Singurul studiu solid despre EFICIENȚA MĂȘTILOR în stoparea răspândirii COVID arată că acestea NU FUNCȚIONEAZĂ/ Epidemiolog de la Oxford, CENZURAT DE FACEBOOK pentru comentariu pe marginea studiului danez/ Strictețea măsurilor NU e corelată cu scăderea deceselor/ OMS s-a răzgândit în privința REDEMSIVIR, medicament promovat intens până de curând
The Spectator/ Carl Heneghan & Tom Jefferson
Studiu danez de referință nu găsește niciun efect semnificativ pentru purtătorii de mască
Funcționează măștile? La începutul acestui an, guvernul Marii Britanii a decis că măștile ar putea avea un rol semnificativ în stoparea Covid-19 și a făcut măștile obligatorii în anumite spații publice. Dar sunt aceste politici sprijinite de dovezi științifice?
Ieri a fost publicat un studiu îndelung-întârziat de la publicare, efectuat în Danemarca, care speră să răspundă exact la întrebarea de mai sus. Studiul danez despre măști a fost făcut în primăvară având peste 6000 de participanți, când măștile nu erau recomandate, dar alte măsuri de sănătate publică erau puse în practică. Față de alte studii despre măști, cel danez era un studiu aleator controlat (randomized controlled trial) – ceea ce-l califică printre dovezile științifice de înaltă calitate.
Aproximativ jumătate dintre participanți au primit 50 de măști chirurgicale, spunându-li-se să le schimbe după fiecare opt ore de purtat. După o lună, participanții la studiu au fost testați atât cu teste PCR, cât și cu teste de anticorpi, fiind comparați cu participanții cărora nu li s-a spus să poarte măști.
Studiile aleatoriu controlate sunt importante pentru a înțelege impactul măsurilor precum purtarea măștilor
În cele din urmă, nu a existat o diferență semnificativă între cei care au purtat măști și cei care nu au purtat, în ceea ce privește infectarea cu Covid-19. 1,8% dintre cei cu măști au făcut Covid, prin comparație cu 2,1% din cei din grupul de control. Drept rezultat, pare că orice efect ar avea măștile în prevenirea răspândirii bolii în comunitate, acesta este mic.
Unii oameni, evident, nu și-au purtat măștile cum trebuie. Doar 46% dintre cei care au purtat măști în timpul studiului au spus că au respectat complet regulile. Dar chiar dacă iei în considerare pe cei care au purtat măștile exact cum au fost instruiți, nu e nicio diferență: 2% dintre cei din acest grup au fost infectați.
Când vine vorba de măști, pare că există încă prea puține dovezi că previn răspândirea de boli transmisibile prin aer. Rezultatul studiului danez oglindește rezultatele altor studii asupra bolilor similare răcelii. Nouă alte studii care au verificat eficiența măștilor (două privind lucrătorii din spitale și șapte transmiterea în comunitate) au descoperit că măștile fac o mică sau inexistentă diferență în a împiedica infectarea cu răceală.
Dar, per total, există o lipsă tulburătoare de dovezi robuste cu privire la măști și Covid-19. Au existat doar trei studii efectuate în comunitate în timpul pandemiei actuale, comparând folosirea măștilor cu varii alternative – unul în Guinea-Bisau, altul în India și cel mai recent, cel din Danemarca. Numărul scăzut de studii asupra efectului diferitelor intervenții asupra răspândirii Covid-19 – un subiect de importanță globală, sugerează că există o totală lipsă de interer din partea guvernelor în a urmări o medicină bazată pe dovezi. Iar aceasta contrastează puternic cu sumele uriașe cheltuite pe consultanții de PR.
Singurele studii care au arătat că măștile sunt eficiente în stoparea transmiterii bolilor prin aer au fost „observaționale” – care observă oameni obișnuiți ce poartă măști, în loc să încerce să creeze un grup de control aleator. Aceste studii includ șase realizate în Orientul Extrem în timpul epidemiei de SARS-CoV-1 din 2003, care arată că măștile pot funcționa, în special când sunt folosite de lucrători din sănătate și pacienți laolaltă cu spălarea mâinilor.
Dar studiile observaționale sunt predispuse la părtinire: la cald, în toiul unei pandemii, nu foarte mulți oameni își vor aduce aminte dacă și când au purtat măștile și la ce distanță s-au ținut față de alții. Lipsa unei alocări aleatorii a măștilor poate, de asemenea, influența rezultatele și poate să rateze unele efecte sezoniere. Un studiu observațional recent a trebuit să fie retras pentru că scăderea ratei de infectări peste vară a cunoscut o revenire când efectul sezonier a intrat în acțiune și ratele au crescut la loc.
Din acest motiv, studiile mari, aleatorii, precum cel din Danemarca, sunt atât de importante dacă vrem să înțelegem impactul măsurilor precum măștile. Mulți au argumentat că e greu să aștepți după studii aleatoriu controlate, dar studiul danez a arătat că acest tip de cercetări sunt mai mult decât fezabile.
Iar acum, când avem cercetare științifică riguroasă pe care ne putem baza, dovezile arată că purtarea măștilor în comunitate nu reduce semnificativ rata infectării.
Anghel Buturugă:
Intr-adevăr, studiul danez randomizat, singurul de acest fel pana acum care a testat eficienta măștilor, îndelung ocolit (sau blocat) de la publicare, arată ca acestea nu sunt eficiente.
Diferența statistica intre cei infectați din grupul purtătorilor de masca si cei din grupul de control a fost nesemnificativa.
Studiul e limitat la condițiile din Danemarca: respectarea distantei sociale, fără măști obligatorii afara la momentul studiului.
Oricum, NYT ne linisteste: chiar dacă studiul arată ca sunt ineficiente, noi tot trebuie sa la purtam. And that’s just science babe!
Acesta este Carl Heneghan, epidemiolog de la Oxford, cunoscut pentru Centrul de Medicină Bazată pe Dovezi.
A postat un link cu un articol despre studiul danez care a arătat că măștile sunt ineficiente.
Stalinismul digital a intrat în acțiune și l-a cenzurat. „False information” – consideră fact-checkerii, cu siguranță, nu-i așa, îndrituiți mult mai mult decât cercetătorii studiului danez și decât epidemiologul de la Oxford să spună ce e fals și ce e adevărat cu privire la măști.
Da, asta se numește cenzură. Da, este flagrantă, stridentă, îți strigă-n față, sfidătoare și trufașă, mai ceva ca pe timpul comunismului.
Cătălin Sturza:
New York Times: Un nou studiu pune la îndoială faptul că măștile îi protejează pe cei care le poartă. Oricum ar sta lucrurile, trebuie să le purtați
New York Times: Un nou studiu pune la îndoială faptul că măștile îi protejează pe cei care le poartă. Oricum ar sta lucrurile, trebuie să le purtați
A apărut primul (și singurul) studiu randomizat care testează eficiența măștilor împotriva virusului Covid-19. Studiul este realizat în Danemarca și apariția lui a fost amânată, deoarece multe publicații au refuzat pur și simplu să îl publice.
https://www.acpjournals.org/doi/10.7326/M20-6817
Să vedem câteva pasaje din studiu, ce scrie New York Times, și ce ne spuneau alte studii de dinaintea pandemiei.
„Un total de 3030 participanți au fost asignați în mod aleator recomandării de a purta masca, și 2994 grupului de control; 4862 de participanți au dus la bun sfârșit cerințele studiului. Infectarea cu Sars-Cov02 a apărut la 42 de participanți care au purtat mască (1.8%) și la 53 de pacienți din grupul de control (2.1%). Diferența dintre cele două grupuri a fost de -0.3 proecnte.”
„Recomandarea de a purta masca chirurgicală în completarea altor măsuri de protecție nu a redus rata de infectare cu mai mult de 50% într-o comunitate cu o rată de infectare modestă, un anumit grad de distanțare socială, și unde masca în general nu era purtată. Datele sunt compatibile cu grade mai mici de măsuri de autoprotejare.”
Ce scrie New York Times:
„Cercetătorii danezi au raportat miercuri că măștile chirurghicale nu îi protejează pe cei care le poartă împotriva infectării cu Covid-19, într-un studiu clinic randomizat de mare amploare. (…)
Studiul publicat de Annals of Internal Medicine nu contrazice dovezile tot mai numeroase că măștile pot preveni transmiterea virsului de la cei care le poartă către alții.
Dar concluzia pune la îndoială perspectiva că masca îi protejează pe cei care o poartă – o poziție susținută chiar săptămâna trecută de Center for Disease Control (CDC).
Să vedem acum un studiu CDC de anul acesta și câteva studii anterioare pandemiei despre măștile chirurghicale. Evident, cum Covid-19 a apărut în anul 2019, aceste studii privesc transmiterea virusului gripal.
Pe 20 mai 2020, Center for Disease Control (CDC) din Statele Unite a publicat un meta-studiu cu privire la măști și virusul gripal care acoperă 10 studii aleatorii controlate. Acest meta studiu arată că „nu există nici un efect semnificativ al măștilor faciale în ceea ce privește transmiterea virusului gripal confirmat în laborator”.
Același studiu avertizează că „folosirea corespunzătoare a măștilor faciale este de dorit, deoarece folosirea necorespunzătoare poate să creacă riscul infectării”.
https://wwwnc.cdc.gov/eid/article/26/5/19-0994_article
În aprilie 2017, British Medical Journal a publicat primul studiu aleator, controlat, cu privire la măștile de pânză folosite de personalul medical. Cercetătorii trag în acel studiu un semnal de alarmă:
„Reținerea umezelii, refolosirea măștior de pânză și filtrarea proastă a particulelor virale pot duce la un risc crescut al infecției. Ca o măsură de precauție, măștile de pânză nu sunt recomandate pentru personalul medical, mai ales în situații de mare risc, iar recomandările cu privire la folosirea lor ar trebui să fie reînnoite.”
https://bmjopen.bmj.com/content/5/4/e006577
În 2012, un meta-studiu publicat de Influenza Journal revizuia 17 studii cu privire la folosirea măștilor pentru prevenirea transmiterii virusului gripal. Acest meta-studiu arată că „nici unul dintre studii nu a stabilit o relație concludentă între folosirea măștilor faciale/a aparatelor respiratorii și protecția împotriva virusului gripal”.
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1111/j.1750-2659.2011.00307.x
În 2010, un meta-studiu publicat de Cambridge University Press arată că „nu există nici un beneficiu al purtării măștilor faciale, nici de către personalul medical, nici în casele oamenilor.”
Așadar, am citat studii ale CDC și cercetări sau metastudii publicate în cele mai prestigioase publicații științifice, precum British Medical Journal sau Cambridge University Press. Toate concluziile sunt disponibile online și pot fi verificate la linkurile pe care le-am indicat.
Rămânem, până una-alta, la concluziile New York Times. Oricum ar sta lucrurile, măștile trebuie purtate. Fapt pe care nu îl contrazic; doar prezint câteva date și cercetări, pentru a nuanța dezbaterea; și lăsând pe fiecare să tragă propriile concluzii. Dincolo de asta, unde-i lege, nu-i tocmeală, indiferent ce-ar spune cercetătorii danezi, metastudiile CDC despre măști și gripă, BMJ sau Cambridge University Press.
Anghel Buturugă:
Stringența măsurilor nu e corelată cu scăderea deceselor și asimptomaticii nu infectează
Două studii recente contrazic flagrant narativa lockdownistă. Potrivit acesteia, e necesară carantina și blocarea societăților pentru a „salva vieți”. De asemenea, măsurile restrictive sunt necesare pentru că există acești transmițători de virus „ascunși” care sunt asimptomaticii. Vă aduceți aminte că și la noi genialii comandanți ai acțiuni voiau neapărat să-i spitalizeze pe asimptomatici. Iar unul din motivele pentru care porți mască obligat-forțat este că există transmisiune „silențioasă”, asimptomatică, a virusului.
Așadar, în primul dintre studii, publicat în „Frontiers Public Health”, se arată că:
„criteriile naționale cel mai adesea asociate cu rata deceselor sunt speranța de viață, contextul sănătății publice (povara bolilor metabolice și non-transmisibile vs prevalența bolilor infecțioase), economia (PIB-ul, sprijinul financiar) și mediul (temperatura). Stringența măsurilor anti-pandemice, inclusiv a lockdown-ului, nu pare a fi legat de rata deceselor.”
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpubh.2020.604339/full
În concluzie, arată autorii, „țările care au înregistrat deja o stagnare sau regresie a speranței de viață, cu venit mare și rate mari de boli netransmibile au plătit cel mai mare preț. Preț care nu a fost micșorat de decizii publice stringente. Factori inerenți au predeterminat mortalitatea de Covid-19: înțelegerea lor poate ajuta strategiile de prevenție crescând resiliența populației printr-o mai bună sănătate fizică și imunitate.”
Avertizez că studiul nu a fost încă verificat de fact-checkerii independenți, specialiști în epidemiologie, de la Twitter și Facebook. Înclin să cred că e cam fake. Cum adică, lockdown-urile nu fac diferența la mortalitate? Și populația trebuie încurajată să facă fitness, mișcare și să se imunizeze? Adică, aer curat, mișcare? Nu se poate, clar e fake. Trebuie să fim închiși în case, să purtăm măști când ieșim la aer liber, și să ne internăm iute în spitale în care eroii se cordesc sau nu trec cu zilele prin saloane în timp ce ne administrează protocoale învechite până și pt OMS. Asta e calea rațională de salvare, nu?
Al doilea studiu a fost publicat ieri în „Nature”. Obiectivul studiului a fost monitorizarea prevalenței infectărilor cu Covid post-lockdown și a constat în monitorizarea tututor locuitorilor peste șase ani din Wuhan. Adică a aproape 10 milioane de locuitori. Au fost identificate 300 de cazuri asimptomatice.
„Nu au existat teste pozitive printre cei 1.174 de contacți apropiați ai cazurilor asimptomatice”, zice studiul.
https://www.nature.com/articles/s41467-020-19802-w
Nici acesta nu a fost verificat de cercetătorii de la Twitter și Facebook. Cred că și ăsta e fake, pentru că țin minte că Arafat a zis că asimptomaticii sunt cea mai mare problemă și răspândesc virusul, că așa găsise echipa lui de PR pe siteul CNN.
Vorba aia, noi să fim sănătoși și să murim cu bine și cu zile!
Dupa ce toată ziua vedeai remdesivir peste tot, recomandat insistent inclusiv de OMS. Si e vorba de un medicament deja existent. Curios este ca in privința vaccinurilor avem de-a face numai cu certitudini, cu toate ca faza testărilor (oricum depașită cu warp speed) nici nu s-a încheiat…
Cătălin Sturza:
Vă mai amintiți campaniile desfășurate de mass-media pentru Remdesivir?
Care era medicamentul-minune pentru Covid-19, recomandat inclusiv asimptomaticilor? Un medicament aflat altfel în stadiu experimental, dar folosit la scară largă și promovat pe toate canalele în România.
„Răsturnare de situație”, „Avertisment emis de OMS”, „Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă remdesivirul în tratarea pacienților Covid-19”, titrează acum mai toată presa.
„Remdesivirul, medicamentul produs de Gilead, nu este recomandat pacienţilor spitalizaţi cu Covid-19, indiferent de cât de bolnavi sunt, deoarece nu există dovezi că îmbunătăţeşte supravieţuirea sau reduce nevoia de ventilaţie, a precizat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii”, scrie Mediafax.
https://www.mediafax.ro/coronavirus/avertismentul-emis-de-oms-organizatia-nu-recomanda-remdesivirului-in-tratarea-pacientilor-covid-19-19752870
Dar cum rămâne totuși cu faptul că mii de pacienți au fost tratați cu Remdesivir, medicamentul fiind lipsit în realitate de orice efect benefic dovedit?Și cu faptul că pe pacienții români a fost încercat un medicament experimental? Pacienții fiind, practic, pe post de cobai?
Comentarii