai ingropat atunci cand ai devenit monahie? Sa spui:
„Dumnezeul meu, cum sa ma asculti pe mine, nevrednica roaba Ta? Dar nu este pacat ca lumea are atatea probleme si sufera? Te rog, ajut-o!”
Cand omul se roaga pentru aproapele sau cu dragoste si cu smerenie si se nevoieste, avand simtirea pacatoseniei sale, Dumnezeu nu se scarbeste de el, ci il ajuta si pe el si pe ceilalti. Dumnezeu se scarbeste de cel care se considera pe sine sfant si se roaga pentru ceilalti, pe care ii considera pacatosi.
Sa faci din durerea celorlalti durerea ta
– Gheronda, ati spus ca vom face un atelier de rugaciune. Cand va fi aceasta?
– De voi depinde… Voi vedea data viitoare la ce stare duhovniceasca ati ajuns si, in functie de aceasta, vom face un atelier duhovnicesc de rugaciune. Daca rugaciunea se va face cu durere, stiti ce putere va avea? Va veti ruga pentru problemele lumii si toti oamenii care in acea vreme vor cere ajutor de la Dumnezeu si se vor afla pe aceeasi frecventa, vor primi ajutorul Sau. Eu simt sufletele care se roaga; simt rugaciunea lor ca niste valuri-valuri de putere. De multe ori imi dau seama si de ceasul in care un bolnav a facut rugaciune si s-a folosit.
– Gheronda, sufletele pentru care va rugati simt aceasta?
– Da, simt ca le „pricinuiesc cutremur”, sunt miscate sufleteste. Cand se face rugaciune cu durere, chiar si oamenii necunoscuti sunt instiintati launtric.
– Gheronda, cand este mai bine-primita de Dumnezeu rugaciunea noastra facuta pentru ceilalti?
– Cand o simtim. Si o simtim atunci cand ne punem pe noi insine in locul celorlalti. Daca ne punem in locul bolnavilor sau al celor adormiti, asta ne va ajuta sa ne rugam cu durere. Durerea coboara in inima si atunci rugaciunea noastra se face din inima.
– Gheronda, nu ma pot ruga atunci cand ma coplesesc gandurile.
– De ce te gandesti doar la tine, bunul meu copil, si nu te gandesti putin si la lumea care sufera? Stii cate familii s-au distrus, cati copii nenorociti sunt, fara nici o mila, parasiti pe drumuri sau in asezaminte sociale? Cati nu striga in aceasta clipa: „Ajutor! Ajutor!” si nu exista nimeni langa ei ca sa-i ajute? Cati nu se ineaca in largul marii, cati nu se sinucid, cati nu sufera? Atatia oameni au nevoie de rugaciunile monahilor, iar noi sa ne pierdem timpul, care este atat de pretios, cu ganduri bandajate sau cu mofturi copilaresti si sa nu ne facem nici macar indatoririle duhovnicesti asa cum trebuie? Cauta sa iesi din sine si sa faci din durerea celorlalti durerea ta. In felul acesta vei afla si pacea, vei primi si plata de la Dumnezeu, si ii vei putea ajuta si pe altii.
Intr-o noapte, pe cand eram la Manastirea Filotheu, care pe atunci era idioritmica, in timp ce faceam priveghere in chilia mea, mi-am dat seama ca cineva, care avea nevoie de ajutor, a venit la poarta manastirii. Era un om chinuit, care avea si demon. Poarta manastiri se inchidea odata cu apusul soarelui si se deschidea a doua zi dimineata.
„Ce sa fac acum?”, mi-am spus.
„Daca as putea sa-i dau ceva sa manance… Cum sa astepte flamand pana dimineata?”
Atunci mi-a venit un gand. M-am dus si am luat cateva alimente[20], le-am pus intr-un cosulet, pe care l-am legat cu o franghie, si l-am coborat pe fereastra de la chilia mea, care dadea inspre exteriorul manastirii. Starea lui era atat de grava, incat nu ma puteam linisti. Toata noaptea m-am rugat cu durere, spunand:
„Dumnezeul meu, eu atat am putut face. Nu sunt vrednic sa Te rog sa ajuti faptura Ta, dar oare nu este pacat sa se chinuiasca din pricina mea?”.
Dimineata, cand s-a deschis poarta si acel om a intrat inauntru, am vazut ca se facuse bine. S-a inchinat in biserica si a slavit pe Dumnezeu. Bunului Dumnezeu I S-a facut mila de el si l-a slobozit de diavol.
– Gheronda, cand se roaga cineva pentru un om indurerat, mintea merge la Hristos sau la durerea omului?
– Nu cere ajutor de la Hristos? Porneste de la durerea omului, dar se intoarce la Hristos.
– Cand inima mi se impietreste, Gheronda, imi aduc aminte de diferitele greutati prin care am trecut si cer de la Dumnezeu sa-i ajute pe toti cei ce trec prin probleme asemanatoare.
– Este bine aceasta. Asa sa faci, de vreme ce astfel il intelegi mai bine pe celalalt si suferi impreuna cu el. Sa spui:
„Dumnezeul meu, asa cum mie mi-ai facut atat de mult bine, tot astfel ajuta-l si pe fratele meu, care este mai bun decat mine”.
– Gheronda, este bine ca, atunci cand ma rog pentru mantuirea unui suflet, sa Il rog pe Dumnezeu sa nu ingaduie sa i se intample ceva rau?
– Ba da, binecuvantata, si aceasta vine tot din durere. Dumnezeu este miscat cand, cel care se roaga, are inlauntrul lui dragoste pentru aproapele, insa in cele din urma Dumnezeu face ceea ce este de folos sufletului.
[va urma]
[18] Este vorba de insusi Staretul Paisie.
[19] Cf. Matei 8,22 si Luca 9,60. „Lasa-i pe morti sa-si ingroape pe mortii lor”.
[20] In Sfanta Manastire Filotheu Staretul, pentru o vreme, a fost dohiar, adica responsabil cu primirea, depozitarea si impartirea alimentelor.
(din: Cuviosul Paisie Aghioritul, “Despre rugaciune”, Editura Evanghelismos, Bucuresti, 2013)
Legaturi:
- “Din Siria va incepe…”. Parintele Paisie Aghioritul despre AL TREILEA RAZBOI MONDIAL (si VIDEO). PROFETII si apocrife despre DISTRUGEREA SIRIEI SI A DAMASCULUI. “Rugati-va neincetat!”
- E STARE DE ALARMA. ESTE TREBUINTA DE MULTA RUGACIUNE CU DURERE
- Cuviosul Paisie Aghioritul: “LUMEA ARDE. PRICEPETI ASTA?”
- CUVIOSUL PAISIE DESPRE CUM POT MONAHII SA AJUTE LUMEA IN VREMEA DE AZI (1)
- CUVIOSUL PAISIE DESPRE CUM POT MONAHII SA AJUTE LUMEA IN VREMEA DE AZI (2)
- O rugaciune de care avem mare nevoie astazi: RUGACIUNEA PENTRU LUME a Cuviosului Paisie Aghioritul
- Harismele minunate ale Cuviosului Paisie Aghioritul (2): “FABRICA” DE RUGACIUNE SI DE MANGAIERE
- PUTEREA MINUNATA A RUGACIUNII CUVIOSULUI PAISIE AGHIORITUL. CUM A SALVAT CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL UN TANAR MOTOCICLIST
- UNDE ESTE “A PLANGE CU CEI CE PLANG”? (I). Despre inselarea motivelor fals-duhovnicesti ale “ne-tulburarii” pentru a justifica nepasarea si pasivitatea
- Cuviosul Paisie: OMUL DUHOVNICESC ESTE PLIN DE DURERE PENTRU CEILALTI
- “CEI MAI MULTI SIMT O MARE PARASIRE SI NEPASARE DIN TOATE PARTILE”
- “TOTI NE GANDIM NUMAI LA NOI INSINE. DE ACEEA NE INECAM CU TOTII”
- Parintele Paisie Aghioritul: PACATUL ADUCE NENOROCIRI. “Cand lumea nu se pocaieste, ce ploaie sa dea Dumnezeu? Voi ati facut rugaciune ca sa ploua, sau nu va preocupa subiectul? Acum seceta e o incercare de la Dumnezeu”
- SIMTIREA PACATOSENIEI IL MISCA PE DUMNEZEU – Cuviosul Paisie Aghioritul
***
- METANIILE – de ce sunt de folos si cum se fac? CUVIOSUL PAISIE: “Sa faceti cat de multe metanii puteti, atat pentru voi insiva, cat si pentru cei bolnavi sau batrani, care nu mai pot face”
- Parintele Paisie Aghioritul despre RAZBOIUL VRAJMASULUI IMPOTRIVA RUGACIUNII si MIJLOACELE DE CARE NE PUTEM AJUTA PENTRU A NE RUGA
- CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL DESPRE RUGACIUNE. Pr. Marian Vild si Pr. Gheorghe Oprea ne introduc in tainitele unei carti-eveniment (VIDEO, Libraria Sophia)
- Parintele Paisie Aghioritul despre ISPITELE SI GREUTATILE IN RUGACIUNE. Ce trebuie sa facem ca sa ne incalzim inimile si sa nu ne salbaticim duhovniceste?
***
- PREDICA la DUMINICA INMULTIRII PAINILOR de la Putna (audio). LECTIA COM-PATIMIRII: “Lasati-va inimile sa primeasca, sa poarte durerea fratilor, si cu astfel de inimi mergeti la Hristos. Dumnezeul nostru este APROAPE”
- NIMENI NU SE MANTUIESTE SINGUR: Rugăciunea unuia pentru altul – expresie a iubirii întreolaltă a tuturor
- PUTEREA RUGACIUNII UNORA PENTRU ALTII si CERCETAREA CREDINTEI NOASTRE. “Nu va lasa Dumnezeu desarta o mare nadejde pusa in El de cel smerit”
- NE PASA UNII DE ALTII? O predica de referinta despre talcul Evangheliei demonizatului din Gadara pentru noi, cei de astazi. “Marturisirea adevarata se naste din rugaciune si rugaciunea se hraneste cu marturisirea Adevarului”
- CUM POATE INVIA SUFLETESTE UN TANAR? Puterea minunata a rugaciunii pentru ceilalti (PREDICI AUDIO – IPS Bartolomeu Anania si Parintele Teofan de la Putna)
- Sf. Serafim de Virita – O PILDA DESPRE PUTEREA RUGACIUNII PENTRU APROAPELE
- PUTEREA RUGACIUNII PENTRU COPIII LOR A PARINTILOR CU INIMA ZDROBITA: “Dumnezeu aude intotdeauna rugaciunile parintilor care nu se dau batuti, nu trece niciodata cu vederea inima infranta”
- SCHIMONAHIA SEPFORA – sfaturi duhovnicesti de mare trebuinta pentru crestinii de azi de la o sfanta a zilelor noastre: “TOTI TREBUIE SA SE ROAGE UNUL PENTRU CELALALT. Puneti inceput nevointei, iar Domnul va va ajuta”
- SFANTUL SILUAN ATHONITUL – cantari si cuvinte duhovnicesti. “Atunci cand Domnul ne da intristare pentru cineva inseamna ca vrea sa miluiasca acel om”; “ROAGA-TE SIMPLU, CA UN COPIL, SI DOMNUL VA ASCULTA RUGACIUNEA TA”
- “Fratele meu este viata mea!”
- CUVIOSUL IOSIF ISIHASTUL: “Daca rugatorii pentru lume vor lipsi, atunci va fi sfarsitul”
- Parintele Teofan Munteanu in Familia ortodoxa despre LUCRAREA RUGACIUNII in vremea “firescului caderii” generale, PRIGOANA si PIEIREA NEAMULUI: “Suntem putini, suntem ‘turma mica’. Si vom deveni si mai putini”
- UN PETEC DIN CERUL INIMII AVVEI SELAFIIL SIBERIANUL: Avem nevoie de cat mai multa rugaciune!
- Avva Efrem Vatopedinul: “ATAT CAT AVETI PUTERE, IUBITI RUGACIUNEA!”
- PARINTELE MELCHISEDEC, STARETUL MAN. PUTNA: “Avem nevoie de multa rugaciune si priveghere! Neamul si omenirea intreaga gem, dorind rugaciunea!”
- TINE CANDELA INIMII APRINSA! – Invataturile esentiale ale Parintelui Serghie despre duhul si practica rugaciunii
- Sfantul Iustin Popovici: “Sa transformam fiecare clipa libera a vietii noastre macar intr-un suspin de rugaciune”
- RUGACIUNI FACATOARE DE MINUNI? CARE SUNT ACELEA?
***
- DUREREA INIMII – CHEIA CARE DESCHIDE LACATELE DIN NOI
- Parintele Savatie – PORUNCA CU SCANDAL: CRESTINISMUL ESTE DRAGOSTE IZVORATA DIN DURERE
- DUREREA ALTUIA – DUREREA NOASTRA. Cum dobandim rabdare si ce folos avem din incercari? ISPITELE INSINGURARII
- El, Cel ce-i vindeca pe cei cu inima zdrobita…
- SA NE GRABIM SA TURNAM MIRUL COMPATIMIRII ASUPRA APROAPELUI NOSTRU! Sa tindem spre Lumina care va straluci in mijlocul intunericul raului din lume!
- Pildele Sfintei Veronica: MILA CA MARTURISIRE A LUI HRISTOS
- SA-I ALINAM PE CEI IN SUFERINTA, rugandu-ne pentru ei, ca si pentru cei AFLATI IN IAD: “Mare este milostenia pe care o facem pentru acesti oameni si, daca este posibil, sa varsam in fiecare zi cate o lacrima pentru ei. Nefericirea, chinul, disperarea lor, sa devina suferinta si nelinistea noastra”
- SFANTUL LAVRENTIE AL CERNIGOVULUI: “Vai, cat de multi sunt in focurile iadului…. daca i-ati vedea, vi s-ar rupe sufletul de durere”
- Cuviosul Serghie Şevici (+25 iulie 1987) despre iubire: “Ia seama mai intai la suferinta sufletelor!”
- DE CE SUFERINTA? DE CE BOALA? CUM SA IL AJUTAM PE CEL CARE SUFERA? Ne raspunde Parintele Arsenie Muscalu (audio)
- CRUCEA CARE ODIHNESTE
- MAICA GAVRILIA PAPAIANNIS: Harisma iubirii facatoare de minuni, fara odihna, fara hotare si fara zgomot
- MAICA GAVRILIA SI ADEVARATA MARTURISIRE A ORTODOXIEI – 20 de ani de la mutarea in Imparatia iubirii. “DRAGOSTEA ESTE DOAR PE CRUCE”
- INIMA INDURERATA
- PARINTELE EPISCOP LONGHIN JAR (fost Mihail) – INTERVIURI AUDIO cu “tatal” si “mama” orfanilor de la Banceni: COPIII PARASITI, PLANSUL DORULUI PARINTESC SI MINUNILE IUBIRII
- PS Longhin Jar (Banceni), conferinta de la Constanta: COPIII, CALEA CATRE HRISTOS (VIDEO – I): “Atunci cand alini durerea unui copil orfan, alini durerea lui Hristos. HRISTOS NU ESTE INDIFERENT CA NOI”
- Orbirea duhovniceasca: INDARATNICIA IN REFUZUL ADEVARULUI si NEPASAREA FATA DE DUREREA ALTORA. Grozavia de a nu vrea sa vezi si a nu vrea sa iubesti
- Mitropolitul Antonie de Suroj despre APARAREA DE SUFERINTA ALTORA: Cum sa ne educam inima pentru a o face VIE?
- Fericitul Seraphim Rose despre ORTODOXIA MILEI SI A DURERII INIMII si “SUPER-ORTODOXIA” INIMILOR RECI
*
- Fericitul Arhimandrit SOFRONIE DE LA ESSEX – OMUL PUTERII DISCRETE A DUHULUI si purtator in inima sa al suferintelor fiecarui om
- ARHIMANDRITUL SOFRONIE si BINECUVANTAREA DE A CUNOASTE CALEA (II): “Calea crestinului este rastignirea… A trai crestineste este cu neputinta; crestineste este cu putinta numai a muri… aceasta este acea CALE INGUSTA ce duce la viata”. CONSTIENTIZAM MARETIA CHEMARII NOASTRE IN HRISTOS?
- “Unde este dragoste, ACOLO ESTE PLANSUL”
- SUFERINŢELE PRIN CARE SE CUNOAŞTE UNIMEA OMENIRII – CALE A MÂNTUIRII ÎN VREMEA NOASTRĂ: “Doamne, Tu apara-ne, Tu vezi neputintele noastre de a rezista valurilor suferintei cosmice!”
- Cuviosul Sofronie: MANTUIREA NOASTRA STA IN UNIREA NOASTRA
- SFANTUL SOFRONIE (Saharov): “Nu puteti pastra rugaciunea… pentru ca nu va rugati pentru oameni”
Haideti frati si surioare crestine sa-l cinstim miine pe Parintele Ilie Lacatusu,la slujba parastasului si citirea acatistului impreuna la dinsul.A trait sub ocrotirea Sfintului Prooroc Ilie,marturisind credinta neamului romanesc.Este grabnic ajutator…..
Maturisesc ca mi-a placut foarte mult articolul despre Sfintul Prooroc Ilie,nu stiu cum faceti dar si eu ma regasesc in asentimentul altor frati si surori crestini-ortodocsi care “loviti foc automat”direct in sufletul meu…nu va e “mila” deloc de noi… vreti sa ne inviati cu orice pret…
CITEZ CEVA CE MI-A PLACUT FOARTE MULT!!!
“… lumea a ajuns într-o stare de nefericire, dezarmonie, degradare, suferinţă şi chin. Totuşi, în dragostea şi purtarea Lui de grijă, Dumnezeu nu a părăsit lumea, ci a căutat, când prin pedepse, când prin manifestări de bunătate, să o întoarcă către Sine. Atât în vechime, cât şi în prezent, Dumnezeu alege oameni cu care şi prin care poate comunica cu lumea, spre îndreptarea ei. Aceştia sunt Sfinţii.
De la începutul lumii, sfinţii şi drepţii au fost centrele de comunicare, bazele de emisie-recepţie, prin care Dumnezeu comunică cu omenirea. Toţi sfinţii din Vechiul şi din Noul Legământ au primit revelaţia de sus, au cunoscut voia lui Dumnezeu, şi împlinindu-o au vestit-o şi celorlalţi oameni.
[…]
Prin lucrarea sfinţilor (ca împreună lucrători cu Dumnezeu) s-au izbăvit mii şi milioane de oameni, naţiuni întregi, din păcat, din suferinţă din moarte şi pierzare.
În mijlocul lunii lui cuptor, pe data de 20 iulie, îl sărbătorim pe Proorocul cel de foc – pe Sfântul Ilie Tezviteanul.
articol15-in-1Sfântul Prooroc Ilie este unul dintre cei mai mari oameni ai lui Dumnezeu, trimişi vreodată de El pe acest pământ. S-a născut în Tezva Galaadului (de unde numele de Tezviteanul) cu aproape opt sute de ani înainte de venirea Mântuitorului Iisus Hristos, într-o familie evlavioasă şi credincioasă unicului Dumnezeu. Tatăl său, Sovac, a văzut la naşterea lui, îngerii Domnului, înfăşurându-l în flăcări de foc şi hrănindu-l cu văpaie. Toată viaţa, Sfântul Ilie a fost mistuit de focul dragostei şi al slujirii, de râvna pentru cinstirea adevăratului Dumnezeu. El a trăit într-o vreme în care omenirea întreagă era idolatră şi păgână, chiar poporul ales din care făcea parte devenise idolatru. Regele Israelului, Ahab, se căsătorise cu o păgână Izabela, care a adus cu sine cultul idolatriei. Astfel, tot poporul, în frunte cu regele, ajunsese închinător la idoli
https://www.youtube.com/watch?v=myYEr03cDyU
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2013/07/22/ilie-lacatusu/
“Au ma va ierta”Cuvantul”,ca eu viermele din tina,
Un graunte de-ntuneric sub Creasca Lui Lumina,
Sau atom din ce e noapte,ca smintit imi iau avantul
Sa-nsir vorbele-mi neroade despre Cel ce e Cuvantul?…
Ma cutremura doar gandul ca pacatul e prea mare
Si ca de la “Iertatorul”n-as putea primi iertare…
Deci,cuvintele-mi nu fi-mi-ar a-ndraznire sa le spun,
De n-ar fi un “Imn de Slava”pentru “Maretia Lui”.
Ma afund acum cu gandul la-nceput,in noapte-adanca
Pe cand sub eterna-I Slava nu era nimica inca,
Si cand Cerul si pamantul,sorii,stelele si luna
Din adancul nefiintei le-a scos una cate una…
O,cum va fi fost,in noaptea nesfarsitului tot hau,
Rasunat atunci prin larguri Preaputernic glasul Sau?…
Cu ce sa-i asemeni glasul,spre-ntelesul nostru-oameni,
Cand din cate stie omul,nu-i nimica sa-L asemeni?…
Tunetul ar fi sa fie o neputincioasa gura,
Tuturor spre-a glasuire pe-a “Cuvantului”masura,
Si aseaman daca n-are cu-ale Cerului”Cuvantul”,
Cum asamana-I-am glasul celor una cu pamantul?”
………………………
“Dumnezeule-Cuvinte”,cand ma scoli si cand ma culci,
Pururea rasune-n mine cantecele harfei dulci,
Peste-a carei strune de-aur lunecata-au ca de foc,
Flacari mainile lui David Imparatul Prooroc,
Pe cand sta sa-si cante Psalmii ce vibrarea nu si-o curma,
Invatandu-ne ca Tu esti:Cel-dintai si Cel din urma”
Vasile Militaru
MULTUMESC penru postare frtiilor voastre si lui soram.Domnul sa va aiba in paza Sa!Slavit sa fie Domnul intru toti Sfintii Sai!