PARINTELE EPISCOP MACARIE – cuvant mangaietor despre purtarea-impreuna a Crucii: CALEA IMPREUNA-PATIMIRII CU HRISTOS SI CU FRATELE AFLAT IN SUFERINTA: “Dacă un apropiat se plânge că-i e greu, primul nostru impuls nu e să împreună pătimim cu el, ci să-l moralizăm asemenea prietenilor lui Iov” (VIDEO, TEXT)

19-04-2019 Sublinieri

„Suferința sau calea împreună pătimirii cu Hristos”PS Macarie, Baia Mare, 2018

„Suferința sau calea împreună pătimirii cu Hristos” – Cuvânt rostit de către Preasfințitul Părinte Episcop Macarie în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, în miercurea din Săptămâna a V-a Postului Mare, 28 martie 2018

Suntem înaintea Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos. În curând, Mântuitorul va intra în Ierusalim, unde va fi întâmpinat de mulțimi care îl aclamă ca pe un împărat, ca pe un salvator, pentru ca aceleași mulțimi, câteva zile mai târziu, să strige, la instigarea conducătorilor poporului de atunci, „Răstignește-L! Răstignește-L!” (Ioan 19, 6)

Mai dramatic, însă, decât alunecarea mulțimilor, este sminteala ucenicilor Săi. Unul dintre ei, Iuda, Îl va vinde, iar altul, Petru, Îl va trăda. Toți, cu excepția tânărului Apostol Ioan, Îl vor părăsi, fugind, îngroziți, după ce Acesta a fost arestat mișelește, judecat strâmb și condamnat samavolnic.

Înaintea Golgotei, în Grădina Ghetsimani, Mântuitorul se află în rugăciune, purtând singur povara întregului Adam căzut și singur înfruntând mânia ucigașilor Săi pizmași. La fel de singur a fost Mântuitorul în fața Sinedriului și a lui Pilat din Pont. Nimeni nu a îndrăznit, nici măcar puternicul guvernator roman, să intervină și să spună adevărul: că procesul este unul înscenat, că se desfășoară o crimă împotriva unui Nevinovat, că acuzele sunt mincinoase, viclene.

Iată, însă, că, pe drumul Crucii, după ce a fost supus supliciului și bătăii de joc a soldaților romani, Mântuitorul cade sub povara Crucii Sale. Și, în acel moment, Simon din Cirene devine împreună purtător al crucii cu Hristos. Alături de Simon din Cirene, Tradiția Bisericii, îndeosebi cea iconografică, a reținut și pe Sfânta Veronica, care s-a apropiat de Mântuitorul, când Acesta Își ducea crucea spre Golgota, și I-a șters chipul plin de sânge și de sudoare. Și, în fine, avem și pe Dismas, tâlharul cel de-a dreapta Mântuitorului, care răstignit, „în aceeași osândă”, Îl mângâie pe Acesta mărturisind în fața tuturor nevinovăția și dreptatea Sa, făcând, adică, ceea ce nici ucenicii, nici cei care știau adevărul, nu făcuseră, din cauza mulțimii stârnite de farisei.

Trei oameni i-au făcut Golgota mai ușoară Mântuitorului: Simon din Cirene, Sfânta Veronica și Dismas, tâlharul cel bun, tâlharul pocăit. Toți trei ne învață același lucru: împreună pătimirea cu Hristos.

Ce ne învață pe noi aceste exemple din Sfintele Pătimiri ale lui Hristos? Ne învață să avem milă față de aproapele aflat în suferință. Cum spunea Părintele Nicolae Steinhardt de la Rohia:

„Omul căruia îi este milă de fratele, de aproapele, de vecinul ori străinul şi necunoscutul său îşi dă pe faţă calitatea de fiu al Tatălui ceresc… iar lumii şi naturii pare a le grăi: nu-s numai al vostru, deşi în cuprinsul vostru şi potrivit legilor voastre m-am născut, sunt liber să vă contrazic… Aşadar, vă înfrunt şi-mi fac râs de toate străşniciile voastre care mă consideră ca pe o vietate integral supusă egocentrismului şi călăuzită numai de biologicul principiu al luptei pentru viaţă. Nu numai că-mi port crucea mea, iată că asum – vremelnic măcar – şi pe a semenului meu, o port aşa cum a făcut şi Simon din Cirene pentru prăvălitul osândit Iisus….

Ne învață, de asemenea, că suntem, așa cum spune tâlharul, „sub aceeași osândă”. Dar că, spre deosebire de Hristos, ne aflăm sub osânda propriilor păcate și fărădelegi. Și, aflându-ne sub aceeași osândă, nu ni se cade să disprețuim, să trecem cu vederea sau să certăm pe semenul nostru care se prăbușește sub povara crucii Sale… Ne aflăm sub aceeași osândă, adică trebuie să conștientizăm că aceasta este condiția noastră umană, că ne aflăm într-o lume și într-o istorie din care suferința nu poate fi eliminată și în care răstignirea este destinul nostru.

Cineva [Paul Claudel, citat de Parintele Gheorghe Calciu] spunea că Hristos nu a venit să înlăture suferința, ci să o umple de prezența Sa. Să ne arate că nu mai suntem singuri în suferință! Iar exemplele cu Simon din Cirene, cu Sfânta Veronica și Dismas, tâlharul cel bun ne arată același lucru: că, în cele mai cumplite momente, există, totuși, un umăr care să ți se alăture, niște mâini calde care să-ți șteargă sudoarea și sângele, un cuvânt bun care să-ți înalțe fruntea străpunsă de spini.

Avem în Cartea lui Iov exemplul opus. După cum știți, Iov a fost lovit cumplit de pizmașul diavol, pierzând totul și ajungând, din cauza unor boli, să șadă în gunoi, în afara cetății. I se mai putea întâmpla ceva rău? Mai încăpea vreo rană pe acest trup sfâșiat? Trupul acestuia începea să intre în descompunere. Pentru a-și alina durerea bubelor și mâncărimilor acesta a luat un ciob și se scărpina… Însă nu a îndrăznit să cârtească înaintea lui Dumnezeu, nici să înalțe blesteme către Cerurile preaînalte așa cum se întâmplă, deseori, cu cei aflați în suferință. Nu! Nu s-a întâmplat aceasta ! El a rostit în suferință acele memorabile cuvinte: Gol am ieșit din pântecele mamei mele și gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!(Iov 1, 21)

Pe trupul sfâșiat a lui Iov diavolul nu mai avea unde să îi facă vreo rană, iar de suflet nu se putea atinge. Însă sufletul lui Iov a fost rănit chiar de prietenii săi! Trei dintre prietenii lui Iov au venit să jelească nenorocirea acestuia, însă ei nu au fost capabili să înțeleagă suferința lui și nu au putut împreună-pătimi cu el. Îl considerau responsabil pentru ceea ce pățise deoarece suferea pentru păcatele sale și i-au ținut discursuri moralizatoare. În loc să-i ofere un umăr pe care să plângă, în loc să-i ofere cuvinte de îmbărbătare, în loc să-i șteargă lacrimile din ochii săi și sângele cu puroiul de pe trupul său, ei i-au ținut discursuri moralizatoare, umplând văzduhul de vorbe.

Prea adeseori ne comportăm și noi mai degrabă ca prietenii lui Iov decât ca Sfânta Veronica sau ca tâlharul cel bun. Dacă un apropiat se plânge că-i e greu, primul nostru impuls nu e să împreună pătimim cu el, ci să-l moralizăm asemenea prietenilor lui Iov. Ei nici o clipă nu au conștientizat faptul că Iov era greu încercat pentru a fi întărit în credință, pentru a se lămuri răbdarea lui înainte încercărilor. Nu s-au gândit la aceasta! Au gândit că Dumnezeu s-a mâniat pe el și suferă din cauza păcatelor lui, însă Domnul în cele din urmă s-a milostivit și i-a adus cuvânt de mângâiere. Dacă prietenii nu au reușit să-l îmbărbăteze, să-l mângâie, să-l aline, a fost alinat de Prietenul cel ce este pururea cu noi, Prietenul nostru cel Mare, cel care ne este alături în toată vremea, atât în momentele de bucurie, cât și în cele de încercare. Acesta este Preamilostivul Dumnezeu Care l-a îmbărbătat, i-a alinat suferința, l-a vindecat deplin de zgura care încerca să se așeze pe sufletul lui și mai cu seamă de suferința lui trupească. L-a repus în treapta cea dintâi și i-a dăruit mult mai multe binefaceri decât înainte de a se purifica prin focul încercărilor.

Preaiubiții mei, am spus că dacă un apropiat se plânge, un semen de-al nostru că îi este foarte greu primul nostru impuls este să-l moralizăm, să-i dăm lecții de viață, să-i dăm indicații, chiar să sugerăm că vina este a lui chiar dacă de cele mai multe ori este vina noastră. Și chiar dacă este vina lui, când omul se află într-o nenorocire este contraindicate, este lipsit de tact să ții discursuri moralizatoare. Îl poți avertiza sau atrage atenția, doar atunci când se liniștește. După ce iese la liman, îi puteți pune la inimă un cuvânt bun, un cuvânt de îmbărbătare. Să avem, așadar, o inimă bună, dacă suferința atinge pe cel de lângă noi. Să fim precum Simon din Cirene, precum Dismas, tâlharul cel bun și Sfânta Veronica!

Iar dacă suferința ne atinge chiar pe noi, atunci să ne aducem aminte de Hristos și să-L rugăm, ca tâlharul de pe cruce: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni în Împărăția Ta!” (Luca 23, 42). Ce a făcut, mai exact, tâlharul de pe cruce? Mai întâi, a avut ochi să-L vadă pe Hristos. În ciuda zarvei din jur, în ciuda ostilității generale, în ciuda propriei sale suferințe atroce și a durerilor fizice, întorcându-se către Mântuitorul, L-a privit nu doar cu ochii fizici, ci și cu ochii inimii. Străpuns de această priveliște, a dat mărturie pentru El tâlharului de-a stânga, tâlharului nepocăit și s-a rugat ca El să-l pomenească și să-l miluiască, și Domnul l-a făcut cel dintâi cetățean al Raiului chiar înainte ca El să deschidă porțile Împărăției Sale!

Și noi, dacă ne aflăm în suferință, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne întoarcem privirea către lăuntrul nostru, către inima noastră, retrăgându-ne din zarva și ostilitatea din jur. Astfel, ne venim în fire și Îl descoperim pe Hristos, împreună răstignit cu noi, așteptând cu nesaț să moară împreună cu noi, pentru a învia împreună cu noi, zdrobind legăturile și porțile iadului. Amin!

 

Va mai recomandam:

PILDELE SFINTEI VERONICA – palpairi de Lumina in mijlocul stapanirii intunericului sau MILA CA MARTURISIRE A LUI HRISTOS

O VORBA BUNA

DE ZIUA DREPTULUI IOV – MEDITATIE DESPRE SUFERINTA SI PRIETENIE. “Nu te uita la om din ce cauza sufera, ci uita-te la cat de mult sufera!”

DREPTUL IOV, MULT-RABDATORUL (I): “Iov nu a avut pe nimeni, a baut si paharul tradarii prietenilor sai, nerecunostinta celor carora le facuse bine, mania femeii sale si batjocura semenilor sai”

DE CE SUFERINTA? DE CE BOALA? CUM SA IL AJUTAM PE CEL CARE SUFERA? Ne raspunde Parintele Arsenie Muscalu (audio)

PS DAMASCHIN LUCHIAN, cu realism si sensibilitate, despre CREDINȚĂ și NECREDINȚĂ, NĂDEJDE și DEZNĂDEJDE, DRAGOSTE și TRĂDARE: “Dacă Dumnezeu are încredere în mine, hai să dau şi eu încredere semenului meu. ÎN FAȚA UNUI OM DEZNĂDĂJDUIT NU VENIȚI CU RETORICĂ, ÎMBRĂȚIȘAȚI-L!” (video, text)

 

***

IUBIND CRUCEA LUI HRISTOS… Conferința de la Ploiești (aprilie 2016) a Părintelui Episcop MACARIE DRAGOI (audio+text) – prima parte: “Atunci când simțim că nu mai avem puterea de a merge mai departe, atunci când simțim că suntem slăbiți, epuizați sub povara crucii, SA NE RIDICAM OCHII SPRE CERURI…”

“Cati copii orfani, singuri, indurerati, traumatizati, sunt printre noi, care chiar au nevoie de parinti!” SA AJUTAM LA PURTAREA CRUCII CELOR AFLATI IN SUFERINTA, IN SINGURATATE! SA NE RUGAM PENTRU CEI CARE NE VRAJMASESC – Partea a doua a conferintei de la Ploiesti (2016), “IUBIREA CRUCII”, a PS Macarie

“Dăruieşte-Mi păcatele tale!” – Conferinta “CRUCEA JERTFEI” din 2015 de la Ploiesti a PS Macarie Dragoi: SA INVATAM IUBIREA CEA ADEVARATA DE LA DUMNEZEU, CEL CARE S-A JERTFIT PENTRU PACATELE NOASTRE – In ce duh se cuvine sa ne spovedim si sa ne cuminecam? (AUDIO + TEXT)

DOCTORIA NADEJDII – Conferinta de la Cluj (martie 2016) a PS MACARIE DRAGOI (video+text). Balsam pentru durerile inimilor suferinde si ale sufletelor cazute in adancul prapastiei: SA STRIGAM CATRE HRISTOS, SA RIDICAM OCHII SPRE CER!

PS MACARIE DRĂGOI – cuvânt pentru mărturisire: “SĂ NU NE RABDE INIMA SĂ PĂSTRĂM TĂCEREA atunci când oameni nevinovați sunt NEDREPTĂȚIȚI sau PERSECUTAȚI lângă noi! Câți dintre noi, dacă am avea parte de un astfel de SUCCES, am fi capabili să ne desprindem sufletele de carieră, de recunoașterea celor din jur sau de prietenii sus-puși?”

 

***

 

“Vremea este să lucreze Domnul, că oamenii au stricat legea Ta!” – PASTORALA DE CRĂCIUN A PARINTELUI EPISCOP MACARIE: “Ce ne poate salva în aceste zile tulburate, confuze, violente? FRĂȚIETATEA întemeiată pe viața în Hristos” (2018, si AUDIO)

DUMNEZEU NU DOARME, DUMNEZEU NU INTARZIE SA LUCREZE! Prima parte a conferintei IPS Serafim de la Cluj (2018) cu invataturi de mare folos despre ROSTUL NECAZURILOR, lucrarea tainica a lui Dumnezeu in vremea inmultirii pacatului, SUFERINTA PENTRU PACATELE ALTORA si lasarea in mainile lui Dumnezeu, asumand toate cele ingaduite de El (VIDEO + TEXT)

“IUBIREA NEBUNA” A LUI DUMNEZEU si TAINA SLUJIRII: “A te darui, fara sa te impui…”. Parintele Staniloae despre SENSUL CRUCII ca IMPREUNA-PATIMIRE ODIHNITOARE: “Numai Crucea darama zidul; Biserica sta pe iubirea rastignita”

CUVINTE VII DE LA PARINTELE CALCIU DESPRE SENSUL SUFERINTEI: “Oricine e îndurerat şi plânge, Hristos plânge cu el!“. HRISTOS SUFERA IN NOI

INALTAREA SFINTEI CRUCI. Predici sensibile si insufletitoare de la Manastirile PUTNA si SIHASTRIA PUTNEI. “Nu esti singur atunci cand iti duci crucea! Eu nu vreau sa te las singur! Un singur lucru cer de la tine: cheama-Ma!”/ URMAREA LUI HRISTOS sau LUAREA CRUCII IN IUBIREA APROAPELUI

 

MARTEA MARE: De unde cumparam UNTDELEMNUL HARULUI ca “sa nu ramanem afara din camara lui Hristos”? “Daca nu participam la suferinta lumii alinand-o, nu putem spune ca suntem prieteni de familie sau cunostinte cu Dumnezeu”

CRUCEA VIEȚII. Cuviosul Ioan Krestiankin: “Creştinismul este PURTAREA CRUCII, este osteneală. Iar creştinismul de azi este pentru mulţi NUMAI PE VÂRFUL LIMBII şi durează cât timp deasupra capului este cer senin”; “Trebuie să porţi greutatea bolii soţului. Voi doi SUNTEȚI UN SINGUR TRUP. E BOLNAV SOȚUL, SUFERĂ ȘI SOȚIA”

Sfantul Ioan Gura de Aur catre CUVIOASA DIACONITA OLIMPIADA despre MANGAIEREA IN SUFERINTE si in INDURAREA NEDREPTATILOR: “Da, usa e stramta si calea ingusta, dar e cale!”

CUM NE PRETUIM UNII PE ALTII CA MADULARE ALE ACELUIASI TRUP, CE RELATII (AR TREBUI SA) AVEM INTRE NOI IN BISERICA? Ne purtam de grija unii altora, ca frati intru Hristos?

SFINȚII PATRUZECI DE MUCENICI și MARTIRII ÎNCHISORILOR. Dragostea frățească și pocăința – fermentul muceniciei. “Trecut-am prin foc şi prin apă şi ne-ai scos la odihnă” (și VIDEO)

FRATIETATEA DUHOVNICEASCA – SALVAREA IN ANII CEI GREI (II). O mai cautam?

Cuviosul Paisie: OMUL DUHOVNICESC ESTE PLIN DE DURERE PENTRU CEILALTI

Cuviosul Paisie Aghioritul despre lucrarea duhovnicului: “Manuirea sufletului cere delicatete…”. CAND E NEVOIE DE INGADUINTA SI CAND DE ASPRIME?

Sfantul Cuvios Paisie Aghioritul despre CUM POT FI AJUTATI SI CUM AR TREBUI SLUJITI CEI BOLNAVI. “Daca nu suspini in pat, suspina cel putin in rugaciunea pentru bolnavi. Daca cerem ceva de la Dumnezeu fara sa jertfim şi noi ceva, rugaciunea nu ne este ascultata”. IMPORTANTA INTELEGERII CELOR INDURERATI

Arhimandritul Sofronie, scriind DIN ADANCA DURERE A INIMII SI IMPREUNA-PATIMIRE, despre IUBIREA DE PUTERE CARE SFASIE TESUTUL VIETII: “Unora li se pare ca, daca iti pot face vreun rau, trebuie sa se foloseasca de acea putinta, ca omul, de frica raului sa lucreze pentru ei”

DOUA INIMI ZDROBITE. “Al Tau sunt eu, mantuieste-ma!”

El, Cel ce-i vindeca pe cei cu inima zdrobita…

DUREREA ALTUIA – DUREREA NOASTRA. Cum dobandim rabdare si ce folos avem din incercari? ISPITELE INSINGURARII

SA NE GRABIM SA TURNAM MIRUL COMPATIMIRII ASUPRA APROAPELUI NOSTRU! Sa tindem spre Lumina care va straluci in mijlocul intunericul raului din lume!

“Priveşte durerea străină ca şi cum ar fi a ta şi încearcă să ajuţi cât de mult poţi”. SFATURI DUHOVNICEȘTI importante din testamentul unui mare duhovnic rus, părintele VASILI ERMAKOV (1927-2007): “Oamenii vin acum cu duiumul la biserică, dar creştinismul slăbeşte şi se diluează din cauza duhului lumii”

SA-I ALINAM PE CEI IN SUFERINTA, rugandu-ne pentru ei, ca si pentru cei AFLATI IN IAD: “Mare este milostenia pe care o facem pentru acesti oameni si, daca este posibil, sa varsam in fiecare zi cate o lacrima pentru ei. Nefericirea, chinul, disperarea lor, sa devina suferinta si nelinistea noastra”


Categorii

Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, PS Macarie, Saptamana Mare, Sfantul si Dreptul Iov, VIDEO, Vinerea Mare

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “PARINTELE EPISCOP MACARIE – cuvant mangaietor despre purtarea-impreuna a Crucii: CALEA IMPREUNA-PATIMIRII CU HRISTOS SI CU FRATELE AFLAT IN SUFERINTA: “Dacă un apropiat se plânge că-i e greu, primul nostru impuls nu e să împreună pătimim cu el, ci să-l moralizăm asemenea prietenilor lui Iov” (VIDEO, TEXT)

  1. Pingback: Eli, Eli, lama sabahtani? – Trairile Mantuitorului Iisus Hristos pe Cruce. SINGURATATE, PARASIRE, INCREDINTARE, MOARTE PENTRU NOI. “Dumnezeu are nevoie de tine, de mine, de noi toti, pentru ca, prin prezenta noastra, oamenii sa simta prezenta
  2. Pingback: CANTARI PSALTICE si CUVINTE MISCATOARE (video) pentru a patrunde cu trairea in TAINA VINERII PATIMILOR. IPS Teofan despre RASTIGNIREA DOMNULUI si PACATUL NEIUBIRII: “Sa formam din viata noastra o sfanta cruce, imbratisand cu bratele noastre pe toti
  3. Pingback: IOSIF, NICODIM si MIRONOSITELE. Trezvia, indrazneala si devotamentul omului in fata VULNERABILITATII DUMNEZEULUI CELUI VIU. “Dumnezeu S-a facut strain, Dumnezeu Se lasa la mana oamenilor, ca sa trezeasca in ei un raspuns liber al inimii lor. A AJUTA
  4. Pingback: PS MACARIE, episcopul românilor din Europa de Nord: "Cred că în aceste vremuri oamenii au nevoie, mai mult decât de discursuri sau de ziduri, de o prezenţă binevoitoare şi rugătoare, de un cuvânt spus din inimă, de o ureche dispusă să le
  5. Pingback: PREASFINȚITUL MACARIE împreună cu enoriașii de la Stockholm, în rugăciune CU și PENTRU CAMELIA SMICALĂ (video, text): "SUNTEM ÎMPREUNĂ! Aceasta înseamnă Biserica. SĂ TE DOARĂ ATUNCI CÂND FRATELE TĂU ESTE ÎN DURERE. Este cumplit atunc
  6. Pingback: PĂRINTELE EPISCOP MACARIE - MÂNGAIERE ȘI ÎNTĂRIRE pentru cei care se simt claustrați, singuri, zdrobiți, înfricoșați: "Chiar dacă ți-e greu, chiar dacă te simți zdrobit, nu ești singur, frate drag, nu ești singură, surioară scumpă.
  7. Pingback: “Nu am om!” – SINGURATATEA, IZOLAREA, INDIFERENTA DE NEIERTAT vs. MENIREA BISERICII ca Trup tainic al lui Hristos: “FIECARE CADE SINGUR, dar ne mantuim in comunitatea Bisericii”; “Toti ne ingrijim numai pentru noi insin
  8. Pingback: “Ce iubeste omul mai mult in aceasta lume devine dumnezeul lui” – PS BENEDICT BISTRITEANUL (predica video si text): “IUBIREA EXISTA ODATA CU CRUCEA. Exista putina iubire in lume tocmai pentru ca fugim de suferinta. Cand iubesti, nu
  9. Pingback: PS MACARIE despre DUREREA ATROCE A SINGURĂTĂȚII celor uitați și abandonați de oameni (AUDIO, TEXT). “Stăpânitorii umanității căzute caută SĂ PROFITE de căderea umană, de BOALĂ, de MOARTE, de FRICĂ” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate