Putin, Eurasia si ortodoxia moscovita. CE OPTIUNI (NU) ARE ROMANIA?

Recenta intalnire tinuta la Kremlin intre reprezentantii Bisericilor Ortodoxe si presedintele Rusiei, Putin, reflectata pe site-ul nostru, a reaprins dezbaterea legata de semnificatia polului eurasiatic de putere pentru noi.

Un lucru ciudat este ca discutia se concentreaza, in mare parte, in jurul lui Putin. Unii il considera un lider, daca nu providential, atunci macar …semi-providential, luand in serios mesajele sale emise catre lumea ortodoxa si eurasianismul lui Dughin in general. Acestea, zic ei, nu ar fi doar vorbe, propaganda, caci sunt dublate si de fapte: Rusia are legi anti-LGBT, se incurajeaza un parteneriat cu Biserica, se implica in apararea crestinilor din Siria etc.

Opinia noastra, ce va fi detaliat in comentariile reluate mai jos, este ca, din punct de vedere geopolitic global, prezenta unui pol de putere si de valori alternativ fata de lagarul euro-atlantic este un lucru util. Hegemonia mondiala a unui imperiu e periculoasa si apucaturile americane nu sunt deloc mai “civilizate” decat ale rusilor, ca tot veni vorba. Dar asta la un nivel foarte general, global.

La un nivel mai specific, recunoastem Rusiei rolul sau si vocatia de principala tara si cultura a lumii ortodoxe. Iar acest lucru este bun. E bine sa existe o Rusie ortodoxa (!) puternica, un pol nu atat politic, ci mai ales civilizational, care sa semene macar cat de putin cu visul mesianic al lui Dostoievski (exceptand ideea superioritatii slave). Aceasta vocatie, insa, trebuie sa o recunoastem, este departe de a fi valorificata, in prezent. Sunt elemente, insa ar mai fi mult pana departe.

Ajungand la Putin si regimul sau, acesta are meritul, din punct de vedere strict national-rusesc, ca a restabilit trainicia statalitatii rusesti si a importantei de mare putere a tarii sale. Regimul instituit de acest kaghebist cu sange rece, care nu ezita sa-si elimine sau inchida adversarii, este insa un regim postsovietic, adica o resapare a fostelor ramasite ale URSS. Pe plan intern, regimul sau este oligarhic, structural mafiot. Proiectul Eurasia, in cele din urma, provine din acest fond ex-sovietic, se realizeaza cu aceleasi mijloace, instrumente si aceiasi oameni ai URSS adaptati insa noului context si evolutiei tehnologice. Eurasia nu are un fond ortodox, din punct de vedere structural-geopolitic. A inceput sa aiba o forma ortodoxista din punct de vedere ideologic.

Putin, de cativa ani incoace (si nu de la inceputul puterii sale), a inceput tot mai mult sa instrumentalizeze politic legaturile cu Patriarhia Moscovei si sa foloseasca potentialul relational al acesteia in scopuri de politica externa. Vizitele PF Kirill sunt in mod cert convenite cu Kremlin si reprezinta o adevarata politica externa secundara a Rusiei. Ortodoxia e folosita ca ideologie identitar-nationala care joaca rolul acelei culturi dominante fara de care o tara, si cu atat mai mult o putere, nu poate rezista. La un nivel general acest lucru e util si firesc oarecum (fiecare societate incearca sa-si consolideze valorile dominante), insa prin strategia putiniana ortodoxia risca sa se transforme in ortodoxism eurasianic, ceea ce pagubeste ortodoxiei in general (ca sa nu mai spunem ca o ortodoxie slavista este de-a dreptul o erezie prin filetism si desconsiderarea celorlalte forme de ortodoxie). Nu de ideologie e nevoie in aceste vremuri, ci de pocainta, de transfigurare, de un popor innoit duhovniceste.

Rusia lui Putin, pentru cine este lucid, nu este nici Rusia profetiilor sfintilor rusi, nici Rusia pe care o voiau marii Dostoievski si Soljenitin, adica o Rusie puternica dar altruista, atragatoare, dar nu cotropitoare, o Rusie care sa nu aiba complexul si obsesia europeana care o face sa caute mereu sa se extinda catre Vest, in loc sa valorifice potentialul sau intern. Rusia e un imperiu si se poarta ca atare. Imparte prazile pe care nu le poate stapani singura cu celelalte imperii. Chiar si in unele dosare in care s-ar spune ca Rusia procedeaza constant, ca in dosarul Kosovo, totul se reduce la un cinic realpolitik fara niciun Dumnezeu. Serbia a acceptat pactul cu Occidentul, care institutionalizeaza cedarea Kosovo, la indemnul tacit al Moscovei si pentru ca Rusia vrea sa aiba un insider in Uniunea Europeana. Serbia nu avea alternativa – pentru ca Rusia nu e in stare sa si-o asume ca satelit in Eurasia si pentru ca in Vest conditiile erau clare. Asa se explica si de ce patriarhul Kirill a sustinut caterisirea lui IPS Artemie.

Pana la urma, Rusia, asa cum arata in prezent, nu are magnetismul civilizational  de a fi un pol cu adevarat alternativ fata de Europa, nu are cum sa aiba influenta majora pozitiva in regiunile Europei de Sud-Est sau Centrale. Asa ca ambitia lui Putin de a se extinde catre aceste zone, nefiind dublata de ceva substantial ci doar de proiectul Eurasia, se va reduce la ce stie el si ai lui mai bine: forta brutala.

Sa nu uitam ca taria ortodoxiei sta altundeva, nu in puterea lumeasca: Pr. Gh. Metallinos despre NOUA ORDINE MONDIALA, U.E. si NOUA ERA. Care este taria ortodoxiei si la ce duce IDEOLOGIZAREA acesteia?

(…) Acesta este motivul pentru care Ortodoxia nu poate niciodată să ia un caracter politic, ca un Vatican al Răsăritului. Centru al unităţii ortodocşilor rămâne în mod neclintit Sfânta Masă şi nu vreun demnitar, fie el şi bisericesc. Recurgerea la mecanismele politice al lumii acesteia este pentru Ortodoxie nu întărire, ci slăbire. Puterea Ortodoxiei constă în neputinţa mijloacelor ei, iar bogăţia ei în harul dumnezeiesc. (…) Este uşor să inventeze cineva o aşa numită ideologie politică ortodoxă, care va fi, însă, ceva monden[lumesc, n.n.] şi născut mort, conducând la continue sciziuni şi ivirea de grupări. Ortodoxia funcţionează într-un mod care uneşte şi transformă în totalitate, ca o putere duhovnicească, rugătoare şi luptătoare „pentru viaţa şi mântuirii lumii întregi”. (…)

In ce ne priveste pe noi, consideram ca lucrurile sunt destul de clare. Romania, cum spunea si o comentatoare, este oricum in curs de anihilare. Prima prioritate a tarii noastre nu ar trebui sa fie unde sa mergem, ci cum sa ne revenim pe plan intern. Si semne de revenire nu exista, dimpotriva. Suntem prinsi intre ciocan si nicovala, intre stapanii de sclavi cu guler scrobit din occident si cizma putinista. Dar cea mai grava este propria noastra prabusire…

PS: toata discutia despre perceptia rolului Rusiei in Estul Europei are reverberatii mai adanci, istorice. E ceva ce propagandistii euroatlantici nu au cum sa priceapa sau sa accepte. Dar tot de atunci, din istoria ultimelor 3-4 secole, dureaza si ranile care au facut ca in Romania filorusismul sa devina mai degraba marginal, mult inainte de era comunista si chiar si inainte de era statului modern.

***

#admin1

(…) Sa le luam pe rand:

Putin la tinerete ca la batranete: ARESTAND DIZIDENTI ANTI-SOVIETICI – FOTO

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/07/25/lavrov-moldova-ue-mitropolitul-vladimir-contestat-putin-tanar-kgb/

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/02/04/proteste-in-rusia-ce-spera-opozitia-anti-putin-neoliberalismul-a-la-russe-si-spectrul-unor-schimbari-dramatice/

Ultimul material este interesant si ne da o idee despre genul de “alternativa” care exista in regimul putinian din Rusia. Asadar, si acolo este vorba despre un neoliberalism – desigur adaptat la context si condus, in principal, de fostii agenti KGB – cum e cazul chiar cu actualul premier si viitorul presedinte al Rusiei. Dar tot neoliberalism, adica o structura de putere prin care mari corporatii spoliaza resursele unei tari in foloase private. Poate asa se explica si de ce Rusia s-a conectat fara probleme la “modernizarea” de tip card electronic universal – ca sa dam doar un exemplu. Si, apropo, Rusia tocmai ce a fost primita in OMC (Organizatia Mondiala a Comertului), masura fiind receptata ca un fel de concesie facuta de SUA in schimbul presiunilor exercitate cu scutul antiracheta.

Insa Rusia e, totusi, …Rusia. Kaghebisti si neoliberali, ei reprezinta un imperiu care incepe din ce in ce mai mult sa fie inghesuit de SUA si China. Structura de putere care, prin Boris Eltin, parea ca se va autodizolva, recuperata ulterior de Putin si intarita, se afla acum sub mai multe presiuni – atat din afara, cat si din interior. Aici se pune intrebarea: de ce preseaza, oare, liderii euro-atlantici Rusia lui Putin (adica regimul sau), avand in vedere ca nu e, in mod fundamental, diferita de ei? Sa fie o chestiune ce tine pur si simplu de imperii? Sa fie regimul putinian pe lista revoltelor si razboaielor civile care matura, deocamdata, doar Orientul Mijlociu? Probabil ca da, pe principiul prin haos spre ordine, asa cum au inlaturat recent dictaturile din tarile arabe care, anterior, le erau cvasi-aliate.

In orice caz, in timp ce regimul neoliberal putinian se afla sub presiuni tot mai mari, Biserica Rusiei pare ca recupereaza teren din ce in ce mai mult. Stim ca se banuieste, referitor la Patriarhul Kirill, ca a fost agent KGB. Agent sau nu, pana una alta e patriarh al unui organism viu si credem ca cel care castiga teren in Rusia nu e un agent de influenta, ci acest Trup ce e Biserica.

Influenta tot mai mare a Bisericii Ruse in societate se reflecta si in viata politica, lucru observat, deja, si de straini. E adevarat ca Patriarhia incepe sa se manifeste explicit impotriva demonstratiilor de strada anti-Putin, Patriarhul Kirill declarand ca ortodocsii nu ar trebui sa participe la mitinguri. Gestul nu a fost trecut cu vederea de Putin, care a aratat ca statul ramane in continuare indatorat Bisericii pentru prigoana comunista si ca va continua sa isi plateasca datoria. Chiar daca legaturile dintre Biserica si stat raman, evident, primejdioase, totusi, la nivel strict pragmatic, relatia dintre Biserica si regimul politic, in Rusia, incepe sa fie tot mai mult un parteneriat si mai putin o subordonare. Calitatea, fondul acestui parteneriat si sensul lui va decide, pana la urma, si soarta Rusiei. Daca e unul meschin, meschina-i va fi si soarta.

Ca tot suntem la acest capitol… Pr. Vsevolod Chaplin a cerut premierului sa defineasca mai clar si raspicat, in articolele sale programatice, rolul Rusiei in contextul transformarilor multiple prin care trece lumea, incepand cu cele economice si terminand cu cele legate de ordinea internationala. Chaplin ar vrea ca Rusia sa raspunda adecvat marilor provocari prin care trece lumea (spre deosebire, se subintelege, de regimul hegemonic american). Sa aiba, adica acel rol vizionar de alternativa reala fata de sistemul economic si international dominant. E capabil Putin sa implineasca astfel de asteptari?

Nu, sau, cel putin, nu in conditiile in care este reprezentantul unui regim corupt, abuziv si autocrat. Nu cat timp este … Putin. Stim insa ca pana si Stalin, cand cutitul nazist i-a ajuns la os, s-a intors retoric catre Maica Rusie si chiar si spre Biserica, facand minime concesii (repede retrase, dupa ce germanii au fost respinsi). Asadar, euro-atlanticii, in incercarea lor de a scapa de Putin si de a provoca schimbari dramatice in Rusia, s-ar putea sa obtina un rezultat opus asteptarilor lor. O ultima zvacnire a unui fost imperiu tarist.

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/10/18/putin-si-imperiul-eurasiatic-visul-electoral-de-iarna-al-ursului-de-la-rasarit/

ORIGINILE SI SENSUL IDEOLOGIEI EURASIANISMULUI. DE CE EURASIA LUI PUTIN CONTRAZICE PROFETIA LUI DOSTOIEVSKI?

(…) Rusia isi declara, mai fatis, pretentiile de hegemonie cel putin in zona sa de influenta si isi orienteaza activitatea serviciilor secrete catre tintele strategice printre care, evident, Europa de Est. Este o situatie in care se reediteaza perioada dinaintea primului razboi mondial, cand fiecare imperiu incerca sa isi maximizeze pozitia geostrategica, facand acest lucru printr-o acerba competitie cu celelalte imperii. Ambitia Rusiei putiniene ar fi de a genera o regiune similara Uniunii Europene, fondata, zice-se, pe aceleasi princii “integrationiste universale”. Proiectul parca ar contine si niscaiva frustari de KGBist care vede ca UE a reusit ce nu a reusit URSS…

Eurasianismul este un fel de ideologie care s-ar presupune ca se opune atlantismului, intruchipat de SUA si NATO, in special. Pana la urma, avem aici o definire tot mai accentuata a Rusiei ca o putere opusa puterilor occidentale.

Cum ne influenteaza pe noi acest lucru? Pe langa faptul ca am devenit tinta de razboi, si pana la izbucnirea previzibilului razboi, tara noastra a devenit teatru de operatii pentru serviciile secrete. Recentul scandal legat de centrul strategic rusesc din Serbia, banuit a face servicii de spionaj fata de scutul de la Deveselu, este relevant in aceasta privinta. (…)

Din toate aceste viziuni ale lui Dostoievski, Rusia putiniana a preluat doar ideile de exercitare a unei influente imperialiste asupra zonelor mentionate. In mod cert, Europa de Est, Balcanii, Constantinopolul si Turcia sunt si acum zone de interes strategic pentru imperiul de la rasarit. Problema Rusiei este ca motivatiile sunt cu totul opuse celor cerute de Dostoievski – care respingea ideea unei uniuni politice fortate in zona. De aceea, imperiul de la rasarit nici nu poate dainui, cel putin in forma aceasta, pentru ca picioarele – fundatiile sale, motivatiile primare – sunt de lut. Pana la urma, tot ceea ce pare ca doreste Rusia lui Putin este doar un loc de onoare intr-o noua ordine mondiala, in care sa ii fie recunoscuta influenta si marirea.

Principala slabiciune a visului eurasiatic este tocmai ideologia eteroclita care ii sta in spate precum si liderul care o promoveaza pe agenda politica – Vladimir Putin, reprezentantul structurilor de putere sovietica nationaliste.

Daca ar fi ca Rusia sa joace un rol mesianic, nu o va putea face decat urmand visul profetic al lui Dostoievski, renuntand adica la pretentiile unioniste politice, la imperialism, la scopul de a ocupa un loc intre marile puteri ale lumii si dand lumii doar marturia Evangheliei. (…)

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/02/09/cum-il-lauda-patriarhul-kirill-pe-putin-ce-promite-la-schimb-premierul-rus-promovarea-bisericii-la-tv-si-apararea-crestinilor-persecutati-din-lume/

E DOAR POLITICA…
Dincolo de aparente, Putin isi fidelizeaza, de fapt, sefii tuturor cultelor principale din Rusia

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/12/06/rusia-unita-sau-nu-prea-%E2%80%9Dprimavara-araba%E2%80%9D-si-%E2%80%9Drevolutie-facebook%E2%80%9D-in-imperiul-rusesc-divizii-de-trupe-speciale-scoase-pe-strazile-moscovei-si-ale-sankt-petersburgu/

Ce urmeaza de aici? In astfel de situatii, ca evolutii probabile ale unei structuri de putere care incearca sa se perpetueze, exista mai multe scenarii:
– Rusia devine din ce in ce mai mult o dictatura. Nu ca nu ar fi si acum, insa vorbim despre un model tot mai autoritarist. Ar fi mai multi factori care ar putea concura catre un astfel de deznodamant: criza mondiala, relatiile internationale tot mai “fierbinti”. Acest context poate reprezenta o “oportunitate” pentru un mesaj de genul “cetatii asediate”. Cam cum se procedeaza in Vest, cu razboiul impotriva terorismului care ar justifica suspendarea unor drepturi civile. Totusi, exista si aici niste limite obiective pe care Putin, oricat ar fi de Putin, nu le poate depasi. Re-crearea sau clonarea URSS – ca model de putere totalitara “alternativa” nu mai pare a fi posibila. Insa autoritarismul in crescendo e cel mai probabil si realist scenariu.

E de ajuns?

Si am mai si dedicat o postare in sine relatiei Romania-Rusia:http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/04/26/romania-rusia-si-noua-ordine-mondiala-ce-se-prefigureaza-la-ce-putem-spera/

(…)Dar Rusia este si un imperiu care are propriile sale interese. Toata politica sa externa este calcul geopolitic cinic: sustine Siria si Iran nu doar pentru propriile interese, ci si ca sa dea de lucru SUA si sa o tina ocupata in Orientul Mijlociu, pentru ca aceasta sa nu aiba timp de Estul Europei sau de alte zone limitrofe ale imperiului rusesc. Cinismul rusesc este resimtit, de noi, cel mai intens, in Rep. Moldova, Basarabia, unde, prin Rogozin, decreteaza ca noi nu avem ce cauta acolo si ca provincia e teritoriul ei. (…)

In acest punct, opiniile celor care comenteaza pe site-ul nostru se impart de obicei in doua puncte de vedere: cei care cred ca ar fi posibila o reorientare catre colosul rusesc si o iesire din complexul vestic, si cei care, vazand in Rusia un dusman implacabil al intereselor si integritatii tarii noastre, ajung sa priveasca interesele euro-atlantice drept mijloace de eventuala auto-protectie. Nu mai bagam acum in seama propaganda vestica de la noi, care, simpla propaganda fiind, nu tine seama de realitati.

Ne putem reorienta catre Rusia? Vorbind realist, nu, din doua motive: 1) cel aratat deja, ca suntem captivi intereselor euro-atlantice si 2) pentru ca Rusia e departe de a fi alternativa substantiala, acel Imperiu ortodox care sa poata proteja altruist natiunile ortodoxe, asa cum dorea Dostoievski tarii sale. Discrepanta intre ceea ce acesti doi mari rusi, Dostoievski si Soljenitin, cereau de la tara lor, si ceea ce face Rusia in mod concret in materie de politica interna si externa, nu poate justifica sperantele legate de ridicarea unei puteri ortodoxe protectoare inclusiv pe plan istoric in aceste timpuri. Rusiei i se potriveste foarte bine acest verset: Dar voi ca nişte oameni muriţi şi ca unul din căpetenii cădeţi. Adica, avand vocatia unui imperiu ortodox, se comporta ca unul lumesc si, prin urmare, sufera aceleasi legi ca orice alt imperiu, din perspectiva biblica: urias cu picioare de lut care, dupa un moment cuminant de putere, se prabuseste, pentru ca nu intelege ca puterea sa ii e ingaduita, nu ii e proprie. Insa, in momentele sale de manifestare a puterii, zdrobeste pe cei mici din jurul sau – printre ei aflandu-ne si noi. (…)

Acum, nu noi avem o problema daca pentru simplu fapt ca nu suntem antirusi cu spume, nu se citeste sau nu se intelege nimic din ce scriem. De la bun inceput am spus acelasi lucru: in ciuda trasaturilor de pol geopolitic alternativ (alternativ in sens global, nu ca optiunile politica pentru noi), inclusiv cultural, Rusia e un imperiu colonialist condus de un lider dictatorial, prin urmare politicile sale vor fi brutale ca ale oricarui alt imperiu. Bun, daca unii prefera cizma ruseasca pe gatul lor, e treaba lor, noi nu sustinem si nu vom sustine niciodata asa ceva. Si apoi, ce atata tam-tam cu optiunea rusa? Optiunea rusa deja o traim, ca doar a fost la Bucuresti seful serviciilor secrete rusesti ca sa imparta prada romaneasca cu americanul (http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/06/17/servicii-secrete-rusia-cia-sua-bucuresti-scut-antiracheta-spionaj-electronic-g8-nsa-utah-mormoni/)

Cat despre unirea cu Moldova in Eurasia, asta se traduce prin ciopartirea Romaniei. Nu s-ar putea face decat prin ruperea Transilvaniei de Romania si transformarea restului in federatie, asa cum, de altfel, vor rusii sa faca Moldova – iar propunerile lor de federalizare, nota bene, dateaza inca de pe vremea cand la Chisinau functionau guvernele pro-moscovite ale “crestinului” porcin Voronin. Iar Dughin e orice numai ortodox nu in conceptie (am aratat aici ce si cum:http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/06/30/dughin-moldova-romania-integrare-eurasia-pacepa-reactivaat-sua-razboi-final/)

***

#admin2

@sherlok:

Cu atit mai trist ca ati scris sau ati preluat din ziare dubioase precum romania libera astfel de articole.

Am preluat din surse disponibile, asa cum facem pe orice subiect posibil. Iar ce scriem noi scriem din mintea noastra, putina, proasta sau nepriceputa, dar in mod cert a noastra, nu dupa ce zice romania libera, adevarul, gandul sau ria novosti. Si… chiar e destul de vizibila diferenta, nu vrem sa accentuam aiurea niste lucruri, insa nu am vazut o abordare similara, care merge pe nuante, in alte parti, fie mediatice, fie blogaristice. Stim, abordarea asta proprie si nuantatae extrem de nepopulara si greu de inghitit. Oamenii vor lozinci facile, logica binara, maniheista, legi istorice mecanice.

De acord aici,numai ca legile votate in Rusia care interzic propaganda homosexuala,adoptiile de copii de catre gay,legea blasfemiei parca ( adica batjocorirea insemnelor crestine si propaganda anticrestina ) nu mai sint discurs,ci viata,conduita crestina,atitudine,marturisire, care schimba viata oamenilor in bine.

Sau apararea crestinilor persecutati la Curtea Europei ,de catre avocati rusi si de biserica Rusiei,nu mai este discurs.Sau a celor din Egipt,Siria.

Sau salvarea Siriei de bandele de teroristi finantati si sponsorizati de Ana si Caiafa nu mai este discurs.
Nici ridicarea Rusiei din cenusa,cind mai toate tarile se prabusesc,nu este doar discurs,si apoi patriotismul eu zic ca ramine o virtute,nu ceva de condamnat.

Daca SUA da Georgia Rusiei iar la targuiala cere in schimb Siria, Rusia o sa inceteze brusc sa se mai intereseze de soarta crestinilor de acolo – cel mult in comunicate. Tocmai asta era sensul sublinierii ca Rusia duce o politica imperialista si nu una idealist-altruista: nu din altruism se angajeaza in diferite fronturi, ci ca sa aiba ce negocia cu SUA. Cat priveste chestiunile cu homosexualitatea, nu am negat niciodata ca nu ar fi bune, dimpotriva, insa nu e suficient pentru a ne ajuta pe noi. Rusia are grija de populatia sa – foarte bine, aplauze. Noi nu suntem populatia sa, suntem romani si nu au niciun interes sa ne faca binele lor. In ceea ce priveste apararea crestinilor din Europa, se reduce la comunicate deocamdata. Si nici alea nu sunt foarte explicite – de pilda in cazul Frantei, unde PF Kirill l-a felicitat pe Hollande personal pentru castigarea presedentiei (vezi istoria relatiilor Franta-Rusia si socialisti francezi-KGB drept indiciu) si au tinut sa se vada asta (postare pe interfax-religion la categoria din dreapta unde sunt evidentiate mesajele importante), desi se stia foarte bine ce agenda are, ca doar era publica. Rusia e foarte prezenta in Franta, in plus, bisericeste, insa a vazut cineva o reactie ferma si categorica de la mai marii rusi, fie din Moscova, fie din Paris, fata de ce se intampla acolo sau fata de primele arestari ale activistilor pro-familie? Nici in media ruseasca nu sunt popularizate cu asupra de masura aceste fenomene, asa cum se intampla cu cele din SUA. De ce asta? Pai pentru ca interesul politic dicteaza masura in care Rusia e ”ortodoxa” in exterior, de aia. E doar o exemplificare – daca Hollande va continua politica lui de continuitate fata de Sarkozy, poate ca Rusia va incepe sa devina mai vocala si pe frontul asta. Insa substratul, sa nu ne amagim, nu este unul ce tine de Evanghelie, ci pur si simplu de relatii politice internationale. Daca nu intelegi si acepti asta, atunci asta e, puneti credinta in Putin, ca doar asa spune profetul, sa ne punem credinta in oameni si boieri, si pe noi lasa-ne in greseala.

Si cum ati vrea voi sa faca Rusia fata SUA,Nato si Israel,si primaverilor arabe, si revolutiile de catifea pe care acestia le pregatesc pentru schimbarea de regimuri ?…sau nu stiti de aceste lucruri ?

Sa-si puna soldatii fustite,sa se inarmeze cu umbrele si posete,sa lase demonstratiile ilegale si pe demonstranti sa intre in parlamente si guverne,sa-i dea jos pe cei alesi democratic si sa-i puna in loc pe oamenii apusenilor ?

Sa il reciteasca pe Dostoievski si pe Soljentin si sa ii aplice. Oamenii astia chiar au dat sfaturi destul de concrete asupra modului in care Rusia trebuie sa se comporte. (…)

Aceste cuvinte nu le-ati mai luat la rind,poate le-ati omis din greseala,sa le refresh putin:

“Mai bine il intrebati sau cititi cu atentie ce a spus parintele Efrem de la Sfintul Munte ( om duhovnicesc ) despre Putin,sau arhierei din Biserica Greciei,a Ciprului…Nu mai vorbim despre sfinti cu privire la Rusia in anii din urma ( cred ca se include si presedintele lor aici )”

Poftim si linkul: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/12/29/parintele-efrem-vatopedinul-in-rusia-despre-intalnirea-cu-putin-video-puterea-noastra-este-ortodoxia-trebuie-sa-ne-trezim-este-prigoana-ortodoxiei/

Grecii au tot dreptul sa faca orice cred de cuviinta pentru tara lor. Inclusiv sa joace la doua captele, si cu Vestul, si cu Estul. Noi avem datoria sa nu ne batem joc de experienta inaintasilor nostri, inclusiv a domnitorilor care au fost mai ortodocsi decat tarii lor ”salvatori”, si care nu prea s-au avantat in relatii stranse cu Moscova. Deh, georgrafia asta… ce sa-i faci. Uneori bate Evanghelia, si asta exclusiv din cauza oamenilor, mai ales a celor puternici si nesatui de cucerit alte popoare si alte pamanturi.

Deci cizma ruseasca o sa dea legi in Romania sa nu se mai faca propaganda homosexuala,sa se respecte credinta ortodoxa,sa dea legi pentru crestini,sa scape tara de datorii,sa o uneasca cu Moldova ( de unde ati mai scos-o pe aceasta Romania fara Ardeal,nu-i de la Basescu citire ? )…cumplit de greu o sa fie….asa ca mai bine in parcul Cringasi,somn usor si vise placute draga mea inchisoare!….sau cum spunea cineva intr-un film celebru… Adio! dar ramin cu tine! ( UE,Nato,ecumenisti,gay si pagini dea valma )

Cizma ruseasca nu e in stare sa stapaneasca singura ditamai Romania asa ca inainte sa dea legi anti-gay ca sa te multumeasca pe tine o sa cada la pace (crestineste) cu Germania si o sa rupa in bucati Romania. Asta nu e de la Basescu citire, ca nu a zis niciodata asa ceva; este consecinta aceleiasi geografii, bat-o vina. Sau, sigur, poti sa crezi mai departe in oameni, asa cum zice Biblia, si sa astepti sa se lupte rusul pentru tine cu neamtul si americanul. De ce sa faca asta cand poate sa te negocieze ca un sclav? Ah… ca e Putin la conducere. Totusi, putina reflexivitate nu se poate?

***

#doroteea1

Bineinteles ca Putin nu face nimic din altruism – fata de altii – ci din patriotism fata de tara sa. Nu poti fi un adevarat lider politic daca nu gandesti in termeni de realpolitik. Daca Putin ar varsa o lacrima de grija francezilor, georgienilor, romanilor etc., nu stiu sincer cum ar mai putea impaca interesele – adesea contrare – al Rusiei. Care – Rusia – e un actor politic pe o scena cu multi alti actori politici, mai mici sau mai mari, mai slabi sau mai puternici, de care trebuie sa tina cont. Nu iti rezolvi problemele din ograda ta ducand grija problemelor din ograda vecinului! Decat daca “vecinul” iti poate fi de folos la randul lui cu ceva, daca e la o adica…

Cand omul vine in lume cu misiunea de a fi lider politic, el este judecat dupa alte canoane, va asigur! Sa il luam de pilda pe Stefan cel Mare. Sau pe David. Dragii mei, baietii astia nu au fost niste sentimentali altruisti cand a fost vorba de interesele poporului lor!! Si nici niste fecioare imaculate. Mainile lor au sange pe ele. Si totusi, sunt sfinti. Si asa si trebuie sa fie. Pt ca misiunea lor nu a fost aceea a unor oameni obisnuiti. De la altitudinea aia nu iti permiti luxul de a pune problemele intr-o maniera lacramoasa si “altruista”. De acolo tr sa vezi care sunt dusmanii neamului tau, interesele neamului tau si sa actionezi in consecinta.

Putin a fost intens demonizat de propaganda americana si sionista (carora evident ca nu le-a convenit o Rusie puternica, si nici recuperarea resurselor din gherutele lor rapace). Iar aceasta propaganda e mai insidioasa decat credem si ajunge unde nici nu te astepti.

In ce ne priveste, noi romanii avem problema asta de care pare ca ne e imposibil sa ne dezbaram: un atasament TOTAL NESANATOS fata de trecut.

Trecutul este f important in viata unui om, ca si in viata unei natiuni – asta e clar, si sunt ultima care sa conteste acest fapt. Dar ca sa faci recurs incapatanat la trecutul tau glorios pt a acoperi neputinta urmasilor – asta nu e doar patetic (de-aia multi se distreaza pe seama noastra cand incepem sa batem campii cu dacii,canalele spirituale care strabat Romania si mai stiu eu ce alte enormitati – care, a propos, poate nu stiati – le regasim si la fratiorii nostri sarbi, bulgari, rusi), in timp ce noua ni se cere o reactie viguroasa fata de teribilele provocari PREZENTE cu care ne confruntam. Ei bine, asta nu e doar jalnic si ridicol, ci – si asta e cu adevarat grav – e de-a dreptul DISTRUCTIV pentru viitorul acestei tari: pt ca ne culcam pe laurii gloriosilor inaintasi si sfarsim prin a nu face nimic, decat a da din gura.

O alta idee bine infipta in mentalul colectiv romanesc este aceea ca toata lumea ne vrea raul, in loc sa ne vrea binele. Rusia trebuie detestata pt ca nu ne-a vrut niciodata binele, din contra, ne-a vrut – si ne-a facut – raul. Daca ne-ar fi vrut binele si ar fi fost draguta si amabila cu noi, o iubeam. Cum insa a fost rautacioasa, o detestam, orice s-ar intampla acolo.

Aceasta mentalitate este de asemenea ridicola – si arata, intre altele, ce pret imens tr sa platim pt aceasta indiferenta politica pe care am cultivat-o secole de-a randul. Pt ca indiferenta fata de puterea care te conduce inseamna si indiferenta fata de adevar si dreptate. Dragi romani, treziti-va o data pt totdeauna si pricepeti: PE SCENA INTERNATIONALA NU EXISTA PRIETENI, CI CEL MULT ACTORI INDIFERENTI SAU ACTORI INTERESATI. In general, exista DUSMANI. Si asta nu e valabil doar in cazul Romaniei, ci in cazul TUTUROR neamurilor si tarilor. FIECARE ISI VEDE INTERESUL IN POLITICA. IN POLITICA NU EXISTA IUBIRI SI FRATERNITATI, CI INTERESE – OPUSE, SAU CONVERGENTE, SAU PARALELE. Asta e tot. Inca o regula – general valabila: VECINII RAREORI SUNT AMICI, DE CELE MAI MULTE ORI VOT SA TI-O TRAGA (scuze)! Asta e valabil si cu Franta, si cu Germania, si cu Rusia si cu toata lumea.

Norocul Angliei? Quasi-izolare, vecini nu prea. Sansa Frantei? Vecini uraciosi, dar comparabili ca putere. Ghinionul nostru? Vecini disproportionat de mari si puternici. Mda, nasol, o ecuatie geo-politica complicata. In astfel de cazuri, bine este ca poporul sa fie vigilent. Daca poporul doarme – cazul nostru – la un moment dat dispare. Punct. Nu il mai salveaza nici curajul inaintasior (care, chiar: aia cu adevarat curajosi au fost in general putini, izolati si, deci, in mod inevitabil, eroi (sacrificati mai devreme sau mai tarziu), si nici DUMNEZEU. Iar daca poporul se mai si umfla in pene cum ca el e alesul (idee, btw, grozav de neortodoxa in mod fundamental), ca salvarea o sa ii vina printr-un miracol, fara ca el sa faca nimic, si ca spiritualitatea inlocuieste munca, solidaritatea in fata minciunii si reactia in fata furtului – ei bine, atunci tr sa pricepem ca acest popor se afla pe o cale descendenta si ca urmeaza a disparea din istorie. Nu este nici primul nici ultimul. Astfel de lucruri se intampla cu colectivitatile slabe sau nevrednice.

In acelasi registru se situeaza si reactia asta fata de Putin: Rusia a fost si este rea cu Romania (apelul la trecut si abordarea sentimentalista) si, deci, Putin si Rusia se impun sistematic detestate.

Tata, pana una alta, Putin si-a salvat tara din marasm, are o atitudine ultraortodoxa intr-un moment istoric in care lumea a luat-o razna, si e una din putinele redute in calea valului neo-liberal sau neo-conservator sau sionist sau cum vreti voi, de aservire economica si indobitocire mentala care tinde sa ne copleseasca pe toti cu o forta aproape irepresibila.

Nu imi inchipui ca Putin a prietenul Romaniei – nici nu inteleg sincer de ce ar fi, de vreme ce Romania a ales exact tabara opusa. Nu e nici dusmanul ei. Pt Putin, Romania este un pion pe care il manevreaza cum vrea si cum poate pt a salva interesele Rusiei. F normal, foarte rational, foarte firesc. De un pion nici nu te indragostesti, si nici nu il urasti. In forul lui personal, cred ca ne dispretuieste. In rest, ca om politic, ne ia in calcul si actioneaza asa cum ii dicteaza interesele tarii pe care o SERVESTE. Cu pretul linistii si normalitatii vietii lui.

Dragi admini!

Nu stiu daca veti publica acest comentariu – si asa nepotrivit de lung. Munca voastra e pretioasa – f pretioasa – va admir dedicatia si va citesc cu interes site-ul. Am gasit aici lucruri care m-au ajutat enorm in drumul meu si va multumesc pt asta. Uneori insa, ispitele “de dreapta” cam bantuie spiritul locului, ca sa zic asa. Sunteti probabil oameni tineri, si tinerii cad de multe ori in capcana intransigentei. Nu cred ca sunt prima care v-o spune, asa ca poate o sa tineti cont: e cazul sa scuturati un pic de praful prejudecatilor inimioarele voastre inflacarate, pt ca de multe ori, chiar si acolo unde exista flacara, praful si mucegaiul se poate aseza, iar geamurile se impun deschise pt o aerisire generala.

Mai putin sentimentallism si mai multa IUBIRE. Reala, autentica, de-aia care chiar se plaseaza in “cizmele” aproapelui si incearca sa il inteleaga, chiar daca pacatuieste. Iar “aproapele” credeti-ma, nu e doar romanul! Suntem toti fii ai aceluiasi Tata. Nu numarul talantilor conteaza, ci cum ii inmultim.

Cu drag,
Doroteea

***

#admin3

@dorotea:

Spuneti ca Putin face realpolitik. Asta spunem si noi. Si tocmai de aia o sa ne manance cu fulgi cu tot, ortodocsi sau nu. Frate frate, dar branza-i pe bani. Asta inseamna realpolitik, si asta ne asteapta pe noi in raport cu Rusia intr-o astfel de ecuatie. Realpolitikul Rusiei in zona Europei de Sud Est este sa destrame Romania, care e prea mare, ca sa poata controla intreaga zona si sa aiba cale deschisa catre Balcani. Asa au actionat si in trecut, nu doar acum, cand erau Imperiu Tarist – cu Biserica la dreapta tronului. Si pe atunci nu eram deloc-deloc in tabara apuseana, dimpotriva. De ce si-au batut joc de angajamentul fata de Dimitrie Cantemir si au luat Basarbia in 1812, de pilda? Ca doar era o partida rusofila foarte consistenta in Moldova, aveau opinie favorabila… si le-a cam trecut dupa experienta directa cu rusii. Pai pentru ca atunci s-a aplicat exact ceea ce spuneti acum, REALPOLITIK.

Asadar, nu e vorba doar de trecut, e vorba despre niste lucruri inerente imperiilor, geografiei, geopoliticii. Realpolitikul nu este egal cu o conduita ortodoxa. Or aici era disputa, de fapt. Si atunci intrebarea este: e posibil sa existe politica externe ortodoxa? As zice altceva – este posibila o gandire care sa nu fie prea cinica, una care sa fie insufletita de alte imbolduri si de alte scopuri. Asta da, e posibil, asa cum e posibila si cooperarea intre state. Or daca acestea sunt si au fost/existat in istorie, atunci sa nu facem greseala schizoida de a numi un conducator “ultraortodox” si de a aplauda politica lui cinica/realpolitika in acelasi timp. Practic, ceea ce spuneti este acest lucru: ce va vaitati atata, ce atata sentimentalism, ia puneti gatul sub cizma lui Putin si nu mai cracniti atata. Ziceti mersi ca e cizma de ortodox, chiar ultra-ortodox (mai sa fie, e ultraortodox divortul si nu stiam? Oare gimnasta lui Putin o fi si ea ultraortodoxa? Dar urarile lui de anul nou cu simbolistica din horoscopul chinezesc? Sau exercitiile de PR la bustul gol? Va imaginati un țar comportandu-se astfel? Iar ideea nu se cere de la conducatori aceeasi viata duhovniceasca e falsa. Nu se cer cele ale calugariei, dar se cer macar cele elementare! Stefan cel Mare nu a fost ”scuzat” pentru relele facute din cauza faptului ca era voievod, ci pentru ca se pocaia de ele!).

O tara, un imperiu, poate fascina, poate atrage, poate insufleti. Americanii au fost mult mai buni la asa ceva, iar romanii au fost pro-americani nu pentru ca i-a luat careva cu arcanul, nici pentru ca au fost indoctrinati (ne referim la anii ’90, caci un popor nu se indoctrineaza instantaneu sau in cativa ani), ci pentru ca erau atrasi de acest pol. Deci Rusia poate si ea, daca vrea, sa iradieze, sa atraga pozitiv, sa fie un pol magnetic, sa faca pe ceilalti sa mearga spre ea, nu sa vina cu bocancul sa ii striveasca si sa faca rapturi teritoriale. Exact asta cerea Dostoievski de la ea – si am mai zis-o si o vom mai zice: actualul establishment al Rusiei foloseste doar maxim 10% din potentialul de “soft power” pe care ar putea sa-l exercite aceasta tara si in general valorifica un minim din resursele sale. Regim oligarhic, neoliberalism putinian, cinism, brutalitate, rationalitate strict instrumentala, toate acestea sunt latura intunecata a unui regim care, altfel, a reabilitat statul si rolul Rusiei in lume, dar atat, si nu e suficient pentru a il identifica cu un al doilea Imperiu Bizantin. Nu din dusmanie sau sentimentalism fata de Rusia si nici macar fata de Putin nu sustinem aceste lucruri, ci pentru ca pur si simplu, la o judecata lucida, fara partis-pris, nu putem sa nu spunem ce vedem, ce e vizibil, ce exista in adevar. Sentimentalisme, auto-amagire vedem, dimpotriva, la cei care, disperati pe buna dreptate de uraciuniea pustiirii care se intinde peste pamantul acesta, generata de establishmentul euro-atlantic in principal, isi gasesc refugiul psihologic intr-o paruta salvare omeneasca.

Spuneti ca Putin e demonizat de propaganda vestica. Si asta inseamna ca trebuie sa-l iubim noi si sa fim fiinte lipsite de judecata? E ca si cum am spune ca oricine e demonizat de propaganda euro-atlantica e baiat bun. Ahmadinejad, Gaddafi, sunt baieti buni doar pentru ca sunt inamicii americanilor si israelitilor? E o logica… lipsita de logica si este un indemn la a nu gandi cu capul propriu. E o propaganda sau un model de gandire propagandistic – tipic american, de altfel, ca numai ei sunt setati pe ideea ca dusmanii dusmanilor nostri sunt prietenii nostri. Nu asta inseamna sa avem gandire si analiza alternativa, independenta. (…)

***

#admin4

Cateva completari necesare:

Ca sa sintetizam:

1. proiectul Eurasia este unul de sorgine sovietica si post-sovietica. Oamenii, legaturile, instrumentele si parghiile de putere folosite sunt luate exclusiv de pe ramasitile fostei URSS. Acesta este, in prezent, FONDUL Eurasiei. Forma doctrinara, ideologica, la care Putin et comp. recurg este cea a ortodoxiei moscovite, insa asta este ceva de data recenta (Putin e demult la putere). Si este doar o FORMA. De aceea, extinderea Eurasiei se face in maniera sovietica sau, in fine, post-sovietica.

2. existenta unui pol geopolitic alternativ in anumite date (din pacate, nu si substantial alternativ, civilizational, in sens de o lume cu totul diferita) este un lucru bun. E bine ca SUA nu e hegemon mondial total, ca exista o putere care mai limiteaza din extinderea americana sau care contesta mainstreamul ”valorilor” euro-atlantice. Noi criticam Rusia lui Putin pentru alte motive, nu pentru motivele propagandistilor euro-atlantici. Din pacate, insa, pentru noi, romanii, existenta acestui pol geopolitic, in forma sa actuala, NU este benefica, nu este, adica, o optiune de politica externa.

3. Pentru cei care s-ar mira de ultima afirmatie, i-am invita sa faca un minim exercitiu logic: facand abstractie de clasa politica actuala, luand in considerare starea demografica, economica, legaturile de lant pe care le are Romania cu NATO si FMI, cum vad ei iesirea din aceste complexe de putere, in acest moment, si migrarea in Eurasia, fara anihilarea Romaniei? Ne plateste Putin pensiile? Are Rusia capacitatea sa finanteze o economie prabusita si mare ca a noastra, capacitatea operationala de a apara teritoriul nostru? Ce costuri imense ar presupune pentru ei acest efort? Si de ce sa-l faca? Nu vorbiram ca Rusia aplica realpolitik? nu i-ar mai usor sa ne imparta cu ceilalti?

***

#doroteea2

Cand am spus “ultraortodox” nu ma refeream, desigur, la naravurile lui, ci la reactia lui in chestiunea homosexualitatii.

(…)

Nu stiu CARE text din mesajul meu sugereaza indemnul de “a pune gatul sub cizma lui Putin” si de a “nu mai cracni atata” ?? Nu mi-a trecut nici o clipa prin cap asta, asa ca suspiciunea este neintemeiata. Ce vreau sa spun este ca in loc sa-l criticam atata pe Putin, ar fi mai bine sa luam aminte la exemplul lui. In momentul de fata, este unul dintre cei mai puternici, lucizi si patrioti lideri importanti din lume – as far as I’m concerned’… N-are rost sa-i cautam bube-n cap – si alti mari si chiar sfinti lideri politici le-au avut – ci sa il judecam din perspectiva misiunii sale politice si istorice. Cred ca exista si umbre in politica lui – cum ziceam, inevitabile in orice ecuatie politica de putere (si Constantin cel Mare le-a avut, nu?) – si aici chiar nu are rost sa ne contrazicem pt ca nu avem de ce: sunt intru totul de acord cu voi. Nu am spus ca Putin e un sfant, si nici ca modelul rusesc de putere pe care il propune e ideal. Nu stiu ce a spus Dostoievski, dar daca a sugerat ca “Mama Rusie” ar trebui sa fie o closca ocrotitoare pt puisorii ortodocsi, a gandit cu mult inaintea timpului sau si al timpurilor noastre. Omenirea nu e pregatita pt asa ceva, iar eu una nici nu vreau o Romanie ocrotita de altii, ci pe picioarele ei! Am spus doar ca pt ce a facut Putin pt Rusia tr admirat: nu este deloc putin sa scoti Rusia din starea in care se afla cand a preluat el puterea, DELOC PUTIN!! Si cred ca n-ar fi rau sa fi avut si noi asa un lider.

Nu cred si nu imi doresc o Romanie aservita! Nu cred ca Putin vrea binele Romaniei. Nu cred ca nimeni nu vrea binele nimanui. Cred doar ca trebuie sa cascam bine ochii si sa luam aminte la exemplele celor din jur – si sa decantam ce e pozitiv si ce e negativ in ele – lucid si fara sentimentalisme. Si, bineinteles, sa pricepem ca, in afara de DUMNEZEU, nu avem prieteni si ca numai singurei ne vom salva!

PS: nu il iubesc pe Putin, nu iubesc si nu urasc nici un lider politic. (…)

***

#admin5

@doroteea:

Nu stiu cat se “pocaia” Stefan, dupa cum se stie, adevarata pocainta nu se rezuma la a spovedi pacatul, ci a nu-l mai repeta. Ceea ce nu e cazul (de Stefan vorbesc)…

E un rationament care denota, intr-un fel, necredinta in judecata Bisericii sau in semnificatia sfinteniei. Sigur ca pocainta asta inseamna, insa toata viata omul lupta cu pacatul, si cand se pocaieste, cand cade, cand se ridica iar, cand o ia de la capat cu pocainta. Si nu, nu ar fi fost sfant fara aceasta constiinta a propriei pacatosenii, asa cum David nu ar fi fost proroc fara acelasi lucru, caci si el a avut o viata sinuoasa, plina de caderi si de ridicari. Dovezi ale pocaintei exista: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2013/07/02/stefan-cel-mare-2/ ;http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/07/01/sfantul-stefan-cel-mare-iubitorul-de-pocainta/

Nu stiu CARE text din mesajul meu sugereaza indemnul de “a pune gatul sub cizma lui Putin” si de a “nu mai cracni atata” ?? Nu mi-a trecut nici o clipa prin cap asta, asa ca suspiciunea este neintemeiata. Ce vreau sa spun este ca in loc sa-l criticam atata pe Putin, ar fi mai bine sa luam aminte la exemplul lui. In momentul de fata, este unul dintre cei mai puternici, lucizi si patrioti lideri importanti din lume – as far as I’m concerned’… N-are rost sa-i cautam bube-n cap – si alti mari si chiar sfinti lideri politici le-au avut – ci sa il judecam din perspectiva misiunii sale politice si istorice. Cred ca exista si umbre in politica lui – cum ziceam, inevitabile in orice ecuatie politica de putere (si Constantin cel Mare le-a avut, nu?) – si aici chiar nu are rost sa ne contrazicem pt ca nu avem de ce: sunt intru totul de acord cu voi.

Pai si cine i-a cautat lui Putin bube in cap? Of, of… nu asta era ideea. Noi nu facem altceva decat sa descriem. DESCRIEM fenomene, comentam tendinte, incercam sa intelegem lucruri. Nu avem manie anti-Putin, nici manie filo-Putin. Pur si simplu il aratam cum este: kaghebist cu sange rece care a ranforsat statalitatea rusa si care vrea sa refaca sfera de influenta sovietica. Asta inseamna a ii cautam bube? Doar pentru ca nu-l vedem ca pe liderul salvator, ca altii (nu neaparat tu). Sau se presupunea ca trebuie sa fim inregimentati intr-una din tabere si cu asta basta? Nu cumva tocmai asta deruteaza cel mai mult la noi in Romania? Ca cineva gandeste pe cont propriu si nu se inregimenteaza nici in tabara euro-atlantica, nici in cea rusofila?

Nu am spus ca Putin e un sfant, si nici ca modelul rusesc de putere pe care il propune e ideal. Nu stiu ce a spus Dostoievski, dar daca a sugerat ca “Mama Rusie” ar trebui sa fie o closca ocrotitoare pt puisorii ortodocsi, a gandit cu mult inaintea timpului sau si al timpurilor noastre. Omenirea nu e pregatita pt asa ceva, iar eu una nici nu vreau o Romanie ocrotita de altii, ci pe picioarele ei!

Da, a spus, nu doar sugerat, a cerut, implorat, aproape, ca Rusia sa-si constientizeze misiunea cu adevarat. Vezi comentariul de aici (dadusem citate extinse din el si mai sus…):

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/10/18/putin-si-imperiul-eurasiatic-visul-electoral-de-iarna-al-ursului-de-la-rasarit/

Si Soljenitin are sfaturi f interesante pentru Rusia, cerandu-i sa renunte la obsesia europeana (de extindere catre Europa) si sa-si valorifice potentialul asiatic (Siberia si zonele limitrofe).

Si cred ca n-ar fi rau sa fi avut si noi asa un lider.

Pana una alta avem un Putin local care are doar defectele cele mai intunecate ale acestuia si niciuna din calitatile sale. Mai bine lipsa… Nu suntem nici genul de doritori de mana forte, tatuc si alte variante de satrap.

***

#doroteea3

In incercarea de a raspunde la ultima intrebare:

Romania este oricum anihiliata, orincotro s-ar intoarce. SIGUR CA RUSIA NU POATE FI O OPTIUNE, nu am sugerat asta nici un minut. Dar cand o ai in coasta, sa te porti ca si cum nu dai un scuipat pe ea, nu e in regula… Ecuatia geo-politica a Romaniei reclama prudenta si nu optiuni categorice – balans, negocieri, parghii de negociere etc..

Drumul catre independenta in ce ne priveste tr sa inceapa in principal – cred – prin a face curatenie in ograda proprie si a ne lua inapoi jucariile – deci, cam ce a facut Putin la el acasa. Ori asta nu e usor si cere lideri devotati, puternici, inconjurati de structuri care sa ii sustina, o justitie curata, solidaritate nationala.

Abia apoi Romania isi va permite luxul unui joc al negocierilor. Pana atunci, nu suntem nimic, nu reprezentam nimic, si nimeni nu se sinchiseste de noi. Eu uneori ma intreb daca noi intr-adevar mai existam ca actor politic si nu cumva am fost deja cuceriti. E o lume in care razboaiele nu se mai poarta cu baioneta. Mai e ceva aici, concret, palpabil, care sa ne apartina?? Nu stiu, voi sunteti mai informati decat mine, poate aveti un raspuns incurajator…

Suntem tot mai putini – tocmai m-am intors din Franta: acolo tinerii au CEL PUTIN 2 copii, de regula de la 3 in sus. Noi ii avortam pe-ai nostri, tinerii nostri parasesc tara, natalitatea scade, populatia e imbatranita, un adult tine in spate pensiile a cca 4 batrani. Resursele sunt aproape in totalitate vandute – nu stiu, ne-a mai ramas ceva?? – agricultura sufocata, numarul companiilor mici si mijlocii care intra in faliment este de 5ca 50 pe zi (!!) Economia noastra se rezuma la activitatea multinationalelor si la servcii de taxi si coafura. Iar liderii politici sunt, in cea mai mare parte, niste canalii fara scrupule.

In conditiile astea, ce poti negocia?? Ce mai reprezinti de fapt…?

***

#admin6

Aici suntem de acord, aceste lucruri le sustinem si noi, cel putin in linii mari. Si da, suntem deja cotropiti, nu doar cuceriti. Despre situatia descrisa in comentariul tau se gasesc materiale, in mod dramatic, aproape zilnic pe siteul acesta.