La care NORMALITATE am vrea sa ne întoarcem? PS BENEDICT BISTRIȚEANUL: “Orice investim în această lume, orice muncim în această lume, dacă este fără Hristos, se va lua de la noi” (și VIDEO)

PS Benedict Bistrițeanul: „Întoarcerea la normalitate”

Predică la Duminica a 29-a după Rusalii

(fragment)

„[…] Evanghelistul Luca insistă asupra unui detaliu, că din cei zece, unul singur s-a întors. Și subliniez: s-a întors să-I mulțumească Domnului Iisus Hristos. De fapt, iubiți frați si surori, în cazul tuturor celor 10 există o întoarcere. Doar că Evanghelistul Luca o subliniază doar pe-a celui de al zecelea. Sau dacă e să numărăm invers, celui dintâi, singurul care a venit să-I mulțumească Domnului Hristos. Există pentru toți cei zece o întoarcere, pentru că unul s-a întors la Hristos, ceilalți s-au întors la viața lor normală.

Și aici iarăși fac o paranteză, suprapunând situația cu vremurile noastre. Auzim mereu și mereu acest cuvânt, că vrem să ne întoarcem la starea de normalitate. Ce înseamnă această stare de normalitate? Să trecem prin sau peste pandemie și apoi să ne întoarcem din nou la „ale noastre”, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat? Socotesc că în felul acesta au făcut cei nouă care nu s-au mai întors la Hristos. S-au grăbit să-și reia afacerile lor, casele lor, muncile lor, orice în afară de Dumnezeu, fără să-L pună pe Dumnezeu pe locul întâi. Aceasta este o posibilă întoarcere la normalitate.

Cealaltă întoarcere la normalitate, și subliniem: adevărata întoarcere la normalitate este aceasta: să ne întoarcem la Hristos și să-I mulțumim. Doamne, Îți mulțumim că ne-ai strămutat în Împărăția Fiului iubirii Tale!

Dacă este să vorbim despre întoarcere la normalitate, da, cu acest lucru suntem de acord: întoarcerea la normalitate, întoarcerea la Hristos. Orice investim în această lume, orice muncim în această lume, nu că ar fi rău, nu. Dar dacă este fără Hristos, se va lua de la noi. Domnul o zice El Însuși, vorbind despre cele ale Martei. Nu condamnă că le facem, e foarte important să le facem, dar vor fi luate de la noi la un moment dat. Și când vine boala și suferința, înțelegem foarte bine ce înseamnă cuvântul acesta. Cele ale Mariei, cele care pun pe Hristos în fruntea lucrării noaste, acelea nu pot fi luate de la noi și acelea înseamnă întoarcerea adevărată la normalitate.

Evanghelia de astăzi ne cheamă pe toți la această întoarcere la normalitate. Tot cel ce nu adună cu Mine, zice domnul Hristos, risipește. Să nu uităm lucrul acesta. Și să înțelegem cât mai devreme, pentru ca viața noastră să nu treacă în zadar. Ne putem trezi la 40, la 50, la 60 de ani, la 80 de ani sau poate niciodată, din nefericire. Cu cât ne trezim mai devreme la această realitate, cu cât ne întoarcem mai devreme la această normalitate, cu atât înțelegem mai bine ce este viața, cine suntem noi și pentru ce suntem chemați pe-acest pământ.

Și-apoi semnul că lucrurile merg bine este pacea din inimă. Căci cel care a venit s-a întors la Domnul și I-a mulțumit. Domnul l-a lăudat și l-a blagoslovit zicând: Credința ta te-a mântuit. Mergi în pace! Avem nevoie de pace, de tihnă lăuntrică. Avem nevoie de această certitudine că Împărăția lui Dumnezeu nu este departe de noi, că este între noi, în noi, că este în mijlocul nostru. Pacea este semnul mântuirii.

Azi și noi avem această șansă să-L întâmpinăm pe Domnul Hristos și să conștientizăm, să înțelegem că boala, atunci când o îngăduie Dumnezeu, poate să fie o șansă. O șansă și o chemare la solidaritate. Și poate să fie deopotrivă un motiv consistent de a ne întoarce la Dumnezeu și a-I mulțumi pentru toate. Tu ești Dumnezeu Mare, Care faci minuni cu mine, cu tine, cu noi. AMIN!”

Legaturi: