RUGACIUNEA PENTRU CEILALTI (I): De ce te gandesti doar la tine, bunul meu copil, si nu te gandesti putin si la lumea care sufera? Cati nu striga in aceasta clipa: ‘Ajutor! Ajutor!’ si nu exista nimeni langa ei ca sa-i ajute?”

21-07-2014 Sublinieri

Vedeti si:

***

rugaciunea Parintelui Paisie Aghioritul

Rugaciunea pentru ceilalti

Rugaciunea pentru lume cu simtirea pacatoseniei noastre

– Gheronda, uneori, cand vad cat de mult sufera lumea, nu pot face rugaciune pentru mine insami.

Rugaciunea pentru noi insine nu o facem numai pentru noi insine, ci este absolut necesara ca o pre­gatire, pentru a putea sta inaintea lui Dumnezeu cu imbracaminte cuviincioasa. Pentru a putea vedea du­rerea celorlalti, este nevoie sa fii oarecum in regula tu insati. Iar cand te rogi pentru tine cu multa simtire a pacatoseniei tale, atunci si un „Doamne miluieste” sa rostesti pentru ceilalti, acest «Doamne miluieste” are mare putere, pentru ca are multa smerenie. Iar sme­renia atrage marea mila a lui Dumnezeu.

– Gheronda, eu simt nevoia sa fac multa rugaciune pentru mine insami, dar ii uit pe ceilalti.

Paisios_3– Asculta, ca sa ne dezbracam de omul cel vechi, trebuie sa facem rugaciune pentru noi insine. Insa cand se inmulteste dumnezeiasca dragoste, atunci omul uita de sine si se roaga pentru ceilalti. Tu, dupa ce faci mai intai putina rugaciune pentru tine, sa-ti aduci aminte apoi de lumea cea chinuita, in general, de cei care s-au departat de Dumnezeu si de cei adormiti care nu au valorificat anii daruiti lor de Dumnezeu, ca sa se apropie de El, iar acum se caiesc – fara folos -, si sa rostesti rugaciunea „Doamne Iisuse Hrisioase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi”. Astfel te cuprinzi in rugaciune si pe tine insati si pe toti cei care ti-au cerut sa te rogi pentru ei, dar si pe toata lumea.

– Gheronda, ma preocupa durerea oamenilor, dar nu am indraznire ca sa cer de la Dumnezeu sa-i aju­te. Iar gandul imi spune: „Cum sa te auda Dumnezeu, cand tu esti asa de ticaloasa?”

Nu-l asculta pe tangalachi care te prinde cu ispita de-a dreapta si te arunca in deznadejde. Ci sa spui: „Dumnezeul meu, sunt o ticaloasa, dar auzi-ma, pentru ca din pricina mea sunt nedreptatiti ceilalti”.

Odata, pe cand era mare seceta, un monah[18] din Sfantul Munte se ruga astfel:

Dumnezeul meu, Te rog, trimite putina ploaie! Nu pentru noi, caci noi suntem calugari si am fagaduit sa facem asceza, Fie-Ti mila de sarmana lume care sufera si care, cu toata suferinta ei, ne da si noua din putinul ei. Daca as fi intr-o stare duhovni­ceasca buna, m-ai asculta si lumea nu ar suferi. Stiu, sunt foarte pacatos, dar nu este o nedreptate sa sufe­re lumea din pricina mea? Ajuta-i! Ei nu au vreme sa faca rugaciune, ci fac eu putina rugaciune pentru ei”.

Intr-un ceas, un ceas si jumatate ploaia a cuprins toata Macedonia, Thesalia si Sfantul Munte.

– Gheronda, cand fac rugaciune pentru lume, gandul imi spune ca Dumnezeu se scarbeste de mine, pentru ca am lasat mortul meu si merg sa-i ingrop pe mortii altora[19].

– Pe mortul tau nu l-ai ingropat atunci cand ai devenit monahie? Sa spui:

„Dumnezeul meu, cum sa ma asculti pe mine, nevrednica roaba Ta? Dar nu este pacat ca lumea are atatea probleme si sufera? Te rog, ajut-o!”

Cand omul se roaga pentru aproapele sau cu dragoste si cu smerenie si se nevoieste, avand simtirea pacatoseniei sale, Dumnezeu nu se scarbeste de el, ci il ajuta si pe el si pe ceilalti. Dumnezeu se scarbeste de cel care se considera pe sine sfant si se roaga pentru ceilalti, pe care ii considera pacatosi.

Sa faci din durerea celorlalti durerea ta

– Gheronda, ati spus ca vom face un atelier de ru­gaciune. Cand va fi aceasta?

σάρωση0002– De voi depinde… Voi vedea data viitoare la ce stare duhovniceasca ati ajuns si, in functie de aceasta, vom face un atelier duhovnicesc de rugaciune. Daca rugaciunea se va face cu durere, stiti ce putere va avea? Va veti ruga pentru problemele lumii si toti oamenii care in acea vreme vor cere ajutor de la Dumnezeu si se vor afla pe aceeasi frecventa, vor primi ajutorul Sau. Eu simt sufletele care se roaga; simt rugaciunea lor ca niste valuri-valuri de putere. De multe ori imi dau sea­ma si de ceasul in care un bolnav a facut rugaciune si s-a folosit.

– Gheronda, sufletele pentru care va rugati simt aceasta?

– Da, simt ca le „pricinuiesc cutremur”, sunt miscate sufleteste. Cand se face rugaciune cu durere, chiar si oamenii necunoscuti sunt instiintati launtric.

– Gheronda, cand este mai bine-primita de Dum­nezeu rugaciunea noastra facuta pentru ceilalti?

– Cand o simtim. Si o simtim atunci cand ne punem pe noi insine in locul celorlalti. Daca ne punem in locul bolnavilor sau al celor adormiti, asta ne va ajuta sa ne rugam cu durere. Durerea coboara in inima si atunci rugaciunea noastra se face din inima.

– Gheronda, nu ma pot ruga atunci cand ma coplesesc gandurile.

paisios50– De ce te gandesti doar la tine, bunul meu copil, si nu te gandesti putin si la lumea care sufera? Stii cate familii s-au distrus, cati copii nenorociti sunt, fara nici o mila, parasiti pe drumuri sau in asezaminte sociale? Cati nu striga in aceasta clipa: „Ajutor! Ajutor!” si nu exista nimeni langa ei ca sa-i ajute? Cati nu se ineaca in largul marii, cati nu se sinucid, cati nu sufera? Atatia oameni au nevoie de rugaciunile monahilor, iar noi sa ne pierdem timpul, care este atat de pretios, cu ganduri bandajate sau cu mofturi copilaresti si sa nu ne facem nici macar indatoririle duhovnicesti asa cum trebuie? Cauta sa iesi din sine si sa faci din durerea celorlalti durerea ta. In felul acesta vei afla si pacea, vei primi si plata de la Dumnezeu, si ii vei putea ajuta si pe altii.

Intr-o noapte, pe cand eram la Manastirea Filotheu, care pe atunci era idioritmica, in timp ce faceam priveghere in chilia mea, mi-am dat seama ca cineva, care avea nevoie de ajutor, a venit la poarta manastirii. Era un om chinuit, care avea si demon. Poarta manastiri se inchidea odata cu apusul soarelui si se deschidea a doua zi dimineata.

„Ce sa fac acum?”, mi-am spus.

„Daca as putea sa-i dau ceva sa manan­ce… Cum sa astepte flamand pana dimineata?”

Atunci mi-a venit un gand. M-am dus si am luat cateva alimente[20], le-am pus intr-un cosulet, pe care l-am legat cu o franghie, si l-am coborat pe fereastra de la chilia mea, care dadea inspre exteriorul manastirii. Starea lui era atat de grava, incat nu ma puteam linisti. Toata noaptea m-am rugat cu durere, spunand:

„Dumnezeul meu, eu atat am putut face. Nu sunt vrednic sa Te rog sa ajuti faptura Ta, dar oare nu este pacat sa se chi­nuiasca din pricina mea?”.

Dimineata, cand s-a des­chis poarta si acel om a intrat inauntru, am vazut ca se facuse bine. S-a inchinat in biserica si a slavit pe Dumnezeu. Bunului Dumnezeu I S-a facut mila de el si l-a slobozit de diavol.

– Gheronda, cand se roaga cineva pentru un om indurerat, mintea merge la Hristos sau la durerea omului?

– Nu cere ajutor de la Hristos? Porneste de la du­rerea omului, dar se intoarce la Hristos.

– Cand inima mi se impietreste, Gheronda, imi aduc aminte de diferitele greutati prin care am trecut si cer de la Dumnezeu sa-i ajute pe toti cei ce trec prin probleme asemanatoare.

– Este bine aceasta. Asa sa faci, de vreme ce astfel il intelegi mai bine pe celalalt si suferi impreuna cu el. Sa spui:

„Dumnezeul meu, asa cum mie mi-ai facut atat de mult bine, tot astfel ajuta-l si pe fratele meu, care este mai bun decat mine”.

– Gheronda, este bine ca, atunci cand ma rog pen­tru mantuirea unui suflet, sa Il rog pe Dumnezeu sa nu ingaduie sa i se intample ceva rau?

Ba da, binecuvantata, si aceasta vine tot din du­rere. Dumnezeu este miscat cand, cel care se roaga, are inlauntrul lui dragoste pentru aproapele, insa in cele din urma Dumnezeu face ceea ce este de folos sufletului.

[va urma]


[18] Este vorba de insusi Staretul Paisie.

[19] Cf. Matei 8,22 si Luca 9,60. „Lasa-i pe morti sa-si ingroape pe mortii lor”.

[20] In Sfanta Manastire Filotheu Staretul, pentru o vreme, a fost dohiar, adica responsabil cu primirea, depozitarea si impartirea alimentelor.

(din: Cuviosul Paisie Aghioritul, “Despre rugaciune”, Editura Evanghelismos, Bucuresti, 2013)

geron_paisios6

Legaturi:

***

***

***

*


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Cuviosul Paisie Aghioritul, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

25 Commentarii la “RUGACIUNEA PENTRU CEILALTI (I): De ce te gandesti doar la tine, bunul meu copil, si nu te gandesti putin si la lumea care sufera? Cati nu striga in aceasta clipa: ‘Ajutor! Ajutor!’ si nu exista nimeni langa ei ca sa-i ajute?”

  1. Haideti frati si surioare crestine sa-l cinstim miine pe Parintele Ilie Lacatusu,la slujba parastasului si citirea acatistului impreuna la dinsul.A trait sub ocrotirea Sfintului Prooroc Ilie,marturisind credinta neamului romanesc.Este grabnic ajutator…..

  2. Maturisesc ca mi-a placut foarte mult articolul despre Sfintul Prooroc Ilie,nu stiu cum faceti dar si eu ma regasesc in asentimentul altor frati si surori crestini-ortodocsi care “loviti foc automat”direct in sufletul meu…nu va e “mila” deloc de noi… vreti sa ne inviati cu orice pret…

    CITEZ CEVA CE MI-A PLACUT FOARTE MULT!!!

    “… lumea a ajuns într-o stare de nefericire, dezarmonie, degradare, suferinţă şi chin. Totuşi, în dragostea şi purtarea Lui de grijă, Dumnezeu nu a părăsit lumea, ci a căutat, când prin pedepse, când prin manifestări de bunătate, să o întoarcă către Sine. Atât în vechime, cât şi în prezent, Dumnezeu alege oameni cu care şi prin care poate comunica cu lumea, spre îndreptarea ei. Aceştia sunt Sfinţii.

    De la începutul lumii, sfinţii şi drepţii au fost centrele de comunicare, bazele de emisie-recepţie, prin care Dumnezeu comunică cu omenirea. Toţi sfinţii din Vechiul şi din Noul Legământ au primit revelaţia de sus, au cunoscut voia lui Dumnezeu, şi împlinindu-o au vestit-o şi celorlalţi oameni.

    […]

    Prin lucrarea sfinţilor (ca împreună lucrători cu Dumnezeu) s-au izbăvit mii şi milioane de oameni, naţiuni întregi, din păcat, din suferinţă din moarte şi pierzare.

    În mijlocul lunii lui cuptor, pe data de 20 iulie, îl sărbătorim pe Proorocul cel de foc – pe Sfântul Ilie Tezviteanul.

    articol15-in-1Sfântul Prooroc Ilie este unul dintre cei mai mari oameni ai lui Dumnezeu, trimişi vreodată de El pe acest pământ. S-a născut în Tezva Galaadului (de unde numele de Tezviteanul) cu aproape opt sute de ani înainte de venirea Mântuitorului Iisus Hristos, într-o familie evlavioasă şi credincioasă unicului Dumnezeu. Tatăl său, Sovac, a văzut la naşterea lui, îngerii Domnului, înfăşurându-l în flăcări de foc şi hrănindu-l cu văpaie. Toată viaţa, Sfântul Ilie a fost mistuit de focul dragostei şi al slujirii, de râvna pentru cinstirea adevăratului Dumnezeu. El a trăit într-o vreme în care omenirea întreagă era idolatră şi păgână, chiar poporul ales din care făcea parte devenise idolatru. Regele Israelului, Ahab, se căsătorise cu o păgână Izabela, care a adus cu sine cultul idolatriei. Astfel, tot poporul, în frunte cu regele, ajunsese închinător la idoli

  3. “Au ma va ierta”Cuvantul”,ca eu viermele din tina,
    Un graunte de-ntuneric sub Creasca Lui Lumina,
    Sau atom din ce e noapte,ca smintit imi iau avantul
    Sa-nsir vorbele-mi neroade despre Cel ce e Cuvantul?…

    Ma cutremura doar gandul ca pacatul e prea mare
    Si ca de la “Iertatorul”n-as putea primi iertare…
    Deci,cuvintele-mi nu fi-mi-ar a-ndraznire sa le spun,
    De n-ar fi un “Imn de Slava”pentru “Maretia Lui”.

    Ma afund acum cu gandul la-nceput,in noapte-adanca
    Pe cand sub eterna-I Slava nu era nimica inca,
    Si cand Cerul si pamantul,sorii,stelele si luna
    Din adancul nefiintei le-a scos una cate una…

    O,cum va fi fost,in noaptea nesfarsitului tot hau,
    Rasunat atunci prin larguri Preaputernic glasul Sau?…
    Cu ce sa-i asemeni glasul,spre-ntelesul nostru-oameni,
    Cand din cate stie omul,nu-i nimica sa-L asemeni?…

    Tunetul ar fi sa fie o neputincioasa gura,
    Tuturor spre-a glasuire pe-a “Cuvantului”masura,
    Si aseaman daca n-are cu-ale Cerului”Cuvantul”,
    Cum asamana-I-am glasul celor una cu pamantul?”
    ………………………
    “Dumnezeule-Cuvinte”,cand ma scoli si cand ma culci,
    Pururea rasune-n mine cantecele harfei dulci,
    Peste-a carei strune de-aur lunecata-au ca de foc,
    Flacari mainile lui David Imparatul Prooroc,
    Pe cand sta sa-si cante Psalmii ce vibrarea nu si-o curma,
    Invatandu-ne ca Tu esti:Cel-dintai si Cel din urma”
    Vasile Militaru

  4. MULTUMESC penru postare frtiilor voastre si lui soram.Domnul sa va aiba in paza Sa!Slavit sa fie Domnul intru toti Sfintii Sai!

  5. Pingback: Cum si pentru ce sa ne rugam? SFANTUL PARINTE PAISIE AGHIORITUL: Sa cerem mila lui Dumnezeu pentru noi insine si pentru ceilalti -
  6. Pingback: Cuviosul Paisie Aghioritul ne invata CUM SA NE RUGAM PENTRU CEILALTI (II) – Rugaciunea CU DURERE IN INIMA pentru cazuri concrete si pentru toata lumea -
  7. Pingback: SA NE RUGAM CU PSALTIREA, cu durerea inimii, pentru toate durerile lumii si ale noastre! CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL: “Pentru diavol, Psaltirea este precum trasnetul” -
  8. Pingback: “IUBIREA NEBUNA” A LUI DUMNEZEU si TAINA SLUJIRII: “A te darui, fara sa te impui…”. Parintele Staniloae despre SENSUL CRUCII ca IMPREUNA-PATIMIRE ODIHNITOARE: “Numai Crucea darama zidul; Biserica sta pe iubirea rastigni
  9. Pingback: CUVIOSUL SILUAN ATHONITUL ne arata, prin pilde vii, METODELE DUHOVNICESTI DE A REZISTA TURBATELOR ATACURI DEMONICE, care sunt roadele amare sau tragice ale INCAPATANARII NEASCULTATOARE si pana unde poate merge IUBIREA DE APROAPE si RUGACIUNEA PENTRU CEI M
  10. Pingback: PREDICI AUDIO la Evanghelia dregatorului bogat (Arhim. Policarp si Nichifor): “Mantuitorul nu a venit sa asigure succesul in lume, nu a venit sa ne asigure pamanteste. SA NU CASTIGAM OBIECTE SI SA PIERDEM OMUL!” -
  11. Pingback: CUVIOASA MACARIA – MANGAIETOAREA SUFERINZILOR (†18 iunie 1993): “Am ajuns sa traim vremuri rele. Oamenii sunt indeobste vicleni, facatori de rele, nu se supun defel Domnului Dumnezeu… Astazi se poate ajunge la Dumnezeu numai prin boala
  12. Pingback: Sfantul Cuvios Paisie Aghioritul despre CUM POT FI AJUTATI SI CUM AR TREBUI SLUJITI CEI BOLNAVI. “Daca nu suspini in pat, suspina cel putin in rugaciunea pentru bolnavi. Daca cerem ceva de la Dumnezeu fara sa jertfim şi noi ceva, rugaciunea nu ne e
  13. Pingback: PREDICI AUDIO si TALCUIRI DE MARE PROFUNZIME la EVANGHELIA INMULTIRII PAINILOR: Ce vrea Hristos de la noi si ce cautam noi la Dumnezeu? | Cuvântul Ortodox
  14. Pingback: “CUVINTE DIN INIMĂ” ALE FERICITEI STAREŢE MACRINA (I): “Diavolul se bucura atunci cand vede moleseala. Au venit vremurile din urma si de aceea eu voi lucra cu ceasul, ca sa nu pierd niciun minut pentru dragostea lui Hristos” | Cu
  15. Pingback: PARINTELE CIPRIAN din Namur, Belgia despre lucrarea RUGACIUNII comunitare: “CANDELA” – ca forma de supravietuire si rezistenta duhovniceasca in vremurile din urma: “Rascumparati vremea, ca zilele rele sunt” | Cuvântul Ortodo
  16. Pingback: Rugându-ne pentru ceilalți, căpătăm adevăratul duh al rugăciunii | Portalul "Moldova Ortodoxă"
  17. Pingback: Maica Macrina Vassopoulos (II) despre PUTEREA RUGACIUNII, ASCULTARII SI TREZVIEI: “Rugaciunea este cel mai mare dar pentru om. Sa nu traim usuratic, fara profunzime, SA NU FIE VIATA NOASTRA SUPERFICIALA SI DE NIMIC. Cand omul are luare-aminte si rug
  18. Pingback: Presb. Dionisie Tatsis despre diversele invataturi ale SFANTULUI COSMA ETOLIANUL (✝24 august) aplicate la viata si vremurile noastre. DUMNEZEUL ADEVARAT vs. DEMONI, IUBIREA FAPTICA vs. IUBIREA TEORETICA: “Daca tu plangi si te tangui, iar eu stau j
  19. Pingback: Trezeşte-ne, Doamne, trezeşte-ne! VALOAREA TIMPULUI SI FOLOSUL AMINTIRII MORTII | Cuvântul Ortodox
  20. Pingback: PRIETENII PARALITICULUI. Înalta chemare de a ne fi BRANCARDIERI DUHOVNICEȘTI unii altora, aducând bucurie în Cer: “Suntem chemaţi a fi prezenţa lui Dumnezeu în această lume, mădularele trupului Fiului Său” | Cuvântul Ortodox
  21. Pingback: Puterea rugaciunii - Parintele Paisie Aghioritul | La Taifas
  22. Pingback: SINGURI DE CRĂCIUN | Cuvântul Ortodox
  23. Pingback: PARACLISUL SFANTULUI PARINTE PAISIE AGHIORITUL | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate