Indrumarile oficiale ale Patriarhiei privind SLUJBELE DE FLORII, SAPTAMANA MARE si SFINTELE PASTI/ Pr. Ciprian Mega (Oradea) – SCRISOARE DESCHISA CATRE PATRIARHUL DANIEL

9-04-2020 12 minute Sublinieri

Basilica:

Îndrumări privind slujbele de Florii, din Săptămâna mare (a Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti

Îndrumări ale Cancelariei Sfântului Sinod, aprobate de Patriarhul României, privind slujbele de Florii, din Săptămâna mare (a Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti, în condiţiile stării de urgenţă.


Întrucât slujbele de Florii, slujbele din Săptămâna Mare (a Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti vor fi săvârşite anul acesta doar de slujitorii bisericeşti, fără participarea credincioşilor mireni, pentru a oferi credincioşilor o anumită consolare şi pentru a diminua riscul unor manifestări necontrolate, urmare consultării cu Ministerul Afacerilor Interne, parohiile şi mănăstirile vor proceda după cum urmează:

1. Pelerinajul de Florii se suspendă anul acesta. Ramurile de salcie sau finic vor fi binecuvântate în biserică (în Sâmbăta lui Lazăr, 11 aprilie 2020, după Vecernie sau în Duminica Floriilor, 12 aprilie 2020) și vor fi distribuite, de către voluntari, credincioșilor din parohie care solicită aceasta. Voluntarii vor purta măşti şi mănuşi de protecţie.

2. În săptămâna Sfintelor Pătimiri, nu se săvârșește slujba Sfântului Maslu de obşte (comun), pentru a evita formarea unui grup mai mare de persoane.

3. Spovedania şi împărtășirea credincioşilor se pot săvârşi în continuare doar la domiciliu. La intrarea în locuinţa credincioşilor, preotul va utiliza încălţăminte de unică folosinţă şi mască sanitară, se va spăla pe mâini cu apă şi săpun şi cu dezinfectant, va folosi doar o carte de cult şi epitrahil, trusa liturgică pentru împărtăşirea celor bolnavi, obiecte care vor fi atât anterior, cât și ulterior dezinfectate (conform îndrumărilor din 22 martie 2020).

4. Pâinea binecuvântată, în formă de mici prescuri, stropită cu agheasmă şi vin, numită „Paşti”, va fi sfinţită anul acesta în Joia Mare, 16 aprilie 2020, după Sfânta Liturghie, şi va fi ambalată igienic în pachete închise. În zilele de vineri şi sâmbătă, „Paştile” vor fi distribuite gratuit credincioşilor, în locuri special amenajate în afara lăcaşurilor de cult. Personalul deservent va purta mască şi mănuşi de protecţie.

5. Accesul la aceste locuri speciale din afara lăcaşurilor de cult se va organiza în zilele premergătoare Sfintelor Paşti (vineri şi sâmbătă, înainte de noaptea Învierii), respectându-se aceleaşi reguli sanitare ca şi în magazinele alimentare (mască sanitară, distanţă socială de 2 metri, marcată în faţa locului special amenajat).

6. Pentru credincioșii vârstnici şi bolnavi, „Paştile” vor fi distribuite la domiciliu de către voluntari, vineri şi sâmbătă sau în prima zi de Paşti. Voluntarii vor purta mască şi mănuşi de protecţie, precum şi ecuson nominal, semnat şi ştampilat de către fiecare parohie.

7. Pentru a nu fi întreruptă tradiţia începută în anul 2009, privind aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim, mai ales în această perioadă în care speranţa şi lumina trebuie aduse în sufletele oamenilor greu încercaţi de izolare sau de boală, Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă, 18 aprilie 2020, spre seară şi va fi distribuită delegaţiilor eparhiilor la Aeroportul Internaţional Otopeni, care vor purta mască şi mănuşi de protecţie şi vor respecta distanţa socială de 2 metri. Centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii. Voluntarii din parohii, purtând mască, mănuşi şi ecuson, vor primi Sfânta Lumină şi o vor distribui doar la casele credincioșilor care o solicită şi care o aşteaptă numai în fața locuinței, având în mână o candelă sau o lumânare.

8. Rânduielile liturgice și tipiconale nu se modifică în această perioadă în care slujbele se săvârșesc doar de către slujitorii bisericești, fără participarea fizică a credincioşilor mireni. Astfel, în Vinerea Mare (17 aprilie 2020), seara, după slujba Prohodului Domnului, biserica va fi înconjurată o singură dată de către slujitorii bisericești prezenți, dar fără participarea credincioşilor mireni.

9. De asemenea, slujba Învierii Domnului, la care anul acesta nu participă credincioşi mireni, va începe, potrivit tipicului, în afara lăcaşului de cult, la ora 00.00 din noapte, deoarece Învierea lui Hristos este temelia învierii tuturor oamenilor. În acest sens, imediat după chemarea Veniți de primiți lumină! şi cântarea Învierea Ta, Hristoase, Mântuitorule, se va citi Sfânta Evanghelie, se rosteşte binecuvântarea „Slavă Sfintei…”, după care clericii vor cânta de trei ori troparul Hristos a înviat!, se va cădi spre cele patru puncte cardinale şi se va rosti ectenia mare, apoi toţi clericii vor intra în biserică, pentru continuarea Canonului Învierii şi pentru săvârşirea Sfintei Liturghii.

10. La ora 00.00 din noapte, în timp ce clopotele răsună la toate bisericile unde se săvârșește slujba Învierii, credincioșii mireni, având candelele aprinse, pot ieşi la ferestre şi balcoane sau în curțile caselor lor, adresându-se unul către altul, de la distanța de 2 m, cu salutul pascal Hristos a înviat! și răspunsul Adevărat a înviat!, fără a deranja pe alţi vecini care nu doresc să participe la această sărbătoare.

11. În prima zi de Paşti, începând cu ora 06.00 dimineața, voluntarii din parohii vor putea oferi credincioşilor vârstnici şi bolnavi „Paştile”, precum şi pachete cu daruri alimentare de Paşti (ouă, cozonac, dulciuri etc.).

12. Tot în prima zi de Paşti, slujba Vecerniei sau „A doua Înviere”, se săvârşeşte în biserici, începând cu ora 12.00, dar fără participarea credincioşilor mireni.

13. Prezentele Îndrumări completează recomandările Cancelariei Sfântului Sinod din 22 martie 2020 intitulate Noi măsuri privind slujbele și activitățile sociale bisericești.

14. Orice act de indisciplină a clericilor (ierarhi, preoţi şi diaconi) sau a credincioşilor mireni afectează negativ imaginea Bisericii în societate, deoarece, în timpul stării de urgență, toţi avem obligaţia de a respecta dispoziţiile autorităţilor de stat, în caz contrar, vom suporta sancţiunile prevăzute de lege.

15. Să ne rugăm lui Dumnezeu, Maicii Domnului şi tuturor sfinţilor ca starea aceasta de grea încercare cauzată de pandemia actuală să înceteze cât mai curând!

Cancelaria Sfântului Sinod
miercuri, 08 aprilie 2020

***

Scrisoare dechisa Patriarhului Daniel – Pr. Ciprian Mega

Oradea, 7 Aprilie 2020

Preafericitului Părinte DANIEL,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Părinte Patriarh,

Am citit, cu câteva ore în urmă, declaraţia purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române: Slujbele din această perioadă, inclusiv slujba de Florii şi cea a Învierii, vor fi săvârşite în biserici, din nefericire, fără credincioşi.

Această replică închide, în fapt, o paranteză după şase săptămâni de incertitudine. Cele două intervenţii ale Preafericirii Voastre (Comunicatul din 27 februarie şi amendarea Comunicatului prin Cuvântul Pastoral din 28 februarie) şi înflăcărarea incoerentă a Arhiepiscopului Tomisului rezumă poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române.

În urma anunţului domnului Bănescu, înţeleg că aşteptarea mea a fost zadarnică. Sub presiunea momentelor grele prin care trece ţara noastră, Patriarhia nu are capacitatea să articuleze un răspuns ferm, în duhul Bisericii lui Hristos.

De aceea, îndrăznesc să Vă scriu.

Nu Coronavirusul este tema scrisorii mele, ci criza bisericească fără precedent, pe care o generează presiunea mediatică din aceste vremuri.

Ca şi până acum, Vă voi scrie onest. Vă rog să citiţi aceste rânduri în cheia în care Vi le scriu, cea a dragostei şi a grijii pentru Biserică.

Vă aflaţi într-o situaţie foarte delicată. Sub patriarhatul Preafericirii Voastre, credincioşii români – pentru prima dată în istorie! – se pare că nu vor participa la Slujba Învierii şi la Dumnezeiasca Liturghie în noaptea Sfintelor Paşti.

După cum ştiţi, drama va continua inclusiv de Rusalii, în duminica cea mare a Bisericii  [totusi, la acest moment, anticiparile autoritatilor nu mai sunt intr-atat de pesimiste – n.n.]. Probabil că doar în iulie vor reveni creştinii în bisericile noastre. Iar din toamnă, experimentul se va repeta, încât vor fi alte rânduri de lacrimi de Crăciun şi de Bobotează.

Sunteţi, de asemenea, cel dintâi ierarh ortodox care a declarat că Hristos Cel Înviat din morţi, Dumnezeul nostru şi nădejdea mântuirii noastre, poate fi împărtăşit credincioşilor cu linguriţa de unică folosinţă. Dacă, până la apariţia Comunicatului din 28 februarie, discuţiile despre linguriţa liturgică erau izolate, limitându-se la superficiale schimburi de replici între internauţii teribilişti, nefericitul Comunicat întocmit de Preafericirea Voastră a dat naştere unei dispute fără sfârşit.

Justificarea cu cei mai slabi în credinţă, pe care aţi încercat-o în Cuvântul Pastoral, s-a dovedit o jonglerie stupidă, care a produs şi mai multă întristare.

În Biserica lui Iisus Hristos, Preafericite Părinte Patriarh, se pot împărtăşi doar cei tari în credinţă! Oricare credincios ortodox ştie că, dacă în viaţa lui intervin momente de confuzie sau de oarecare îndoială, până nu le depăşeşte, nu se poate cumineca. Credinţa este o condiţie esenţială pentru a te putea împărtăşi cu Trupul şi Sângele Domnului!

În prima duminică de după Comunicat, foarte mulţi preoţi s-au aflat în ipostaza stânjenitoare de a-l contrazice pe Patriarh. Au fost şi persoane care s-au apropiat de Potir cu linguriţa de plastic. Multe provocări au venit din partea ONG-urilor cu politică anticlericală. Iar avalanşa se pare că nu poate fi oprită.

S-au găsit suficienţi teologi care să susţină atitudinea celui care, în clipa de faţă, dă tonul în Biserica strămoşească. În felul acesta, tot ignorantul care răsfoieşte presa a putut afla de la teologii noştri open-minded că linguriţa a fost introdusă în secolul al XII-lea.

Ea, de fapt, a fost introdusă în cultul Bisericii mult mai devreme, înaintea celui de-al nouălea Sinod Local de la Constantinopol (861). Iar constantinopolitanii, cel mai probabil, au preluat practica de la antiohieni.

Dar nu linguriţa este problema, nici originea ei. Pe cei care ridică această falsă temă îi deranjează, de fapt, Cel Care Se dăruieşte pe Sine credincioşilor în căuşul linguriţei. Nu întâmplător am fost acuzaţi că folosim succesiv aceeaşi linguriţă pentru a împărţi cetăţenilor ”alcool”! Câtă durere provoacă această blasfemie în sufletele celor care-L iubesc pe Dumnezeu!

Sunt de acord că, în această perioadă, preotul, cu binecuvântarea episcopului său, poate împărtăşi bolnavii de Coronavirus după indicaţiile Sfântului Nicodim Aghioritul, aşa cum apar ele în Pidalion, la tâlcuirea Canonului 28 Trulan. Dar acest pogorământ cred că se poate face doar pentru a-i împărtăşi pe cei izolaţi în saloanele spitalului, de care preotul, datorită rigorilor impuse, nu se poate apropia prea mult.

Însă, în contextul acestei absurde presiuni mediatice, linguriţa nu mai este un simplu element din instrumentarul liturgic, ci devine măsura credinţei sau a apostaziei.

Noi ştim că, în cadrul Liturghiei, linguriţa ar putea fi eliminată doar dacă revenim la practica primară, anume ca fiecare credincios, prin îndelungată cateheză şi pregătire liturgică, să poată primi în palma dreaptă Sfântul Trup, cu solemnitatea împărtăşirii clericilor. Dar acest ritual presupune ca fiecare să soarbă din Potir, lucru pe care denigratorii noştri îl vor considera la fel de neigienic precum împărtăşirea cu aceeaşi linguriţă.

Tot datorită Comunicatului buclucaş din 28 februarie, profesorul de Drept canonic (!) de la Sibiu a făcut o demonstraţie îngrozitoare, împărtăşind credincioşii fără a folosi linguriţa. I sa părut mai igienic să-şi umezească degetele în Sângele Domnului şi, apoi, să le atingă de buzele fiecărui credincios. Ceea ce bietul canonist considera a fi o abordare nouă e, de fapt, ritualul de împărtăşire al sirienilor iacobiţi.

V-am scris câteva detalii despre linguriţa liturgică pentru că, aşa cum intuim cu toţii, Preafericite Părinte Patriarh, când vom reveni la împărtăşirea credincioşilor în cadrul Liturghiei, ni se va impune să renunţăm la linguriţă.

Criza în care ne aflăm e accentuată şi de bagajul de antipatie, care Vă urmăreşte de multă vreme, datorită altor momente delicate pe care nu le-aţi putut gestiona.

De primul dintre ele nu sunteţi în niciun fel vinovat. Mă refer la tragicul eveniment de la Colectiv, când, fără să fi greşit ceva, toată ura celor cărora presa progresistă le dirijează emoţiile s-a îndreptat către Preafericirea Voastră.

A venit, apoi, cea mai mare ruşine de pe obrazul Bisericii Ortodoxe Române, cazul pedofilului de la Huşi. Preoţii din întreaga ţară trăiesc durerea că, din pensiile mizerabile ale bieţilor credincioşi, din bănuţii văduvelor şi ai orfanilor, demonizatul pe care l-aţi poreclit episcop retras trăieşte ca un paşă, în condiţii pe care le cunoaşteţi foarte bine.

E cazul să ne amintim despre Referendumul pentru familie, o iniţiativă neoprotestantă, în care Patriarhia nu avea voie să se implice. Înainte de a face acest pas, se cuvenea să solicitaţi sondaje, să vă asiguraţi că proiectul ar avea succesul dorit şi, abia apoi, să susţineţi iniţierea lui. După acel episod, Biserica a ieşit cu imaginea şifonată, iar lupta pentru o societate normală a fost definitiv pierdută.

Pe reţelele de socializare, cele mai multe vizualizări le au clipurile în care Preafericirea Voastră şi alţi câţiva ierarhi aţi elogiat anumiţi politicieni pe care poporul îi urăşte.

Oare ce sentimente se-nfiripă în sufletele credincioşilor care-L caută pe Dumnezeu, când văd că, înaintea lor, lângă Potirul Împărăţiei, Patriarhul ţării sau unul dintre ierarhi îi îndeamnă pe bieţii preoţi să-i cânte Vrednic este! unui politician corupt şi imoral, pe care, nu departe de altar, îl aşteaptă amanta pentru care şi-a părăsit familia?

Cât pot îndura bătrânicile noastre evlavioase, cu obrajii subţiaţi de post? Cum să le explicăm acele imagini mamelor care se trezec în miez de noapte, când le adorm copiii, să-şi completeze şirul de metanii? Ce credibilitate mai avem înaintea tinerilor care-şi iau vieţuirea creştină în serios?

De drama aceasta, pe care o trăim ca neam în mijlocul unei isterii mondiale, nu sunteţi singurul vinovat. Cumplita prăpastie duhovnicească ni se datorează nouă, tuturor slujitorilor Altarului, că nu ne-am ridicat la misiunea pe care ne-a încredinţat-o Domnul şi nici n-am ştiut răspunde încrederii pe care acest popor ne-a dăruit-o.

Am observat, Părinte Patriarh, cum oamenii din proximitatea Preafericirii Voastre caută oarecare complicitate în rândul intelectualilor care, în general, au avut o atitudine favorabilă Bisericii. Teologi cu ţinută academică, acompaniaţi de intelighenţia dâmboviţeană, îşi justifică lamentabil frica şi, în cele din urmă, îndepărtarea de logica după care, de veacuri, a funcţionat Biserica lui Hristos pe pământ.

Poziţionarea aceasta este penibilă. Noi nu avem astăzi o intelectualitate cu conştiinţă bisericească. Cei mai mulţi dintre intelectualii vizibili nu sunt creştini asumaţi, ci au doar o identitate culturală, construită pe valori general-creştine. Această situaţie nu văd cum poate fi schimbată de o generaţie de ierarhi şi preoţi fără conştiinţă eclezială şi în mijlocul unui popor ortodox fără conştiinţă euharistică.

V-am scris aceste lucruri pentru a Vă conştientiza că suntem responsabili de drama unui popor de oameni hăituiţi şi depresivi. Nu avem voie, ca Biserică, să îngăduim acestui regim antihristic să lovească în comuniunea poporului român cu Hristos!

Am citit şi ascultat opiniile unor ierarhi şi preoţi că lucrurile acestea se întâmplă pentru păcatele noastre şi că e o binevenită vreme de izolare şi de pocăinţă. E cuviincios să gândim aşa până la un punct.

Observ că fiecare popă a preluat lozinca mitropolitului Hierotheos Vlachos, anume să facem din fiecare casă o biserică. Dar lucrul acesta trebuie să-l facem întotdeauna, nu doar în vreme de epidemie! Biserica mică de acasă (familia) nu poate înlocui niciodată comunitatea parohială, biserica mare, euharistică, Împărăţia lui Dumnezeu în realitatea seculară.

Îndemnul la smerită ascultare, la tăcere, la ajunare de Liturghie poate fi înţeles în cheia Păresimilor. Am făcut, deja, un prea mare compromis, îndepărtând credincioşii de Liturghia acestor duminici, când Biserica dezvoltă un discurs teologic esenţial pentru echilibrul duhovnicesc al creştinului.

Dar în faţa Praznicului Învierii lui Hristos, Dumnezeul nostru, Biruitorul morţii, trebuie să construim o altă abordare!

Dacă românii vor întâmpina Paştile izolaţi în casele lor, cuprinşi de frică, fără nădejde, însemnă, Preafericite, că noi i-am trădat pe cei care şi-au pus nădejdea în noi.

Şi nu doar pe ei, ci, mai ales, pe Cel Care l-a strigat pe Lazăr, al cărui trup deja putrezise. E cazul să vă amintesc cum mortul, cu trupul bandajat, cu picioarele şi mâinile acoperite de fâşii de pânză, cu chipul acoperit de mahrama mortuară, a ieşit afară din mormântul care duhnea a hoit. Lazăr cel mort de patru zile, Părinte Patriarh!

Cât de minunat este Dumnezeul nostru, de Care ne ascundem de frica unei răceli!

Trăim o panică generală pentru că ne vom îmbolnăvi şi vom muri. Dar, oare, abia acum am aflat că vom muri? Nu ştiam noi asta? Nu propovăduim noi că, înainte de a fi înviaţi de Hristos Domnul, vom muri?

Eu ştiam că tema vieţii noastre nu e că vom muri, ci cum vom muri!

Aţi scris undeva, nu reţin unde anume, că spiritualitatea ortodoxă este în comuniune de gândire diacronică cu Sfinţii Apostoli şi cu Părinţii Bisericii. E momentul să Vă amintiţi acest adevăr şi să acţionaţi în duhul Părinţilor, oricât de greu Vi s-ar părea!

Biserica are o îndelungată experienţă în depăşirea epidemiilor. Amintiţi-Vă că, în vechime, persecuţiile porneau adesea în vreme de molimă. Păgânii credeau că zeii se răzbună fiindcă nu li se închină creştinii. Dar Părinţii Bisericii, cei care, asemenea Prea fericirii Voastre, purtau peste umeri omoforul responsabilităţii pastorale, nu opreau slujirea Liturghiei, ci înteţeau rugăciunea.

Legitimând astăzi, ca Biserică, măsurile care ne interzic prezenţa de la slujba Învierii, legitimăm, de fapt, fiara care devorează sănătatea spirituală a poporului român. Legitimăm inclusiv legea care impune educaţia sexuală în şcoli, act normativ promulgat în plină pandemie. Şi, nu peste mult timp, căsătoriile între persoane de acelaşi sex!

Îndrăznesc să Vă propun, Părinte Patriarh, un program pentru a depăşi această criză:

1.) Mai întâi de toate, Vă rog să dispuneţi o măsură igienică: încetarea transmisiunii slujbelor online! Ştiţi bine că, la nivelul Patriarhiei Române, nu se respectă o rânduială unitară. Au circulat, zilele trecute, înregistrări cu preoţi care au săvârşit Liturghia Darurilor Înaintesfinţite la Praznicul Bunei-Vestiri. Alţii au transmis, în zilele de rând ale Postului, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

Abundă internetul de secvenţe înfiorătoare cu preoţi îmbrăcaţi în veşminte, lălăind cântări pietiste şi pricesne cu versuri eretice. Nu ştiu de unde au apărut atâţia călugăraşi pe care nu-i mai încape darul profeţiei. Am văzut chiar Sfântul Antimis deschis pe masa de bucătărie, cu storcătorul de fructe şi fierbătorul în fundal. Cui foloseşte toată dezordinea aceasta? Incoerenţa în slujirea liturgică, iconografie şi cântare dezveleşte haosul pe care, în scurt timp, nu-l vom mai putea gestiona. Aveţi deja o măsură de compromis pentru cei care au de gând să vizioneze slujbele online. Nu e nevoie de alte canale decât Trinitas! Ştim bine că harul Dumnezeieştii Liturghii nu se transmite în felul acesta, ci e doar o formă de dulceagă amăgire.

2.) Pentru a contracara acţiunile potrivnicilor noştri, Vă sugerez să formaţi un comitet din medici oneşti (nu neapărat credincioşi, ci oameni cu ţinută academică şi probitate profesională!), virusologi şi mibrobiologi, care să întocmească, la solicitarea Patriarhiei Române, un raport amănunţit din care să reiasă condiţiile de siguranţă sanitară care ar trebui respectate pentru a fi oficiată Slujba Învierii, cu participarea credincioşilor.

3.) Pe baza raportului Comitetului medical, un alt comitet, format din preoţi de parohie cu experienţă pastorală, sociologi şi psihologi să întocmească un regulament strict, care să asigure desfăşurarea slujbei în vreme de epidemie.

Aceste condiţii să le prezentaţi autorităţilor de Stat, afirmând cu fermitate că Slujba din noaptea Sfintelor Paşti, sub nicio formă, nu poate fi oficiată fără credincioşi.

Sunt foarte multe fabrici în care, în această perioadă, sute de angajaţi muncesc umăr la umăr. Acei oameni călătoresc cu mijloacele de transport în comun şi sunt incomparabil mai expuşi virusului decât credincioşii care vor veni la slujbele Bisericii.

Ne vom lua angajamentul de a asigura un climat adecvat desfăşurării slujbelor în siguranţă sanitară. Vom spune cu insistenţă credincioşilor care prezintă minime simtome gripale să nu vină la biserică. Putem chiar să le recomandăm celor care se consideră vulnerabili să rămână în casele lor anul acesta, de Înviere.

Slujba va fi săvârşită în aer liber, iar credincioşii vor respecta normele de distanţare socială.

4.) Să Vă asumaţi crucea de a fi patriarh în aceste vremuri! Aveţi minunatul exemplu al Patriarhului Ilia al Il-lea al Georgiei.

Cu credinţă în Dumnezeu, să anunţaţi poporul că, în aceste vremuri de cumplită încercare, Biserica este alături de popor, pentru popor, în dragostea lui Hristos. De aceea, oricât de greu vor înţelege cei străini de Biserică, vom fi cu toţii, cler şi credincioşi, la slujba Învierii lui Hristos!

Noi ştim, Părinte Patriarh, că, dacă vom fi lăsaţi să ne rugăm nestingheriţi, Domnul ne va asculta rugăciunea şi va opri mustrarea lui cea dreaptă care s-a pornit asupra noastră.

Şi mai ştiu că eu, ca preot, mă pot îmbolnăvi. Sunt atât de păcătos şi de nevrednic de lucrarea lui Dumnezeu, încât nu îndrăznesc să-I cer ca boala să mă ocolească, ci pot doar să mă încred în mila Lui. Dar mai ştiu bine, Preafericirea Voastră, că Dumnezeu mă ascultă de fiecare dată când mă rog pentru credincioşii pe care îi păstoresc.

Suntem oameni ai Bisericii şi avem datoria de a gândi în duhul Bisericii.

Revenirea la slujirea firească va alunga epidemia!

Şi acest lucru nu înseamnă, cum penibil s-a argumentat, să-L ispiteşti pe Dumnezeu. Ci presupune să te încrezi cu toată fiinţa ta iubirii Sale milostive.

Părinte Patriarh,

Una din calităţile incontestabile ale Preafericirii Voastre este că aţi găsit, întotdeauna, o cale de eficientă comunicare cu politicienii şi cu oamenii însetaţi de putere şi măcinaţi de lăcomie şi de gânduri meschine. Pe aceştia aţi ştiut, multă vreme, cum să-i aliniaţi pentru a Vă susţine interesele imediate.

Astăzi, Dumnezeu Vă oferă şansa de a fi deasupra clipei grele care s-a abătut peste noi.

Folosindu-Vă de autoritatea pe care aţi avut-o cândva, cumpănind lucrurile cu luciditate, dacă veţi oferi poporului român bucuria pascală, veţi îngropa toate neajunsurile şi greşelile de până azi şi veţi fi considerat, cu adevărat, un patriarh providenţial.

Altfel, fără curajul mărturisirii, ne veţi arunca pe toţi în groapa cu lei.

Hristos a înviat!

Preot Ciprian Mega

Nota noastră:

Fără îndoială, scrisoarea părintelui Ciprian Mega este un act temerar și o mărturisire de credință. Părintele și-a asumat cu curaj o poziție care îl expune maximal.

Mesajul în sine conține avertismente dure, legate de FOARTE PROBABILA REPETARE a întregului scenariu al izolării sociale și, implicit, a închiderii bisericilor, în noiembrie-decembrie, torpilând si cealalta mare sarbatoare a crestinismului – dacă ne luăm după unele previziuni/planificari calendaristice invocate și de oficiali, precum și de presiunile pentru schimbarea rânduielii liturgice a Împărtășirii. Din păcate, sugestiile concrete de la finalul scrisorii nu mai sunt de actualitate. Patriarhia deja s-a decis cu privire la modul de sărbătorire a Învierii. Cel mai probabil, Patriarhia consideră că nu-și poate asuma gestionarea mulțimilor, fie ele și în format restricționat, care ar participa la slujba de Înviere și nici nu știm dacă a avut o marjă mai largă de negociere cu autoritățile.

Dincolo de aceste aspecte, scrisoarea părintelui Ciprian pare a fi scrisă, uneori, cu dinții scrâșniți. E ceva un pic prea pătimaș/resentimentar în modul de raportare la patriarh, care riscă să compromită propunerile foarte bune care merită serios discutate chiar și după Înviere. Nu e foarte adecvat, nici foarte constructiv, să demolezi destinatarul unei astfel de scrisori deschise, dacă, totuși, scopul este să cooperezi cu el. Mai ales când e prima oară, după toate datele, când îi comunici convingerile tale asupra crizei prin care trecem. De asemenea, nu împărtășim afirmația despre referendumul pentru căsătorie, care chiar nu a fost o inițiativă neoprotestantă. Afirmația e inexactă factual. Și da, poate că Patriarhia, sau ierarhia, are o responsabilitate legat de eșecul referendumului, dar mai degrabă în măsura în care nu a catehizat poporul „binecredincios” astfel încât să nu ajungem să eșuăm atât de lamentabil.

Una peste alta, zarurile sunt aruncate. S-a trecut Rubiconul Sfintelor Paști slujite fără credincioși. Chemarea Veniți de luați lumină se va auzi, pentru prima oară, în gol.

Legaturi:

Reflectii si intrebari dureroase despre starea Bisericii ale PREOTULUI-REGIZOR CIPRIAN MEGA: “Lucrurile urâte care se-ntâmplă astăzi în Biserică se datorează faptului că unii HOMOSEXUALI AU AJUNS IN FUNCȚII CHEIE ȘI DAU TONUL”

Un film-eveniment ignorat de presa mainsteam: “DIMINEATA CARE NU SE VA SFARSI” – o poveste traumatica din diaspora românească. Filmul este scris si regizat de PREOTUL CIPRIAN MEGA. “Dacă vreți cu adevărat liniște în lume, nu suflați spre flacăra creștinismului, ci lăsați-o să lumineze!”

 

***

S-a hotarat: DE FLORII si de PASTI, credinciosii raman arestati in case/ IN STAREA DE URGENTA ESTE INTERZIS A MAI SPERA? IPS Teodosie al Tomisului inca se roaga pentru o minune (VIDEO), iar “teologii ordonantelor militare” insulta inteligenta credinciosilor si smintesc cugetele slabe. Doua extreme: “DUHOVNICIA CORONAVIRUSATA” a obedientei zeloase vs. LIPSA DE INTELEPCIUNE A UNOR EVENTUALE FRONDE CRESTINE

IPS TEODOSIE, Sorin Lavric, Silviu Biriș – APELURI LA DESCHIDEREA BISERICILOR CEL PUȚIN PENTRU INVIERE. Presedintele Iohannis cere deja românilor să inteleaga ca nu pot merge la Biserica de Paste (VIDEO). BISERICA GEORGIEI NU INCHIDE BISERICILE: “Hrana spirituala este la fel de necesara ca cea fizica”. BISERICA GRECIEI SOCHEAZA, MUTAND SERBAREA INVIERII INAINTE DE INALTARE, IN MIJLOCUL SAPTAMANII/ In ce conditii se va putea lua Sfanta Lumina de la Ierusalim in acest an?

Patriarhia Română CEDEAZĂ GRAV în fața presiunilor activiștilor #rezist anticlericali. ÎMPĂRTĂȘIREA LA ACELAȘI POTIR și cu aceeași linguriță pusă în dubiu chiar de către cei care ar fi trebuit să le afirme/ CUM AU RĂSPUNS TEOLOGUL JEAN-CLAUDE LARCHET ȘI MITROPOLITUL NICOLAE AL MESOGHIEI ISTERIEI SIMILARE A GRIPEI PORCINE?

PATRIARHUL DANIEL REVINE CU PRECIZARI DESPRE REGULA IMPARTASIRII, dar PRECEDENTUL “LINGURITELOR PERSONALE” ESTE CREAT, in numele grijii pentru “cei mai slabi in credinta”/ PS IGNATIE: “Biserica se conduce nu prin comunicate, ci prin cuvinte pastorale asumate”/ REACTII, ATITUDINI, CLARIFICARI si MARTURII din partea corpului eclesial viu in privinta SMINTELII create de primul comunicat al PATRIARHIEI si a relatiei dintre SFINTELE TAINE – LINGURITA – BOLNAVI – IGIENA

Nou cuvant de incurajare si limpezire al MITROPOLITULUI NEOFIT DE MORFOU in mijlocul PANDEMIEI COVID-19: “Problema noastra este FRICA! Toate acestea se intampla ca sa nu avem Pasti cu pace noi, ortodocsii, CA SA NU AVEM INVIERE! ASTA E CE II ARDE… Acum a venit momentul in care va da examen credinta noastra!”

MESAJ PUTERNIC AL PARINTELUI EPISCOP MACARIE, de Bunavestirea indoliata, “in zilele cand vestile rele ne coplesesc”: “BISERICA A DEVENIT UN CONVENABIL TAP ISPASITOR IN ACESTE VREMURI DE CERNERE. Credem cu tarie ca IMPARTASANIA din acelasi potir NU TRANSMITE INFECTIE! Portile iadului de vor lovi Biserica nu o vor putea prabusi!” (VIDEO, TEXT)/ RUGACIUNE FIERBINTE LA VREME DE MOLIMA

“SFINTELE TAINE sunt realitati, nu simboluri. Este o PROFANARE sa ne gandim sau sa ne apropiem de ele ca si cum ar fi realitati biologice obisnuite, perisabile” – Marturisirile limpezi si puternice ale unor EPISCOPI ROMÂNI (PS MACARIE, IGNATIE si IUSTIN) despre SEMNIFICATIA SI PUTEREA SFINTEI IMPARTASANII, in contextul “ISPITEI de a dori sa modificam DUPA BUNUL PLAC randuiala liturgica statornicita in Biserica”

PS IGNATIE despre MINCIUNA PROPAGANDISTICA si “CIUMA” FALSURILOR aruncate in vreme de criza, pentru EXPLOATAREA FRICILOR OAMENILOR (video, text)/ MOLIMA HRISTOFOBIEI IN VREME DE PANDEMIE – raspuns polemic atacurilor inversunate ale ACTIVISTILOR PROGRESISTI impotriva clerului BOR pentru FOLOSIREA LINGURITEI EUHARISTICE

SFÂȘIETOAREA SCRISOARE DESCHISĂ către RAED ARAFAT a preotului ANDREI ROȘCA, cerând REDESCHIDEREA BISERICILOR: „Dacă nu îi dăm voie lui Dumnezeu să lucreze prin preoți și prin oameni, MORTALITATEA va înghiți lumea!”/ Indignarea unui preot: „GATA, E SUFICIENT! Nu înțelegeți că lupta voastră este de fapt împotriva lui Hristos?”/ Mărturia unui medic de la POLIZU: „ÎMPĂRTĂȘANIA ESTE SALVATOARE!”

Ceremonia pogorarii Sfintei Lumini la Ierusalim este posibil sa aiba totusi loc/ BULGARIA, APARATA DE CORONAVIRUS DE SFANTUL NICHIFOR CEL LEPROS SI DE… CREDINTA MARTURISITOARE A PRIM-MINISTRULUI SAU, BOYKO BORISOV: “Nu pot inchide bisericile! De la aceasta criza NUMAI DUMNEZEU NE POATE SCAPA!”/ SFANTUL NICHIFOR SE ARATA IN VEDENIE: “Exista un leac si acesta este… SFANTA IMPARTASANIE!”

VAL DE INTIMIDĂRI și ACUZAȚII IRESPONSABILE cu iz de persecuție ANTI-ORTODOXĂ din partea dușmanilor ideologici ai Bisericii: DENUNȚ PENAL pentru PREOȚII Catedralei Mitropolitane din CLUJ pentru folosirea aceleiași lingurițe euharistice. EMIL MOISE cere testarea sau IZOLAREA LA DOMICILIU A TUTUROR SLUJITORILOR BISERICII

“NU LOVIȚI BISERICA LUI HRISTOS!” – Reacție-avertisment MĂRTURISITOARE a PS IUSTIN, episcopul Maramureșului și Sătmarului: „Revino-ți popor român! Întoarce-te la Dumnezeu! Cinstește Sfânta Biserică și rânduielile ei!”/ Răspunsul ferm al ARHIEPISCOPIEI TOMISULUI dat agresiunii DSP Constanța/ CLOPOTELE BAT ȘI CHEAMĂ LA RUGĂCIUNE COMUNĂ ÎN ÎNTREAGA ȚARĂ, LA 12:00

PARINTELE MILEA DE LA BUZAU – Cuvant cu putere in Duminica Sfintei Cruci, la ultima Liturghie cu credinciosi din perioada PANDEMIEI: “CÂND VA ÎNCETA LITURGHIA VA ÎNCETA ROMÂNIA! Dragii mei, sunt vremurile din urmă. NE CEARTĂ DUMNEZEU” (VIDEO, TEXT)

“Zilele instrăinării” – între SUROGATUL SLUJBELOR “ONLINE” și AMĂGIREA PUSTNICIEI ÎNCHIPUITE. “Pogorământul trebuie să rămână pogorământ și să nu devină regulă”/ “SIMPLA STARE ÎN FAȚA UNEI CANDELE APRINSE într-o cameră întunecată vă va adînci în rugăciune mai mult decît toate LIVE-urile”

RASTIGNIREA LUI HRISTOS pe altarul STIINTEI-IDOL? Pana unde vrem sa mergem cu… “IGIENIZAREA CULTULUI ORTODOX” si cu EXALTAREA CIVISMULUI? “Din ajutor, știința a devenit un dumnezeu-surogat”, care ne ajuta SA IL IZGONIM PE DUMNEZEUL CEL VIU/ Indemn in versuri pentru păstori la MARTURISIREA CURAJOASA A CREDINTEI CURATE

MARELE CONSPIRATOR si DISCIPLINAREA LA SCARA PLANETARA/ “Injecteaza FRICA si STAPANESTE!” sau drumul inapoi de la Huxley la ORWELL/ Apocalipsa LIVE, omul complet VIRTUALIZAT si auto-decapitarea lumii/ COVID-19: BOMBA care distruge civilizatia. VIRUSUL TOTALITARISMULUI si MIZA REALA A ”RAZBOIULUI LINGURITEI” “Zilele cand Cipul va deveni obligatoriu nu sunt departe. Mai aproape este insa vacccinarea obligatorie”


Categorii

1. DIVERSE, Comunicate, Pandemia de coronavirus/ COVID-19, Pastile/ Invierea, Patriarhul Daniel, Raspunsurile Bisericii la problemele vremurilor, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Sarbatori, comemorari, sfinti, Sfanta Impartasanie

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

51 Commentarii la “Indrumarile oficiale ale Patriarhiei privind SLUJBELE DE FLORII, SAPTAMANA MARE si SFINTELE PASTI/ Pr. Ciprian Mega (Oradea) – SCRISOARE DESCHISA CATRE PATRIARHUL DANIEL

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Doamne ajuta
    sa mai lasam inca putin loc sperantei si, mai ales, lucrarii lui Dumnezeu in cele ce ne depasesc pe noi. Am citit multe pareri, circula tot felul de mesaje de la parinti, maici, unele incurajatoare, unele aproape deznadajduitoare… pe unele le citesc si incerc sa le uit, la unele imi ramane gandul mai mult, mai ales cele care nu sunt foarte alarmiste…iar pe cele datatoare de nadejde chiar le distribui – cum ar fi un mesaj primit astazi, in care se spune ca o maica din Creta, aflata in coma si-ar fi revenit si ar fi spus ca virusul va muri pana la Inviere…o fi nu o fi asa, eu asa simt, ca trebuie sa nadajduim in puterea Domnului de a ne renaste.
    Citeam de curand in revista Ascetic Experience ca profetia adevarata este cea care nu da date fixe – ‘in septembrie se va intampla asta, in noiemebrie cealalalta’ – si inclin sa cred ca e o abordare in duh autentic ortodox.
    Poate gresesc, dar cred ca multi si-au invatat lectia – ma refer la cei deschisi sa invete ceva din incercari …de la ceilalti nu avem ce astepta!
    Si mi-a mai ramas la inima un cuvant al unui parinte:
    Unde erau ucenicii la Invierea Domnului? Inchisi in casa de frica iudeilor! Hristos a trecut prin usile incuiate. Asa va trece si acum!

  2. Exista un vechi dicton “rufele se spală în familie, nu în public”.
    Oricâte tare, real sau închipuit, au ierarhii acum nu e momentul sa ne punem singuri in neascultare, simplu credincios sau preot. In termeni militari, ierarhii sunt generalii, preoții căpitanii, iar noi credincioșii, soldații.
    Scopul este vădit, vor să ne dezbine, această separare a credincioșilor de preoți și ierarhi este targetul.
    Bate pastorul și turma se va risipi, o aplicare a divide et impera.
    Societatea românească e deja distrusă, oamenii se urăsc și își aruncă vorbe grele. Diaspora vs. cei din tara, spre exemplu. Aici lucrurile sunt lămurite pentru multa vreme.
    În Biserică asta e miza, ruperea credincioșilor de preoți sau a preotului de ierarh sau a credincioșilor de ierarhi.
    Nu e momentul sa ne găsim nod in papură unii altora, sa ne contestam ierarhii și să credem în mod greșit că în noi a rămas credința.
    In grădina Ghetsimani, Hristos s-a dat prins în mâinile acuzatorilor săi, știind că va fi dus la moarte. Iar lui Petru i-a zis să bage sabia în teacă, că nu așa urma să îl înfrângă pe cel viclean.
    Cu răbdarea suferinței și cu moartea Sa urma să biruiască iadul și moartea.
    Sa ne inghitim deci toate vorbele critice, care ni se par drepte si care oricum nu vor îndrepta pe nimeni și să fim alături de preoții și ierarhii nostri.
    Acum e momentul sa ne apărăm preoții si ierarhii, sa ne facem scut in jurul lor, căci sunt atacați din toate părțile de dușmanii lui Hristos și ai Bisericii.

  3. Dragi frati si surori,

    Citesc si urmaresc acest site (carte virtuala) de foarte foarte multi ani, in tacere. Citesc si comentariile si imi sunt de mare folos, mai ales in aceste timpuri care iata anunta inceputul durerilor… Toate se fac pentru Slava lui Dumnezeu si mantuirea oamenilor! Daca asa a randuit Dumnezeu, ca in aceste vremuri sa avem anume acest Patriarh, caci fara voia Lui nimic nu se face, inseamna ca asa am meritat ca popor si asta face parte din planul lui Dumnezeu! Nu stim noi ce este in sufletul acestui Prea Sfintit (caci asa se cuvine sa ne adresam – indiferent de propriile noastre opinii) si nici de ce a luat deciziile care le-a luat. Dumnezeu e judecatorul sau si al nostru al tuturor! Suferinta a facut intotdeauna parte din crucea neamului romanesc si cred ca nu vom fi scutiti de aceasta, caci numai suferinta e mantuitoare, de asta si neamul acesta este atat de incercat… vorbesc din prisma propriei mosteniri… caci sunt basarabeanca si cred ca asa cum a fost schingiuit poporul din bucatica aceasta de pamant, mereu rupt, batut, cucerit si recucerit, omorit, deportat, fortat sa isi schimbe limba si traditiile de atatea ori… si totusi s-au mai pastrat oameni credinciosi si frumosi la chip pana acum… cand iata iarasi trebuie sa isi ridice crucea si sa mearga spre Golgota… Nu avem noi dreptul sa judecam slugile Domnului care stau in scaunele lor asa cum le-a ingaduit Dumnezeu sa stea (caci daca nu era ingaduinta de la Dumnezeu, nu stateau acolo); datoria noastra este sa ne curatim sufletele noastre, si sa ne pastram propria credinta si asta putina … iar restul ni se va adauga. Putem analiza ce se intampla, putem trage concluzii, putem sa nu fim de accord cu ce se intampla, dar sa ne pastram linistea si sa privim cu luare aminte aceste lucruri, pentru a nu cadea in deznadejde sau in disperare, sau mai rau in judecata apropelui si rastignirea sa tocmai in aceste zile cand suntem chemati la pocainta… Ce e dat sa se intample, oricum se va intampla, caci raul cere alor sale sa se implineasca si timpurile se apropie … Dar cu credinta in Dumnezeu si in Iisus Hristos sa mergem inainte! Asa mi-a zis bunica mea care a prins si foametea, si razboiul si deportarile… si timpurile de acum, sa avem credinta in Dumnezeu si Maica Domnului si toate le vom trece, daca va voi Dumnezeu si asa a randuit pentru noi!
    Multumesc mult fratelui @eucred pentru ca ne-a mai impartasit din ceea ce si lui i s-a dat sa stie! Mare lucru e sa te poti pregati! Daca poti sa ne mai luminezi, multora ne va fi de folos! Multumesc si color doi @admini pentru minunata lucrare care o fac cu acest site si tot continutul de aici! Nu stil cat are rost sa ne dam noi cu parerea despre preoti si vrednicia lor in aceste vremuri, caci nu se stie cum ne vom arata noi atunci cand cu adevarat vom fi pusi sa marturisim… Dumnezeu sa ne ajute si sa ne dea putere… caci mari caderi vor fi…iar noi suntem tare slabi! Dar spunea parintele Selafiil cel Orb, sa nu ne despartim de biserica cea adevarata nici cum!
    Iata vine saptamana Patimilor… sa lasam lumii rautatea ei… sa nu mai adaugam si noi la ea… Am locuit multi ani in Bucuresti, si imi aduc amine ce lucrare mare se facea in Postul Mare de catre preoti care nu mai conteneau sa spovedeasca… se curata lumea de pacate, cu mic cu mare, mai vrednic, mai nevrednic, multi isi aduceau aminte si de suflet. Se faceau cozi la Biserici de se vedeau din afara lor (asa cum stau acum la supermarketuri) …si asa se curata intreaga tara de multe si grele pacate…. nu doar Bucurestiul. Iata ca anul acesta nu s-a mai spalat haina tarii … vin vremuri grele! Dar sa nu ne pierdem nadejdea in Dumnezeul nostru! caci El este Aparatorul Nostru… de cine ne vom teme?!

  4. Cristian Dogaru
    23 ore ·

    Nu-i asa ca n-ati sesizat vreo legatura intre interdictia de a circula dupa ora 22 si mersul la Inviere?

    Initial s-a argumentat cam cu jumatate de gura ca exista riscul ca tinerii sa iasa seara din casa. Si unde sa mearga cu Centrul Vechi inchis, basca toate PUB-urile si restaurantele din tara cu lacatul pe usa? In parcuri nu se mai putea, eventual in fata blocului dar acolo oricum ies, nu era nevoie de o interdictie. Curse ilegale de masini? Hai sa fim seriosi, cati fac asta? Dupa ora 22 se putea iesi insa de Inviere iar daca puneau restrictia in Vinerea mare ar fi fost prea batator la ochi. Asa, cu 2 saptamani inainte, nimeni nu a batut pana acolo.

    Cand vezi avioanele burdusite care pleaca acum spre Spania, metrourile care circula zilnic, hipermarketurile deschise te intrebi de ce sperie atat de tare cateva zeci de minute pe care oamenii le-ar petrece in curtile bisericilor intr-o singura seara? In primul rand, pentru ca decidentii nostri nu o vad ca pe o nevoie elementara precum hrana sau jobul ci mai degraba ca pe un moft retrograd. Stiu, declarativ multi se asuma credinciosi, bat de nevoie si cruci dar cand este sa tina cont de dorintele credinciosilor adevarati…asculta specialistii. Nu mai pomenesc de contra exemplul bulgaresc, georgian sau sarbesc. Apoi, pentru ca intuiesc ca nu iau nota buna daca joaca pe cartea Bisericii, nu e de bon ton sa sprijini singura institutie care mai pastreaza legatura cu fibra nationala intr-o lume a globalismului. Sigur, nu au nimic cu credinta in abstract, cand vine insa vorba de institutia Bisericii ortodoxe multi o dau repede pe “mai bine spitale decat catedrale”. Din acest motiv Biserica trebuie aparata cu toate lipsurile slujitorilor sai. Statul national, atat cat mai exista aici, nu poate fi separat de Biserica. As vrea sa spun asta si despre Armata dar mi-e mai greu sa o fac de cand s-a “internationalizat”. Mai avem o Politie timorata si tot mai redusa numeric, o Justitie controlata politic si ghidonata de servicii si niste servicii de informatii care au acaparat cam tot la nivel national cu scuza ca se subordoneaza totusi docil partenerilor strategici. Asa ca ce ne-a ramas autentic romanesc pe aici?

  5. @Tuturor,
    Sa ne gândim si din alta perspectiva la aceste restrictii, desi sunt de acord cu cei care sunt impotriva lor. Dumnezeu ne interzice sa intram in Biserica din cauza pacatelor noastre, precum a facut cu sfanta Maria egipteanca. Ce a facut ea atunci – s-a rugat Maicii Domnului si a facut o promisiune care i-a devenit tel in viata. Si noi in aceste conditii ar trebui sa ne gândim in primul rand la pacatele noastre si sa ni le asumam. Apoi sa acceptam situatia de moment in mintea si in gândurile noastre si sa-L rugam pe Hristos sa ne ajute in aceasta prigoana.
    Trebuie sa ne gândim si la cei care conduc tara acum ca la niste slugi ale celui rau, prinsi in capcana lui, inconstienti si abulici, incapabili sa mai vada Darul Creatiei, adica viata lor, viata celor din jurul lor, a poporului pe care il conduc, pamantul tarii acesteia, cu frumusetile lui, cu manastirile si bisericile lui, cu sfintii pe care ni I-a dat Dumnezeu aici si la toti ceilalti ortodocsi. Trebuie sa-L rugam pe Hristos sa-i ierte si sa le indrepte gândurile spre a face binele, nu raul. In acest fel noi ne-am face macar datoria minima de crestini si ei, Dumnezeu cu mila !

  6. Deci la Biserica si la scoala nu-i voie, ca ne-nsfaca corobau, da’ daca Germania cere culegatori de sparangheli si cartofi, unii romani sunt exceptati de la carantina si se pot aduna mai mult de 8 (sic!) ca sa plece in autobuze si avioane la cules, restul fraierilor sa fiarba la cutie , in zeama lor… chiar si in Noaptea Invierii…Ordinul asta vine DE SUS, deci legea asta care ne obliga sa stam inchisi in case si sa nu mergem la Invierea Dumnezeului nostru, puterea dainuirii acestui popor de 2000 de ani ,nu poate sta in fata Ordinului de SUS care calca aceasta lege data tot de cei DE SUS. A accepta minciuna din cauza fricii nu are nici o legatura cu intelepciunea, cum adica, sa fim uniti in frica si lasitate? Pai tocmai din cauza asta ei au ajuns aici si incalca pe fata legea pe care au dat-o tot ei !.
    Cinste acestui Preot care spune lucrurilor pe lume, credeti ca vrednicul de cinstire Parintele nostru Arsenie Papacioc, sau PS Bartolomeu Anania sau Parintele Iustin Parvu si alti mari Parinti ai nostri n-ar fi zis nimic in aceasta situatie pe motiv ca ne “dezbinam” intre noi ?

    “Și-am zis verde de albastru,
    mă doare un cal măiastru,
    și-am zis pară de un măr,
    minciună de adevăr…”

  7. “Voluntarii din parohii, purtând mască, mănuşi şi ecuson, vor primi Sfânta Lumină şi o vor distribui doar la casele credincioșilor care o solicită şi care o aşteaptă numai în fața locuinței, având în mână o candelă sau o lumânare.”

    Aici e cheia – ne putem aduna cel putin 20% de Romani care sa solicitam Lumina? Nu trebuie sa incalcam legi, sa rupem gardurile bisericilor, pentru a face o marturisire conducatorilor si Ierarhilor nostri.

  8. @ Gheorghe:

    Nu, nu putem. Nu se intampla nici povestea cu voluntarii care impart lumina. In realitate… nu e voie si nu va fi nimic. Se va putea lua dimineata, dupa 6, eventual, din fata bisericilor, dar nici macar asta nu e garantat si foarte probabil nu va fi peste tot. Oi fara păstor…

  9. Pingback: ACORD NEAȘTEPTAT - și BINEVENIT - între PATRIARHIE și MAI privind distribuirea Sfintei Lumini. Inițiativa de „consolare” a credincioșilor stârnește JIHADUL ANTI-ORTODOX. USR protestează, Andrei Caramitru se auto-exclude din BOR (?!), trolli i
  10. Sunt student in anul 1 la Facultatea de Teologie Ortodoxa “Justinian Patriarhul” din Bucuresti. M-am bucurat mult sa citesc scrisoarea parintelui Ciprian si multumesc “Cuvantului Ortodox” ca ati ales sa o publicati.
    M-as bucura sa vad si din partea parintilor mei profesori de la facultate, astfel de opinii. Respectam ce ni se spune, insa ca oameni ne putem exprima opinia. Mai ales cand avem prilejul de a marturisi Adevarul-Ortodox.
    Avand in vedere ca facultatea de teologie este la baza Dealului Patriarhiei, cred ca opinia/vocea profesorilor mei ar fi ajuns mai repede sus pe Deal, decat scrisoarea din Cipru a parintelui Mega. Informatia ar fi ajuns mai repede si poate asa am fi avut mai multa libertate de Sfintele Pasti.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare