Poate fi Rusia centrul lumii crestine? Ce inseamna “A TREIA ROMA”?
Importanta Rusiei pentru lumea ortodoxa este un subiect care starneste dezbateri aprinse. O arata, la noi, comentariile fluviu de la postarea Putin, Eurasia si ortodoxia moscovita. CE OPTIUNI (NU) ARE ROMANIA?
Publicam doua articole pe aceasta tematica, unul din Lumea Credintei, semnat de Gh. Ciocioi (care ni l-a si trimis prin mail), si celalalt din Revista 22, semnat de bizantinistul Petre Guran.
Rusia – centrul lumii creştine?
Gheorghiţă CIOCIOI, Lumea Credintei, nr 121(8), 2013
Rusia consideră că are o permanentă chemare. Misiunea ei, cu siguranţă, nu a încetat o dată cu căderea comunismului… În marele imperiu moscovit, prin comparaţie cu restul popoarelor creştine din răsăritul Europei, ortodoxia e pe cale să devină politică de stat. Benefica “simfonie bizantină” între Biserica Rusă şi Kremlin începe chiar, după unii jurnalişti ruşi, să-şi arate primele sale roade…
De la ateul convins la “omul lui Dumnezeu”
Drumul de la omul fără Dumnezeu, căruia îi este îngăduit orice, la omul lui Dumnezeu, fără doar şi poate, e unul nespus de anevois. Fapt constatat şi [de] generalii sovietici de până mai ieri, ce lecturează, în zilele noastre, plini de sârg, operele lui Dostoievski, în care descoperă noi şi noi înţelesuri… Occidentalul a ajuns o biată carcasă de om, un anti-om. Vestul Europei e putred, ca şi în trecut (în cazul dat, generalii tind să le dea dreptate mentorilor lor marxişti de odinioară)… Iar aceasta o propovăduieşte acum chiar şi Biserica Moscovei. În acord, fireşte, cu statul rus, care îşi construişte abile politici până peste mări şi ţări…
La Chişinău, de pildă, politicienii care se declară în favoarea legalizării unor comportamente amorale riscă să fie excomunicaţi de Biserică. Şi nimeni nu poate spune că o astfel de atitudine din partea Bisericii nu e una de aplaudat. Numai că cine credeţi, dragi cititori, că-i numără în sala de şedinţă pe deputaţii care voteză mârşavele legi, dându-i pe mâna vlădicăi Vladimir? Nimeni altul decât comunistul Voronin, cel pentru care Mântuitorul Hristos a fost “primul comunist din istorie”. Că n-ar sufla cineva o vorbuliţă mâine, dacă preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar legaliza căsătoriile între homosexuali la Moscova, asta e o altă poveste... Că Vova Voronin, în Basarabia, ar vota pentru legea în cauză cu amândouă mâinile, în nici 24 de ceasuri de la adoptarea ei în Rusia, iar importul legislativ, în cazul dat, ar fi considerat unul “benefic”, nici nu încape îndoială. Cât despre vlădika Vladimir, cu siguranţă, ar uita cu desăvârşire de excomunicări…
Cea de-a patra strigare: Rusia – Centrul lumii creştine
Să spunem, totuşi, că Rusia e pe calea cea bună. Doamne fereşte de mai rău!
Crearea “omului nou”, de data aceasta creştin, nu poate fi decât de bun augur în “Sfânta Rusie.” Ne-am săturat cu toţii de atâta dezmăţ, de pervertirea, în gradul cel mai înalt cu putinţă, a omului modern, de făţărnicia neopăgânismului contemporan. O mare putere politică e alături de Biserică în Răsărit. La mai bine nici că se putea spera. În plus – şi deloc surprinzător – Rusia, mai zilele trecute, a anunţat o nouă eră creştină. Vestea a fost dată pe data de 1 iulie a.c. de către şeful Departamentului pentru relaţii între Biserică şi Societate al Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, Vsevolod Chaplin. Marea Rusie “e chemată” (după alte şi alte chemări…), aflăm, “să
devină centrul lumii creştine”(cf.“Rus Derjavnaia”, № 7, 2013). “Nu întâmplător – este de părere Chaplin, citat de Interfax – mulţi privesc astăzi Rusia ca pe o apărătoare a idealurilor creştine şi a moralei tradiţionale, ca spre ţara care poate fi o alternativă viabilă la viţelul de aur şi la conceptele de libertate auto-distructive” . Rusia e datoare chiar, după şeful cunoscutului departament sinodal de la Moscova, să-şi asume cât mai curând rolul de “centru al creştinismului mondial”, restul naţiunilor lumii abandonând, după câte se pare, lupta pentru Hristos şi Biserică.
Moscova şi decăderea lumii
Promovarea ostentativă a homosexualităţii, a unei sexualităţii precoce, ori a adopţiilor de copii în vremuri de criză demografică (aceşti copii urmând să-şi piardă credinţa ortodoxă în care au fost botezaţi), după Vsevolod Chaplin, nu este nicidecum întâmplătoare. Şi nu poţi să nu fii de acord cu faptul că într-o lume creştină nu se cuvine să se petreacă astfel de nelegiuiri. Chaplin nu este însă singurul care face asemenea declaraţii în Rusia. Dezbateri aprinse pe tema dată s-au desfăşurat luna trecută chiar şi în Duma de Stat de la Moscova, un proiect de lege prin care urmează să fie interzisă promovarea homosexualității în rândul minorilor în această ţară trecând deja de a treia lectură. De altfel, sondajele efectuate în cursul lunii iunie a.c., arată că aproape 90% dintre ruşi sunt pentru interzicerea propagandei homosexuale, majoritatea populaţiei opunându-se căsătoriilor între homosexuali. Iar aceste luări de poziţie tranşante ale unor politicieni, ori ale unor înalte feţe bisericeşti, ca şi sondajele pe tema dată, nu vor rămâne fără urmări în plan practic….
Codul penal şi morala creştină
Deşi Marea Rusie pravoslavnică a zilelor noastre nu s-a întors încă la Pidalion, ori la Stoglavul de odinioră – după care, viaţa creştină în ţara muscalilor ar urma să fie una desprinsă din Evanghelie – ea dispune, totuşi, de un cod penal modern. Şi nu mai departe de acum câteva săptămâni, acestuia i-au fost aduse o serie de amendamente. Astfel, preşedintele Putin şi-a pus semnătura, într-un mod cât se poate de hotărât, pe mai multe articole din codul penal, într-o nouă formă, ca şi pe unele acte legislative ce au ca scop “contracararea insultelor ce aduc atingere convingerilor religioase şi simţămintelor cetăţeneşti”. Noile pedepse, după unii jurişti ruşi, sunt unele nespus de aspre. Cu toate acestea, o perioadă de trei ani de privare de libertate, atât cât prevede legea, în unele cazuri, pentru insultarea sentimentelor religioase ale credincioşilor pravoslavnici, şefului Departamentului pentru relaţii între Biserică şi Societate al Sindodului de la Moscova, Vsevolod Chaplin, i se pare una mult prea mică. O pedeapsă mai mult decât blândă. Desigur, încălcările, sub o formă sau alta, a legii în cauză, atrag după sine pedepse diverse: de la zeci de ore de lucru în folosul comunităţii, la amenzi de sute de mii de ruble. Dacă doi homosexuali, de pildă, ar îndrăzni să se sărute pe stradă, lezându-ţi astfel sentimentele tale religioase, ca pravoslavnic, nu-ţi rămâne altceva de făcut, decât să depui o plângere la poliţie…Că în Occident lucrurile stau cu totul altfel, e o chestiune de care ruşilor nu le prea pasă. Cât despre evoluţiile la care ar trebui să ne aşteptăm în privinţa nou-declaratului “centru al lumii creştine”, e mult prea devreme, desigur, pentru a ne putea pronunţa. Dincolo însă de orice speculaţii politico-ideologice ori religioase, cuvântul Rusiei pare a cântări destul greu astăzi, într-o lume în care morala creştină este călcată cu brutalitate în picioare, iar glasul apărătorilor ei aproape că a fost redus la tăcere.
***
A treia Romă: un mit medieval și extensiile lui contemporane
Petre Guran, Revista 22
Lungă vreme, în publicistica geopolitică, formula „a treia Romă“ (în slavonă, Tretii Rim) a ținut loc pentru tot ceea ce este mai misterios și mai subversiv în politica Moscovei: anarhie și tiranie, universalism și eshatologie, putere și religie. Conceptul se leagă de contextul istoric al transformării marelui cnezat al Moscovei în imperiu rus (domniile lui Vasile al III-lea și Ivan cel Groaznic), al centralizării puterii în mâinile aparatului administrativ imperial. Legitimitatea politică a acestor prefaceri a fost căutată pe terenul religiei. Când, patru secole mai târziu, Stalin a ieșit din clădirea Comitetului Central ținându-l de subraț pe bătrânul mitropolit Serghie, cu care tocmai negociase susținerea morală a războiului împotriva Germaniei de către Biserică, în schimbul reactivării Patriarhiei Moscovei, medievistul a exclamat „a treia Romă“, indicând că țarul roșu, avatar al lui Ivan cel Groaznic, intrase în rolul de hipodiacon susținător al patriarhului, care era de altfel și ultimul rol sacru recunoscut împăratului în ecleziologia bizantină.
Ce este a treia Romă? O întorsătură de frază dintr-o scrisoare trimisă de un călugăr din Pskov către agentul guvernamental moscovit Munehin, prin care se extinde și asupra Moscovei analogia, stabilită deja în antichitatea târzie, dintre Roma și Constantinopol, prin care acesta din urmă căpăta titlul simbolic de Noua Romă, adică noua capitală a imperiului și a lumii întregi. Formula a treia Romă operează transformarea relației binare dintre vechi și nou într-o relație de succesiune ternară, în care atributele devin numerale ordinale, iar după ce o primă și o a doua Romă par să fi ieșit din istorie, cea de a treia este gata să intre în scenă.
Formulată în rezumat, teoria seamănă cu o succesiune de imperii universale, care se sting prin declin politic și militar și sunt înlocuite de noi structuri imperiale dornice să-și legitimeze puterea prin asumarea funcției simbolice de Roma – capitală a lumii. Citită la nivelul acesta, formula este fie o exagerare retorică, fie o trivializare incultă.
Ideea de Roma capătă astfel, în gândirea lui Filotei, o a doua valență, cea de gardian al religiei și, prin extensie, al religiei adevărate, ortodoxia. Sfântul Silvestru și urmașii săi pe tronul Romei au fost gardieni ai credinței până când au decăzut din această demnitate din cauza ereziei lui filioque (și a celorlalte erori ulterioare ale latinilor). Noua Roma, prin Fotie (858-867; 877-886) și urmașii săi pe tronul patriarhal ecumenic, a preluat rolul de gardian al credinței adevărate până când, la rândul ei, a decăzut din această demnitate din cauza trădării ortodoxiei la Conciliul de la Florența (1439). Observăm că în expresia „două Rome au căzut“ Filotei nu se referă la cuceririle militare ale celor două capitale imperiale, ci la căderile în erezie ale celor două instituții religioase, papalitatea și patriarhia ecumenică, care au avut drept consecință și înfrângerea militară.
Pe cale de consecință, a treia Romă este noul apărător al ortodoxiei (Defensor al Bisericii este unul dintre titlurile sacre ale împăratului bizantin). Aici apare ambiguitatea în textul lui Filotei. Este această a treia Romă instituția ecleziastică sau cea politică de la Moscova, principele sau mitropolitul / patriarhul? Dezambiguizarea s-a produs într-un sens sau altul în funcție de epocă, din cele patru secole de imperiu rus, două fiind marcate de o instituție ecleziastică cu un grad mare de autonomie sau chiar drept de tutelare spirituală a puterii politice (mitropolitul Macarie față de tânărul Ivan cel Groaznic, patriarhul Filaret în relația cu fiul său țarul Mihail, patriarhul Nikon față de țarul Alexei) și două de supunere totală a Bisericii față de împărat (de la desființarea partriarhiei de către Petru cel Mare până la restaurarea patriarhiei în anul revoluției, 1917). Cu toate acestea, a prevalat ideea că ortodoxia are nevoie de un apărător, iar acesta este fie împăratul ca persoană, fie statul ca instituție, fie chiar poporul rus în ansamblul lui, prin pioșenia sa
Însă, în secolul XX, în lectura lui Soljenițîn, a treia Romă și Sfânta Rusie s-au reunit prin opoziția la regimul bolșevic, iar ceea ce s-a numit „sergianismul“, adică politica de adeziune a Bisericii Ruse la regimul comunist, a fost socotit o erezie și o decădere personală a marilor ierarhi.
Cu toate acestea, politica lui Gorbaciov de toleranță față de Biserica Rusă, transformată apoi în adopție a Bisericii Ruse ca instituție națională începând din anul mileniului încreștinării Rusiei, 1988, a schimbat radical datele problemei din punct de vedere al Bisericii Ruse și a deschis o decadă de negociere a locului pe care îl va ocupa istoria religioasă a poporului rus în noua identitate postsovietică a națiunii ruse. Pentru ierarhia ortodoxă era important să-și ralieze atât Biserica din catacombele interne ale spațiului sovietic, cât și legitima Biserică Ortodoxă Rusă din afara granițelor, care se erija în purtătoarea idealurilor naționale presovietice. Astfel, pasul decisiv l-a reprezentat Sinodul jubiliar al Bisericii Ortodoxe Ruse din anul 2000, în cadrul căruia au fost canonizați peste 1.000 de martiri creștini din perioada persecuțiilor bolșevice, în frunte cu familia imperială.
Pe măsură ce Biserica oficială, urmașa pactului dintre mitropolitul Serghie și Stalin, se apropia discursiv de Biserica martirilor, noul naționalism rusesc, urmaș al patriotismului sovietic, recupera timid elemente ale Rusiei medievale, între care dimensiunea religioasă a conștiinței istorice ruse. O coliziune dintre aceasta din urmă și bolșevism s-a manifestat încă de la începutul revoluției ruse și s-a numit național-bolșevism. Deși curentul politic propriu-zis național-bolșevic pare a fi rămas marginal în scena politică rusească, noua formulă ideologică a proiectului euroasiatic este de esență național-bolșevică, în sensul unei reconcilieri între trecutul țarist și trecutul sovietic al Rusiei.
În acest context de inspirație național-bolșevică, se produce și revigorarea conceptului dea treia Romă, menționat prima oară într-o adresare a patriarhului Alexei cu ocazia a 850 de ani de la întemeierea Moscovei, apoi, deși absent ca atare în documentele Sinodului jubiliar al Bisericii Ortodoxe Ruse (august 2000), reluat în alte documente și răspunsuri ale Patriarhiei Moscovei, semnificând asumarea de către Moscova a rolului de apărător al ortodoxiei, cu aceeași ambiguitate constitutivă. Cine e ortodoxia și cine apără ortodoxia? Dacă ortodoxia este un sistem de reprezentare a universului spiritual, atunci ea poate avea ca apărător atât puterea bisericească incarnată în Patriarhia Moscovei, cât și puterea politică incarnată în guvernul Federației Ruse. Dacă ortodoxia este tradiția religioasă a poporului rus, cu toate particularitățile cultual-culturale produse de istorie, atunci ea este consubstanțială cu Biserica Ortodoxă Rusă și are ca apărător puterea politică a statului rus. Statul poate fi doar apărător al Bisericii sau statul poate fi el însuși incarnarea unei noi spiritualități care are Biserica în sânul ei. La rândul ei, Patriarhia Moscovei poate fi doar o instituție a poporului rus sau o instituție universală, în cadrul căreia poporul rus joacă rol de avangardă. Aceste aporii nu pot fi tranșate și nici nu vor face obiectul unei asumări oficiale vreodată. Cu toate acestea, conceptul celei de a treia Rome produce acțiune politică conjugată a statului și Bisericii Ruse. Exemplul pe care îl vom discuta în cele ce urmează aduce și un element de hermeneutică prin care poate fi precizat modul în care operează conceptul de a treia Roma în prezent. Este vorba de acțiunea Bisericii Ortodoxe Ruse în Republica Moldova.
Deși se vorbește de o Biserică Ortodoxă a Moldovei, din punct de vedere canonic funcționează pe teritoriul Republicii Moldova două entități ecleziale, numite amândouă mitropolii, una făcând parte din Biserica Ortodoxă Rusă, intitulată Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, cealaltă făcând parte din Biserica Ortodoxă Română, intitulată Mitropolia Basarabiei. Din punct de vedere al organizării interne, Biserica Ortodoxă Rusă are un caracter mai centralizat și o autoritate directă a patriarhului mai mare asupra vieții religioase din cadrul mitropoliilor, care se răsfrânge și asupra Mitropoliei Moldovei, astfel încât patriarhul Moscovei face vizite canonice anuale pe teritoriul Republicii Moldova. În schimb, Mitropolia Basarabiei are un statut de autonomie în cadrul Bisericii Ortodoxe Române și niciun patriarh al României nu a vizitat canonic această mitropolie de la reînființarea ei. De asemenea, în ultimii 20 de ani guvernul Republicii Moldova a tratat discriminatoriu cele două mitropolii, în sensul că nu a contestat nicio clipă dependența canonică de Moscova a Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, în schimb a tergiversat înscrierea și funcționarea Mitropoliei Basarabiei ca entitate eclezială legală. Această situație indică faptul că atât din punct de vedere intern, cât și extern Biserica „oficială“ din Republica Moldova este socotită Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.
Pe 20 iunie 2013, sinodul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove a excomunicat conducerea politică a Republicii Moldova, desemnată sub denumirea vagă de „guvernanții“. Actul de excomunicare a fost produs de dezbaterea în jurul gradului de libertate de care se vor putea bucura minoritățile sexuale în Republica Moldova, adică domeniile în care se poate aplica nediscriminarea. Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove a cerut guvernului ca legea egalității de șanse să fie acompaniată de o restrângere a dreptului de manifestare publică a minorităților sexuale. Guvernul Republicii Moldova a fost somat să răspundă solicitărilor ecleziastice, iar în lipsa răspunsului a intervenit excomunicarea. Decizia trebuie citită în contextul ei politic, ecleziastic și canonic: a) între somațiile emise de Biserică și momentul excomunicării a intervenit o schimbare de guvern, b) grupul celor excomunicați este definit cu imprecizie (cine se regăsește în sintagma „guvernanți“, întreaga clasă politică sau numai partidele aflate la putere?), c) în textul deciziei sinodale se face referință la o scrisoare a patriarhului Moscovei din 2009 către Consiliul Europei în care este denunțată contradicția între anumite aspecte ale legislației privitoare la drepturile omului și tradițiile spirituale ale diferitelor popoare, iar d) sancțiunea ecleziastică a guvernanților urmează să fie confirmată printr-o serie de manifestări populare, denumite „drumuri ale crucii“, în lunile august-septembrie, perioadă în care este așteptată și vizita pastorală a patriarhului Moscovei.
Acțiunea poate fi citită, desigur, ca o simplă lovitură de imagine dată unui guvern proeuropean în pragul de a înregistra un succes la reuniunea de la Vilnius, pe calea integrării europene. Miza deciziei ecleziale este însă mult mai mare, fiindcă: 1) pe această cale este instituită vocația Patriarhiei Moscovei de a cenzura puterea guvernamentală; 2) tot astfel se afirmă rolul universal al Patriarhiei Moscovei de a interveni, prin mitropoliile ei, în îndreptarea morală a guvernanților altor națiuni decât cea rusă; 3) Patriarhia Moscovei devine purtător de cuvânt al ethosului ortodox; și tot astfel, 4) se afirmă necesitatea unei alternative politico-spirituale la Uniunea Europeană care este percepută a fi străină ethosului ortodox.
Rolul de gardian al ortodoxiei revine în acest caz autorității bisericești, aceasta plasându-se deasupra frontierelor statale și naționale actuale, preocuparea fiind de ordin strict spiritual. Indistincția propriu-zisă între Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove și Patriarhia tutelară a Moscovei permite ca acțiunea să rămână izolată în Republica Moldova, dacă este socotită un eșec, sau exportată, dacă este un succes.
Traversarea simbolică a frontierelor bisericești naționale, în condițiile în care Patriarhia Moscovei nu neagă caracterul etnic diferit al poporului din Republica Moldova față de cel rus, anticipează asupra vocației celei de a treia Rome de a vorbi în numele întregii ortodoxii și de a-i apăra pe creștinii ortodocși oriunde s-ar afla și, eventual, chiar indiferent de teritoriul canonic asupra căruia s-ar extinde. Mai limpede spus, cea de a treia Romă ar putea purta de grijă și creștinilor ortodocși din țările ortodoxe membre ale Uniunii Europene, dacă ierarhiile lor s-ar găsi în imposibilitatea de a o face.
Sublinierea unei diferențe de ethos civilizațional de către Patriarhia Moscovei între lumea ortodoxă și alte spații ale Uniunii Europene oferă, de asemenea, substanță teologică proiectului euroasiatic. Prin efect de bumerang, scandalul legiferării asupra căsătoriilor între persoane de același sex și dreptul acestor cupluri de a înfia copii din Franța, care a ridicat valuri de protest semnificative, aruncă asupra Uniunii Europene, ca exponent al Occidentului, suspiciunea unei diferențe de ethos civilizațional insurmontabile. Nu mai contează cât de vinovați sunt guvernanții de la Chișinău în trădarea ethosului ortodox, coincidența tematică își produce efectul amalgamator.
Dacă anul 2013 se va încheia cu canonizarea ierarhului român Gavriile Bănulescu-Bodoni de către Patriarhia Moscovei, atunci el va confirma reintrarea în scena istoriei a celei de a treia Rome.
Note:
1. Nina Sinitsyna, Tretii Rim: Istoki i evoliutsiia russkoi srednevekovoi kontseptsii, Moscova, 1998.
2. Michael Cherniavsky, „Holy Russia“: A Study in the History of an Idea, The American Historical Review, 63/3, 1958, 617-637.
Nota noastra:
Discutia se complica si mai mult avand in vedere miza ideologica a diferentelor intre legislatiile pro sau anti-gay ridicata brusc de presedintele SUA, Obama, intr-o maniera agresiva: Obama critica Rusia pentru legislatia anti-gay. “NICIO TOLERANTA” PENTRU TARILE CONSERVATOARE
In plus, chestiunea protejarii crestinilor exista, ca tema, nu legata doar de Estul Europei sau Balcani, ci, mai degraba, legata de Orientul Mijlociu si, mai ales, de Siria. Cu atat mai mult cu cat aici SUA joaca rolul de finantator al gruparilor violent anti-crestine sau de sustinator al unei puteri tot mai otomanice: SUA. Cinismul politicii internationale a “DREPTURILOR OMULUI” si “LIBERTATII RELIGIOASE”. LIBER LA ANIHILAREA CRESTINILOR ORTODOCSI DIN SIRIA SI TURCIA
Motiv pentru Patriarhul Kirill sa vorbeasca despre persecutarea crestinilor din intreaga lume; apropo, acelasi patriarh a facut vizite strategice si in Cipru, cu bataie directa la ocupatia turceasca din Nordul insulei.
intr-adevar, pentru tarile ortodoxe din Europa, lucrurile se inrautatesc. Exista legislatie europeana care cenzureaza crestinii, Romania e santajata cu Raportul de Tara al Departamentului de Stat al SUA pe legislatia gay; in acest context Biserica Rusiei, prin mitr. Ilarion, critica UNIUNEA EUROPEANA pentru implementarea cu forta a LEGILOR ANTICRESTINE; de altfel, Patriarhia Moscovei a facut o trimitere directa la situatia grea a Patriarhiei Romaniei din cauza UE: Delegatie a Patriarhiei Romane in vizita la Patrhiarul Kirill al Rusiei. Intaistatatorul rus: ”SUNTEM CONSTIENTI DE PROVOCARILE DE AZI ALE CRESTINILOR DIN UNIUNEA EUROPEANA”
Ironia este faptul ca mesajele pravoslavnice vin de la cei mai europenizati ierarhi ai Bisericii Ruse, cei mai ecumenisti si mai diluati in ceea ce priveste predania ortodoxa: Patriarhul Kirill si mitropolitul Ilarion Alfeyev. Ambii cu cariera in “ministerul de externe” al Bisericii Ruse, cu legaturi mai mult decat diplomatice cu Vaticanul, cu relatii stranse cu institutiile europene. Faptul ca accentele “pravoslavnice” vin tocmai de la acesti oameni arata ca, fara dubiu, Vestul devine tot mai conflictual fata de Est si ca exista un serios substrat politic la mijloc. Pana la urma, aceasta agresivitate hegemonica este cea care da contur “mesianic” Rusiei actuale, cum sugereaza si aticolele de mai sus, si nu vreo calitate aparte (cel putin deocamdata) a acesteia.
Noi, ca de obicei, suntem prinsi la mijloc… In iminenta unei dictaturi a corectitudinii politice, promisa, deja, iata, de la varful administratiei SUA (oare ce sanse mai are in Romania un proiect de lege care sa interzica propaganda LGBT dupa o astfel de declaratie? sau chiar a unei definiri a familiei in sensul voit de Sfantul Sinod in Constitutie), nu e de mirare ca mitul Rusiei salvatoare prinde contur in mintile multor crestini care resimt puternic aceasta agresivitate extrema, atat prin agenda sa (sodomizarea vietii publice), cat si prin intoleranta de care da dovada. In plus, exista factiuni – minore, deocamdata – care alimenteaza in mod intentionat si cu totul desantat acest mit, ducandu-l atat de departe incat sa puna egal, deja, intre Eurasia postsovietica a lui Putin si renasterea Imperiului Bizantin, o aberatie caricaturala dincolo de orice noima.
Totodata, revenind la amenintarile legate de limitarea libertatii de credinta, nu ar fi de mirare sa revina in actualitate vechea strategie a securitatii, de pe vremea lui Ceausescu, cand, daca deschideai gura sa critici regimul erai luat cu textul: si vrei sa vina rusii peste noi? Adica, vezi Doamne, criticand regimul faceai jocul rusilor.
La mijloc este o problema deosebit de grava care nu poate fi contracarata decat printr-o libertate deplina lasata Bisericii Ortodoxe Romane (si nu o subordonare politica a acesteia sau o marginalizare a ei!) si crestinilor (cam in acelasi sens atragea atentia si pr. Constantin Sturzu; si daca pana si in Ziarul Lumina au aparut semnale de alarma…). Daca cineva vrea, cu adevarat, sa combata influenta imperialista a rusilor, acesta ar fi singurul antidot, si nu reeducarea romanilor, ce nu poate fi facuta decat cu forta, dictatorial. Insa, pana una alta, vedem ca se insista cu “oferta” euro-atlantica a legislatiei gay+jefuirea resurselor, condimentata de documentare BBC si de emisiuni ProTV-iste cu cupluri homosexuale…
- Putin, Eurasia si ortodoxia moscovita. CE OPTIUNI (NU) ARE ROMANIA?
- PUTIN S-A INTALNIT CU REPREZENTANTII BISERICILOR ORTODOXE LA KREMLIN. Presedintele Rusiei vrea sa discute interesele ortodocsilor de pe glob
- Russians are coming? Dughin, ideologul Eurasiei, vrea sa “SALVEZE” ROMANIA de UE prin Republica Moldova
- Putin intareste ORIENTAREA CONSERVATOARE a Rusiei
- Cum il lauda PATRIARHUL KIRILL pe PUTIN. Ce promite, la schimb, premierul rus: promovarea BISERICII LA TV si apararea CRESTINILOR PERSECUTATI din lume
- IMPERIALISMUL RUSESC ACAPAREAZA RELIGIOS BASARABIA: Patriarhul Kirill inaugureaza varianta in limba “moldoveneasca” a site-ului Patriarhiei Ruse, isi stabileste o resedinta la Chisinau si… se gandeste sa-l demita pe IPS Vladimir
- Parintele Savatie Bastovoi despre strategiile imperialiste ale Patriarhiei de la Moscova
- Patriarhul Kirill la “CMB”-ul EURASIEI: VOR O LUME FARA DUMNEZEU
- “Patriarhul” monofizit Ignatius: AGITATIILE DIN SIRIA SUNT INTRETINUTE DE STRAINI. Interesele Rusiei, ecumenismul KGB si razboiul civil sirian
- NEOLIBERALISMUL a la russe si spectrul unor SCHIMBARI DRAMATICE
- PUTIN SI IMPERIUL EURASIATIC – VISUL ELECTORAL DE IARNA AL URSULUI DE LA RASARIT
- ”PRIMAVARA ARABA” si ”REVOLUTIE FACEBOOK” IN IMPERIUL RUSESC? Gorbaciov este implicat in noile jocuri de culise. Divizii de trupe speciale scoase pe strazile Moscovei si ale Sankt Petersburgului
- Romania, Rusia si NOUA ORDINE MONDIALA. Ce se prefigureaza, la ce putem spera?
- BASARABIA – pamant ROMANESC sau… colonie EUROPEANA?
- PARINTELE PAVEL ADELGEIM. Avertismentul preotului rus incomod ucis in circumstante neclare: “Biserica Ortodoxa Rusa devine un departament guvernamental responsabil pentru ideologie”
- Un cunoscut PREOT RUS, supravietuitor al Gulagului si CRITIC ACERB al legaturilor dintre Patriarha Moscovei si regimul Putin, a fost ASASINAT
- IPS Ilarion despre “revolutiile arabe”, radicalizarea islamului si persecutarea crestinilor
- IPS Ilarion Alfeiev despre SECULARISM ca NEOPAGANISM: “Poti sa crezi ce vrei, dar esti obligat sa JERTFESTI zeitatilor TOLERANTA si PLURALISM”
- IPS Ilarion (Patriarhia Moscovei) in vizita la Ministerul Apararii din Grecia: GRECIA ARE NEVOIE DE O NOUA POLITICA EXTERNA ORIENTATA CATRE RUSIA
- Mitropolitul Ilarion (Patriarhia Moscovei) cere autoritatilor statului sa-si bazeze politicile pe TESTAMENTUL tarului Alexandru al III-lea
- Mitropolitul Ilarion (Patriarhia Moscovei): ARESTAREA STARETULUI EFREM ESTE UN ATAC ASUPRA MONAHILOR ATHONITI SI A BISERICII/ Ministerul de Externe al Rusiei acuza ILEGALITATEA deciziei de arestare
- Patriarhul Kirill: Rusia si China ar trebui sa actioneze impreuna pentru viitorul lumii
- PATRIARHUL DANIEL: surprinzator mesaj de solidaritate fata de BISERICA RUSIEI si Patriarhul Kirill, care… nu se regaseste si pe siteul Patriarhiei Romane
- Patriarhia Moscovei cere Republicii Moldova amendarea LEGII EGALITATII ce contine prevederi PRO-HOMOSEXUALITATE
- PATRIARHUL KIRILL LA CHISINAU: “lupul in chip de mioara”
- IMPERIALISMUL RUSESC ACAPAREAZA RELIGIOS BASARABIA: Patriarhul Kirill inaugureaza varianta in limba “moldoveneasca” a site-ului Patriarhiei Ruse, isi stabileste o resedinta la Chisinau si… se gandeste sa-l demita pe IPS Vladimir
- Patriarhul Kirill, aflat in vizita in Bulgaria, cere premierului Borisov sa-si fundamenteze politicile pe valorile crestin-ortodoxe
- DEMONSTRATIE DE FORTA A BISERICII RUSE: 65.000 de oameni au participat la RUGACIUNEA PENTRU APARAREA CREDINTEI din Moscova (VIDEO)
- Patriarhul Kiril al Moscovei cere presedintelui Greciei ELIBERAREA STARETULUI EFREM
- Pr. Vsevolod Chaplin (Biserica Rusiei): CAZUL SNOWDEN contribuie la REZISTENTA fata de LAGARUL ELECTRONIC TOTALITAR GLOBAL
- Biserica ar trebui SA AIBA ROL DOMINANT IN SOCIETATE. Crestinii occidentali au facut “PACT CU DIAVOLUL”
- Pr. Vsevolod Chaplin: ALTERNATIVA LA DRUMUL ORTODOXIEI RASARITENE E APOCALIPSA
Categorii
1. DIVERSE, Homosexualitate, Mitropolitul Vladimir Cantarean, Opinii, analize, Patriarhul Kirill, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Rusia, SUA versus RusiaEtichete (taguri)
a treia roma, Alexandr Dughin, Biserica Rusiei, Chaplin, Eurasia, eurasianism, Gavriil Bănulescu-Bodoni, Gheorghita Ciocioi, homosexualitate, imperialism, Imperiul Bizantin, Lumea credintei, Mitropolia Basarabiei, Mitropolia Chisinaului, mitropolitul Serghie, national-bolsevism, ortodoxie, ortodoxism, Patriarhia Moscovei, Patriarhul Kirill, propaganda homosexuala, Pskov, Putin, Republica Moldova, Rusia, Sfanta Rusie, simfonie, Stalin, Voronin, Vsevolod ChaplinArticolul urmator/anterior
Comentarii
82 Commentarii la “Poate fi Rusia centrul lumii crestine? Ce inseamna “A TREIA ROMA”?”
<< Pagina 1 / 3 >> VEZI COMENTARII MAI NOI
Comentariile sunt inchise.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
In filmul “Mihai Viteazul”, unul din comandantii corpului “husarilor” al Principatului Transilvaniei ii spune colegului sau, inainte ca acest corp de armata sa intre in lupta, impotriva Armatei lui Mihai Viteazu’ in batalia de la SELIMBAR, “impotriva cui ne batem noi? Impotriva OMULUI care ii tine pe turci la Dunare?”
Cam asa as indrazni eu sa spun pe seama articolului de masi sus in care se analizeaza “sine ira et studio” netemeinicia IDEII aceasteia de “a 3-a Roma” pe care o vehiculeaza ideologii ecleziastici si politici ai Bisericii ruse si a statului rus de azi…
“Impotriva cui tot luam noi atitudine si cateodata chiar prea “caustica”? Impotriva poporului care TINE homosexualitatea departe de Crestinii sai ortodocsi si chiar de BINELE Bisericii Ortodoxe Universale??”
Ca ISI AROGA Biaserica Rusiei si statul rus “pretentia” aceasta de a fi “a 3-a Roma” si DEFENSOR AL CRESTINATATII ORTODOXE este treaba ei, NUMAI SA FIE IN STARE SA FIE asa ceva pana la capatul istoriei…!
Ca in Rusia de azi este pe cale din nou SA PRINDA VIATA “SIMPHONIA BYZANTINA”, asta este iarasi o chestiune de la care noi romanii nu avem nimic de pierdut, ci poate de castigat, dar de pierdut nu…!
Mi se pare ca modul in care a fost scris acest articol, pe langa faptul ca scoate in evidenta REALITATI inconestabile din trecutl Russiei, unele din acestea mai putin vrednice de lauda…, totusi INDUCE oarecum in mod subtil o atitudine si perceptie ANTIRUSEASCA evidenta, in randul celor care citesc acest articol…
Si efectul final s-ar putea sa fie altul, si anume, in loc ca cititorii sa nu ia in serios “ideea cu cea de -a 3-a ROMA”, s-o ia din contra FOARTE IN SERIOS!
Imi scapa numele unui istoric byzantin care a spus ca FLACARA IMPARATIEI CRESTINE A TRECUT DE LA BIZANT la Imparatia Rusiei, dupa ce imperiul Byzantin a cazut sub turci…
Se spune ca inainte de sinodul de la Ferrara – Florenta, Cneazul Russiei de atunci l-a avertizat pe Mitropolitul Rus care trebuia sa participe si el la acel sinod CA SA NU SE INTOARCA CU IDEI PAPISTASESTI inapoi in Rusia (citez cu aproximatie din memorie), dar Mitropolitul nu a ascultat, ci A SEMNAT intelegerea cu Scaunul Romei si cu Papa, impreuna cu majoritatea celorlalti episcopi care au fost prezenti (numai Sf. Marcu Eugenicul si inca doi episcopi nu au semnat INTELEGEREA cu Papa), si mai mult decat atat, cand s-a intors inapooi In Rusia si a oficiat Litrurghia l-a pomenit la Liturghie pe Papa de atunci si a inceput sa vorbeasca la predica despre ce s-a intamplat la Sinodul de la Ferra – Florenta. Cneazul care era si el prezent la acea Liuturghie, cand a vazut ce a facut Mitropolitul, l-a prins de vesmintele sale arhieresti, de fata cu toata lumea din Biserica si le-a rupt de pe Mitropolit si l-a scos afara din Biserica, hulindu-l si ocarandu-l… ca a TRADAT Credinta Pravoslavnica…
Si unii autori ai Istoriei Bisericii Rusiei spun ca ACEL MOMENT in care Cneazul l-a scos pe Mitropolit afara din Biserica, REPREZINTA MOMENTUL in care Dumnezeu STRAMUTA LUMINA si FACLIA Imparatiei Crestine a Bizantului in Imparatia Rusiei, si MOMENTUL in care si de la care Rusia care pana atunci fusese asemanata o “fecioara salbatica” care zacea sub dominatia tatatrilor si a altor popoare asiatice SE RIDICA si DEVINE O ADEVARATA IMPARATIE CRESTINA….
Sincer sa spun Articolul de mai sus nu mi-a prea mers la suflet…, a fost cam “piperat”…
Nu putem sa ne uitam nici in stanga, nici in dreapta, doar in SUS.
Am zis sa nu mai scriu in postul Maicii Domnului,nehotarit mai sint.
Revenind la intrebarea pusa,Poate fi Rusia centrul lumii crestine ?…imi vine sa zimbesc.Oare nu incepe sa se vada ?
Pentru cei care doresc si convingerea altor sfinti despre aceasta,va recomand pe Sfintul Iustin Popovici si apostolul Dostoievski :
http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/abisurile-gandirii-simtirii-umane/abisurile-gandirii-simtirii-umane-cuprins-139601.html
Puteti citi la pagina 281:Dostoievski ca profet si apostol al realismului ortodox.
iar la pagina 300: Despre paradisul sufletului rus
o carte foarte frumoasa,cu ginduri de la Dumnezeu si nu de la oameni de prin ziare si reviste.Poate o sa scriu din ea,mai tirziu…
“„Creştinii sunt creştini pentru că ei caută în perisabil veşnicia, în vizibil – invizibilul, în omenesc – dumnezeiescul. Ca «pelerini» ai nemuririi, călătoresc prin ceea ce e supus timpului spre eternitate, prin ceea ce e uman spre divino-umanitate. Caută neîncetat aurul dumnezeiesc în noroiul omenesc, şi-l află. Pentru ei, lucrurile sunt diafane, prin vizibil percep invizibilul, prin vremelnic sesizează nepieritorul. În tot ce este vizibil caută şi află acea esenţă invizibilă, acel nucleu invizibil care leagă printr-un nerv tainic văzutul de Nevăzut.”
Sfântul Iustin Popovici
@sherlock:
Oh, cate am putea spune noi, romanii, despre acest paradis… 🙁
@ admin
O spune Dumnezeu si Sfintul Iustin Popovici,mai bine cititi ce scrie acolo,eu nu vreau sa ma cert cu sfintii,chiar vreau sa ma mintuiesc…oare ce se intimpla cu voi ?
@sherlock:
O spune Dumnezeu? Cu cat exagerezi mai mult, cu atat duci in derizoriu ideea.
Dumnezeu cred ca nu are nevoie de paradisul sufletului rusesc, ci inves, sufletul rusesc are nevoie de paradisul lui Dumnezeu.
Pe Sf. Iustin Popovici, altfel, il inteleg perfect. Si eu am citit pe rusi, si eu iubesc cultura rusa, de la carti la filme, si nu neaparat doar cele religioase (daramite cele religioase!).
Din fapte, exista insa niste semeni ai nostri care au cunoscut sufletul rus si altfel: http://www.cuvantul-ortodox.ro/?submit=&s=Basarabia%2C+Sa+nu+ne+razbunati
Sa nu ne batem joc de suferinta lor, caci mai degraba asa Il maniem pe Dumnezeu si nici mare placere Sfintilor Sai nu facem, nici macar celor rusi, caci idolatrizarea unui neam nu este lucru crestinesc.
Raspunsul este DA, Rusia se pare ca este pe cale sa devina centrul lumii crestine. S-au schimbat datele problemei. tarile considerate democratice incep sa scuipe pe Dumnezeu si sa impuna iadul pe pamant, sa faca o reeducare de tip Pitesti in intreaga lume, num imnd raul “bine” si binele “rau”. In aceste conditii, diferendele teritoriale de altadata chiar nu ma mai intereseaza. Este o constatare, ca ortodoxia a ramas ultimul bastion, iar Rusia, singurul reazem puternic din punct de vedere politic. (Nota: nu sunt deloc filo-rus, nu stiu limba rusa si in afara de Dostoievski nu prea am citit literatura rusa. Dar asta e realitatea….) Noi romanii avem un anti-rusism, justificat de istoria moderna, insa situatia lumii de azi e dramatica si, asa cum spuneam, schimba datele problemei.
@ admin
Voi nu stiti ca Dumnezeu vorbeste prin sfinti ?
” “„Creştinii sunt creştini pentru că ei caută în perisabil veşnicia, în vizibil – invizibilul, în omenesc – dumnezeiescul. Ca «pelerini» ai nemuririi, călătoresc prin ceea ce e supus timpului spre eternitate, prin ceea ce e uman spre divino-umanitate. Caută neîncetat aurul dumnezeiesc în noroiul omenesc, şi-l află. Pentru ei, lucrurile sunt diafane, prin vizibil percep invizibilul, prin vremelnic sesizează nepieritorul. În tot ce este vizibil caută şi află acea esenţă invizibilă, acel nucleu invizibil care leagă printr-un nerv tainic văzutul de Nevăzut.”
Sfântul Iustin Popovici
Am sa scriu din aceasta carte,ce spune sfintul Iustin despre Rusia vremurilor noastre,asa este mai bine ?
Sufletul unui popor,ca si al nostru,este si lumina si intuneric,in functie de unde ne uitam,pe cine iubim,ce ne dorim.Daca dorim pacatul,lucrurile,mindriile,bogatiile…atunci sufletul devine un iad intunecat,daca dorim poruncile lui Dumnezeu,pe Hristos,viata vesnica,atunci sufletul este un paradis,luminos,pentru ca Dumnezeu se salasluieste in el.
Daca toate lucrurile si evenimentele ar ramine incremenite in trecut,atunci nici un om nu s-ar mai mintui,prin prisma relelor facute,SUA ar ramine un campion al libertatilor de tot felul si relele pe care le fac americanii si Obama astazi sint doar inchipuire,Rusia este inca comunista,condusa de Stalin si Lenin in tandem,noi sintem inca in lagarul comunist…totul a incremenit.
Parca spun cei de la linkurile puse de tine sa nu-i razbunam…cine m-a pus sa scriu,imi pare rau acum.
@shelorck:
Pentru revenirea noastra s-ar cuveni, intr-un astfel de context, sa ne aducem aminte mai degraba de luminile neamului nostru, nu spre ingamfare, ci ca ceva care ne obliga sau chiar ne osandeste. Intr-un astfel de context, sa ne declaram adeziunea fata de un neam strain, cand ai nostri mor pe capete, e nepotrivit. Nu inseamna, fireste, sa denigram alte neamuri, niciodata nu am facut asta aici – spunem doar ce este potrivit la astfel de discutii. Daca am discuta despre evlavia oamenilor de rand in biserica sau stand la coada la moaste, de pilda, atunci am lauda evlavia rusilor si am deplange nesimtirea romaneasca. Daca vorbim despre stat, putere, sfere de influenta, atunci deplangem rapacitatea rusilor, caci aceasta rapacitate e cel mai mare obstacol in calea acelui paradis de care vorbeste Sf. Iustin.
Dumnezeu totusi nu ii face pe sfinti infailibili in tot ce scriu acestia, credeam ca acest lucru se stie? Ca nu suntem catolici, suntem ortodocsi.
Orice analiza a Rusiei,poate fi abordata doar dintr-o perspectiva nonideologica;telurocratie si talasocratie,adica puterile marii interesate de a domina,in primul rand Rusia,politica anacondei pe care Occidentul,avand ca varf de lance SUA,o duce impotiva Rusiei de ceva vreme,sau rolul de pivot al Eurasiei.Daca amestecam ideologiile,adica punem etichete si vini,atunci milioanele de rusi care au murit refuzand comunismul,nu mai au insemnatate,iar rolul bancherilor si masoneriei americane in pervertirea Rusiei,ramane neasumat.Excludem,asadar,ideologiile;L.Blaga,demonstreaza ca gandirea “Sofianica”creaza un stil,la fel protestantismul si catolicismul,carora le-a prezis apusul,si,se pare ca a avut dreptate.Dughin spune ca Rusia,trebuie sa respinga (neo)liberalismul cu iz de marxism cultural,dar si acea forma de nationalism resentimentar,comunist.”A patra teorie politica”are in centrul sau “multipolarismul”,care este prin excelenta cultural,legat intr-un fel,dupa parerea mea,de “Gandirea Sofianica”,daca nu macar inspirat, caci Dughin,l-a citit pe Blaga.Pe de alta parte,activarea unor panidei venite de peste ocean,de factura globalista si implicit anarho-nihiliste,necesita un raspuns din partea Rusiei.Panideea,spune generalul K.Haussofer,este o mare idee spatiala,nascuta in cancelariile sau in centrele unor imperii defuncte,ce are rolul de a perverti,la inceput o elita,apoi popoare intregi,asa cum se intampla astazi la noi.Asadar,pentru a nu mai lungi,Rusia respinge tavalugul care s-a pornit asupra lumii,pentru ca altfel si-ar pierde identitatea si implicit ar fi amenintata cu pieirea.Noi suntem amenintati cu extinctia,o spun sociologi de marca si nu credem.Acest tavalug de care vorbeam,porneste la fel ca si comunismul din SUA.Sigur,nu sunt in totalitate de acord cu Dughin,mai ales in zona mistica,dar,asa cum precizeaza,teoria lui este o alternativa la cea profund anticrestina,nu doar nihilista,a marxismului cultural promavat de SUA(stim ca generatii de tineri au fost educate si instruite sub lozincile acestei ideologii).In fine,modernitatea a creat fracturi nemaiantalnite la scara umanitatii,la nivel mental,individual si colectiv,surprinse nu numai de Dostoievski,dar si de V.Hugo,Camil Petrescu,ce sunt considerate adevarate statii seismice.Consecintele indepartarii Occidentului de Dumnezeu,de adevarata morala crestina,se vad astazi din plin,caci, Europa nu mai are nici un liant unificator;exista doar datorita normelor si tot datorita lor,asemeni Romei,va pieri.Antropocentrismul promovat de catre modernitate,in numele falsului progres a indus mutatii,”omul frumos”preocupat sa priveasca in sus,a fost transformat in “uratul istoriei”care traieste “aici si acum”pentru consum sau,o mica elita globala,pentru stapanirea lui,ca supraomul nietzschenian.Nu pot sa-mi imaginez,daca sunteti sit crestin,de unde atata incrancenare antirusa,ar fi o explicatie sa fi fost si voi pervertiti;atata timp cat este clar ca am fost desfiintati,nimiciti cum ar spune M.Vulcanescu, si, existam totusi,dar in afara istorie sau sub-istorie,voi o tot dati inainte cu rusii.Chiar nu va e clar cine a distrus Romania si cine isi bate joc de Biserca Ortodoxa?Dar,ma rog,eu nu vand castraveti batrani;realitatea sociala este fenomenologica,neantelegerea complexitatii ei, poate crea grave confuzii.
http://www.scribd.com/doc/11613520/Intoarcerea-la-Hristos-de-Ioan-Ianolide
Se pare ca unii au nevoie mare de tot sa (re)citeasca aceasta carte de referinta. Poate asa vor intelege. Zic poate dar nu-mi fac iluzii.
Altfel, oricat ati cauta scaparea in spatiul celei de-a IIIa Rome, n-o s-o gasiti (nici) acolo. Dara, sigur, cine’s eu sa-mi permit a va trezi din visare. Sweet dreams…
Iata care e, de fapt, logica establishmentului rus:
http://russiancouncil.ru/en/inner/?id_4=2122&from=aug13en#top
Adica nu e asa mare departare intre valorile europene si cele rusesti. Probabil multi cititori ai nostri au uitat ca multi dintre clericii rusi care astazi vorbesc despre Sfanta Rusie acum cativa ani, doar, vorbeau despre faptul ca nu ar fi obstacole majore ca Rusia sa se integreze in Uniunea Europeana. Tocmai acesta este pericolul unei subordonari a bisericii de catre stat, caci daca, astazi, statul e anti-european, ce te faci daca maine schimba placa pentru ca, nu-i asa, Rusia e pragmatica?
@ admin
“Dumnezeu totusi nu ii face pe sfinti infailibili in tot ce scriu acestia, credeam ca acest lucru se stie? Ca nu suntem catolici, suntem ortodocsi.”
Daca e sa fiu mucalit,dupa cum scrieti voi in privinta aceasta,nedind inapoi nici macar un milimetru,parca ati arata voi infailibili,macar dintr-o parte”
Nu sint sfintii infailibili,dar totusi pe ei ii urmam si nu pe cei din ziare si reviste.
Daca nu ai remarcat,eu nu vorbesc despre Rusia dea lungul istoriei ei,ce bune si rele au facut ca neam,eu vorbesc strict de vremurile groaznice de acum,prin prisma profetiilor sfintilor in primul rind,dar si al realitatilor politice,pe care nu incerc sa le interpretez prin prisma trecutului.
Si apoi binele Rusiei astazi,ar trebui sa fie si binele romanilor,crestineste macar vorbind ( daca nu si lumeste ).
Cit despre rapacitate la rusi astazi,parca ti-a scris timisorean 1 cindva,poza cu ursul care acapareaza lumea astazi e gresita,americanii sint ursul grizzly acum.Mi-ai scris ca rusii i-ar lasa pe sirieni prada teroristilor si ar cadea la pace cu americanii daca primesc Georgia inapoi.Tin sa-ti spun ca Arabia Saudita le-au propus rusilor contracte militare in valoare de 15 miliarde de dolari,numai sa nu-i mai sprijine pe sirieni si pe crestini acolo.Rusii au refuzat.La fel si in privinta lui Snowden,i-au refuzat pe americani si bine au facut.Chiar crestineste.Desi pierd destule…cred ca timpul lucreaza in defavoarea conceptiilor voastre.
http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/215376-Moscova-a-respins-o-propunere-saudita-de-asi-retrage-sprijinul-fata-de-presedintele-sirian-Bashar-alAssad.html
@sherlock:
Cine spune despre cedat. 🙂
Nu a cedat Arabiei Saudite pentru ca geopolitica nu se reduce la bani, evident. Rusia pierde mult daca Assad pleaca de acolo, si pierde in primul rand ca influenta politica, nu ca bani.
Toata chestiunea e ca nu se poate sterge cu buretele istoria unui neam. Cu bune si cu rele, istoria aceasta conteaza si are un rol si in evolutia prezenta. Ce spunem noi aici este ca cel mai probabil Rusia va esua in vocatia de aparatoare a lumii ortodoxe; dar poate ca va reusi sa fie, totusi, o natiune care reprezinta o contrapondere la marsul babilonului. Nu ne ajuta prea mult acest lucru pe noi romanii, adica nu ne va ajuta ca centru de putere (mai degraba… ne va zdrobi, daca va putea), dar, ca crestini, la alt nivel, de societate, poate va insufla un duh de rezistenta in acele vremuri de sfarsit.
@ciorgan:
Si dupa aia o lectie din Dughin. 🙂 Pai asa suntem nonideologici, cu ideologul sef?!
bravo admin
Poate,poate va inmoaie ….Dumnezeu!Doamne ajuta!
@sherlock:
Sau… poate… abia acum incep urechile desfundate sa auda ce s-a zis aici de la bun inceput?
Cineva de pe aici e de parare ca “In aceste conditii, diferendele teritoriale de altadata chiar nu ma mai intereseaza”. Chiar asa? In goana spre recucerirea Stamabulului planurile politicii rusesti ne cam sterg de pe harta. Sub umbrela ruseasca, sub protectoratul “fratilor crestini” din Rasarit, poltica statului rus ar ramane aceeasi: “tziganii de rumani” au nevoie de o zabala puternica. Da, vom exista, vom fi “puternici”, transinstrizandu-ni-se intreg teritoriul ( Gagauzii, Republici de Balti etc pana la Timisoara). Ar conta doar credinta ( care ar incepe sa se asemene in forme ( bulbi, costume monahale) si in cantul liturgic cu cea din Basarabia, provincie romaneasca care a cunoscut de mult fericirea ruseasca. Rusii ne-ar mai intreba din cand in cand cum o mai ducem, spunandu-ne ca gata!, rezolva ei nu stiu care situatie, potolesc ei cutare republica rebela… Si iaca asa! Cazaciokul nu se va mai sfarsi nicicand in lagarul (fie si al Treti Rim).
Sunteti foarte amuzanti atunci cand va infierbantati toti, care mai de care…Nu e Rusia a treia Roma decat poate daca se vrea din punct de vedere militar a ajunge, caci crestineste e departe de asa ceva. Nu stiu de ce nu ne dam seama ca se implinesc profetiile: Uniunea Europeana si SUA promoveaza scarboseniile, Rusia nu, din contra, deci vom fi dati(salvati de scarbosenii) pe mana Rusiei, cuceriti de ea, Bulgaria si Ucraina(care si ea se impotriveste scarboseniilor, la fel si Ungaria) si apoi dupa ce isi vor fi facut treaba cu redarea Constantinopolului in mana grecilor, vor suferi si ei o mare infrangere, caci Tata e la carma si nu lasa pe nimeni necertat pentru faptele sale.In final totul va fi asa cum trebuie.
Cand romanii erau sub bocancul sovietic ce apasa tot mai tare pana la ultima suflare, asteptam ajutorul americanilor sa vina sa ne “mantuiasca”. Acum ca intram tot mai tare sub bocancul americanilor, dorim dupa ajutorul rusilor care par acum natiunea care ne-ar putea “mantui” de data asta. Din pacate istoria ne sta ca o marturie trista… Dar situatia este si fericita in acelasi timp. Se pare ca nu e nimeni pe lumea asta care sa ne mantuiasca decat Cel care este deasupra lumii, iar lumea nu are nici un coltisor in inima Lui. El nu iubeste lumea dar iubeste oamenii care se pierd in apele ei tulburi si pe care doreste sa-i mantuiasca. Daca nu e nimeni afara de Domnul si Mantuitorul nostru instare sa ne scape, unde mai alergam noi? Ferice de noi ca nu avem alta mantuire si suntem constransi sa alegam la El!
O dam pe gluma, devenim “amuzanti”… Dar de false profetii ati auzit? Grecii vor sa aiba neaparat satisfactie: Constantinopolul inapoi – dat de rusi (care vor fi infranati, ca sa avem si noi, fie si pe blog, ca amuzament, o mica satisfactie). 15 milioane de turci ucisi (putini crestinati) pentru a veni toata Elada (vreo 9 milioane) in Stambul. Teritoriul Eladei ramas gol va fi ocupat de aromanii din Pind (iar satisfactie, ca in teoriile catolice).
Bre, mula minte va mai trebuie. Bine ca Tata e la carma.
Din cele doua articole rezulta limpede: ori cu noi (comunistii, generalii, strategii, Putin, Voronin…) care va servim acum Ortodoxie pe paine, desi am ramas aceeasi – si multa dreptate are parintele din Pskov cu ideologia – dupa ce v-am martirizat – cu noi, care schimbam lucrurile cum vrem – ca putem – ori cu homosexualii (de alte nuante nici nu vrem sa auzim, nu mai exista altceva: noi luptam biruitori). Noi, comunistii atei, va aparam de homosexuali. Unde e cadelnita?
Suntem pusi sa alegem, clar, intre doua rele, desi unul imbraca forma binelui. Parca era ceva cu inger de lumina ca sa insele si pe cei alesi…
Dacă este să alegem între USA și Rusia, în acest moment, eu cred că toți creștinii ar alege Rusia. Dar aceasta nu însemnă că și pe noi, ca țară, Rusia ne-ar proteja. Nu a făcut-o niciodată, nici pe vremea comuniștilor și nici înainte. Și aceasta pentru că suntem vecini și politica lor, dintotdeauna, inclusiv a ierarhilor, a fost de extindere. Că dacă am avea poziția geografică a Greciei nu ar exista pericolul acesta.
Nu se pot uita suferințele românilor aduse de ruși. Am citit, de curând, “Suferințele mamei Blondina”. În închisoare, cele mai multe suferințe i le-au pricinuit rusoaicele. Aceasta nu înseamnă că nu a dat și de oameni ai lui Dumnezeu, în lagărele în care a stat vreme de 15 ani.
În ce privește sufletul rușilor, împărtășesc părerea părintelui Rafail. Într-o înregistrare a convorbirilor sale cu părinții de la Prdromu, părintele Rafail spune că rușii care sunt buni ating cel mai înalt grad al sfințeniei dar să te ferească Dumnezeu de cei răi, că aceștia sunt talpa iadului. Deci rușii sunt oamenii extremelor. Am ascultat mai demult înregistrarea și nu mai rețin exact cuvintele dar cred că esența am redat-o corect.
Ceea ce a spus părintele Rafail cred că s-a văzut și în relația noastră, ca țară, cu ei. Politicii, evident, nu au făcut parte din categoria sfinților și ceea ce au scornit a fost diabolic. Să ne gândim numai la indicațiile Anei Pauker cu privire la închisoarea de la Pitești.
Ori dacă ar fi să fim sub cizma lor, fiți siguri că nu sfinții vor fi cei care ne vor conduce.
Nu exista un “centru al lumii crestine” iar a-l cauta cu disperarea cu care vad ca se incapataneaza unii sa-l caute mi se pare o mare greseala, vecina cu erezia papistasa.
Singurul centru al lumii crestine este Hristos !
De-a lungul timpului au existat multe astfel de “centre”: Ierusalimul, Constantinopolul, Roma … De toate s-a ales praful, din punct de vedere duhovnicesc. Singurul “centru” care mai sta cat de cat in picioare este Athos-ul dar n-am nicio indoiala ca va impartasi soarta celorlalte daca va ajunge un centru de propaganda nationalista sau de alta natura in locul unui centru de “propaganda” crestina.
Moscova nu a fost niciodata un astfel de centru. Nici macar lumesc, ce sa mai vorbim duhovnicesc. Ca rusii isi doresc asta … treaba lor. Vrabia malai viseaza, cum se spune … Nu inteleg cum pot unii sa se lase atat de usor manipulati de niste chestii care sunt vadit propagandistice (gen atitudinea lor anti-homosexuala) si care NU tin in niciun fel de vreo ideologie crestina a statului rus !!!
Celor care se lasa insa impresionati de aceste masuri asa-zis prevoslavnice le dau o tema de gandire: in Rusia sovietica homosexualitatea era condamnata si, mai mult, pedepsita, extrem de dur si violent. Era Rusia sovietica un stat crestin ????!!!!
@Alexandrina: Cine-a zis ca “vom fi dati pe mana Rusiei, cuceriti de ea”?
Mai e ceva de luat, de hartanit, incianurat in tzara asta?
E un singur cuvant, cum ca rusii, hunii si altii vor sfasia Romania intre ei. Nu ca ne vom pastra granita si caracterul de stat national (suveran nu mai suntem deja).
Asa, era simplu, sa vezi in loc de hotii de la Omv scris MunaiGaz si atat, tot banii aia ii dadeai pe petrolul romanesc, tot altii ii luau, nu era nicio diferenta. Ei vor MAI MULT.
Astia, civilizatii, au aratat ce vor: sa ne sodomizeze, sa ne fure/cianureze/arda/spolieze tot. O fac deja. Astilaltii, de stepa, ce-or vrea?
@Alexandrina
apoi de ce sa-i certe Tatal daca lupta impotriva “scarboseniilor”?
@Lucian, Mircea Bogdan:
De acord.
@naum:
La asa limbaj si atitudine sa nu va mirati daca veti ajunge la spam daca nu va luati seama.
Nu stiu cat de exacte sunt datele din cartea scrisa de fostul colonel KGB, Konstantin Preobrajenski, numita Biserica spionilor ( ma refer in special la cap.Ecumenismul si serviciul de spionaj)…
Dar, dupa cum spunea si vrednicul de pomenire Parinte ADRIAN Fageteanu, ca “nu mai exista nici un episcop ortodox in Rusia, a fost unu’ dar l-au mazilit…”, tind sa dau crezare multor aspecte din cele scrise de Preobrajenski.
“Convertitul” neconvertit, Gabriel Bunge, monah papistas, a fost primit de Biserica Rusiei (in sanul ei) fara Botez, fara Mirungere, fara Hirotonie, calcandu-se astfel in picioare Canoanele Sfintilor Parinti ai Ortodoxiei.
Sunt multe de spus, insa chiar nu are rost sa batem apa-n piua, caci ne pagubim (“saracindu-ne”) in prea multa vorbaraie, iar cei ce au “alte”repere tot pe-a lor o vor tine. (Exemplu mai sus…)
Sa incercam sa ne cunoastem – MAI BINE – inaintasii, pe Pastorii si Invatatorii nostri, Marturisitorii (autohtoni)care nu au facut nici un compromis, marturisind pe Hristos pana la sfarsit.
@Elena:
E o exagerare, totusi. Acel episcop nu a reactionat deloc ortodox la ce i s-a intamplat si nu mai e in Biserica. Altfel, da, exista un control destul de serios al ierarhilor de catre Patriarh, tendinta prezenta si la noi.
De acord cu:
@Victor:
Ultimele comentarii sunt scrise pe un ton inadmisibil. Daca vrei sa fii aprobat, le scrii din nou, pe un ton normal si cu un minim respect. Daca nu, hai sa nu ne mai amaram reciproc. Post binecuvantat iti dorim si iarta-ne!
Despre cea de-a treia Roma, detalii mai mult decat folositoare: http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=29&a=3445
@ Admin
“Ultimele comentarii sunt scrise pe un ton inadmisibil”.
voi cand ma numiti bolsevic sau de altii ziceti ca au minte maniheista,etc e ok.
Eu nici macar nu am atacat pe nimeni la persoana doar de voi v-am zis sa va fie rusine vis a vis de acel articol publicat cu parintele si atat. Si am spus clar ca personal nu am nimic cu voi.
Domnul mi-e martor ca nu este asa cum spui. Multumesc pentru cenzurare. Am sa va iert totusi. Adevarul e incomod, stiu, nu am sa ma scriu pe acest site.
Va doresc numai bine. Doamne ajuta!
@Victor:
Treaba ta, dupa ce dai cu tifla si ai atitudine de parca toti si toate sunt la degetul mic, desfasurandu-te in largul tau pe un spatiu creat de altii, ca tematica, subiect, orientare etc., acum …ne mai si autovictimizam si ne dam raniti pentru adevar. Nu pentru opinii te cenzuram, ci pentru atitudine, pe care se vede treaba ca nu vrei sa o schimbi. Sanatate si mantuire iti dorim!
Articolul profesorului Ignat, publicat in Revista Teologica si postat de Carmen mai sus, este revelatoriu si extrem de cuprinzator in ceea ce priveste aspectele legate de subiectul prezentei desbateri.
Recomandabil a fi citit inainte de orice alt raspuns/comentariu aici.
Imi permit cateva extrase:
Europa se zbate intre cele 2 mari neamuri, fiecare cu nevoia Imparatiei sale. Am trecut prin al 3_lea Reich, urmeaza a 3-a Roma. Se incalzeste la foc mic paganismul Sodomei (astia, cei din urma, cel putin nu au pretentii mistice..ei sunt Iluminatti).
Cred (si sper, recunosc) intr-o minune ca sa iesim teferi.
Mai Admine,prietene!vorbesti despre valorile UE vs.Rusia.Dar care valori ale Uniunii Europene,exista astfel de valori?(cu exceptia celor marxiste).UE,are norme nu valori;valoarea este absolut subiectiv,ea nu exista in afara subietului valorificator,ce o ridica la rang de valoare.Norma,in schimb,daca nu este rezultatul normativizarii unei valori poate fi mai mult decat constrangatoare,adica tiranica, cautand sa se impuna doar din exterior.Norma este un model sau un ghid al conduitelor noastre,doar daca izvoraste din universul de valori al unei societati.Rusia,prin Dughin,propune un multipolarism cultural,adica poli de cultura puternici,in care nici o tara sa nu-si piarda identitatea,dinpotriva,sa-si cultive si intareasaca valorile,mai ales cele crestine.SUE si SUA,guverneaza prin norme straine popoarelor,ba mai mult,impun norme ce nu au nici o legatura cu valorile unui popor,popoarelor in genere.E normal ca rusii sa fie mai prevazatori caci,dupa prima serie de razboaie ruso-turce si Pacea de la Adrianopol,au profitat englezii(comertul cu cereale din Principate),iar dupa pacea de la Berlin au profitat germanii,lista putand continua.La prapadul ce s-a abatut asupra noastra rusii,nu au nici o contributie,asa ca reorienteaza-te catre alti vinovati.Ei sunt “vinovatii fara vina”,vorba lui Paunescu.A,si,sa nu uit,Dughin are tradusa o carte si in romana.Pune mana si o citeste!
@admin sau oricui accepta provocarea.Iata o tema pt.un scenariu:sa zicem,prin absurd,Doamne fereste,ca Putin, guvernul rus si duma de stat ar fi fost deacord cu o asemenea lege,pro gay,”implementata”de cei ce si-o doresc si ar fi aprobat-o,ce s-ar fi intamplat cu lumea?,iar legile actuale, de pedeapsa a celor ce o propaga, ar fi taman invers?.
Permiteti? Ca sa deviem intr-un mod constructiv de la subiect:http://traistacumerinde.wordpress.com/spune-mi-pentru-ce-traiesti-ca-sa-ti-spun-cine-esti/
@ciorgan:
Mai CIorgane:), lasa-l pe Dughin cu damblaocratiile lui si pune mana si citeste un Dostoievski, Soljenitin, Cehov. Si vei iesi mult mai castigat.
@Gheorghe:
Asta e si problema. Ca acum ortodoxismul rus e ordin pe linie de partid, nu e convingere adanca. Nu zicem insa ca nu poate deveni, dar nici nu vrem sa ne mintim si sa-i mintim si pe altii.
Insa astfel de provocari in care ne intrebam cum ar fi daca ar fi nu isi au rostul. Lucrurile sunt cum sunt, mai bine sa ne intrebam unde suntem noi si ce avem de facut.