Meditatie trezitoare la Paremia Vecerniei Intampinarii Domnului despre OAMENII RELIGIOSI CARE… NU ASCULTA(M) ADEVARUL LUI DUMNEZEU

1-02-2014 Sublinieri

52349_or

“… nu ne pocaim, nu ne intoarcem cu adevarat. Tratam lucrurile superficial si facem urmatorul compromis: vrem sa fim ai lui Hristos, sa ne aflam in Biserica, dar sa nu pierdem nimic din cugetarea lumeasca, din viata lumii…”

*

“…regulile tipiconale erau tinute cu strictete. Dar ce se intampla inlauntrul inimilor lor? Se lasau in voia lui Dumnezeu, sau nu? Aceasta este marea problema! Poti sa daruiesti toate bunurile tale, dar daca nu-ti vezi pacatele, nu te pocaiesti, nu te intorci si nu-ti daruiesti inima lui Dumnezeu, Acesta cum te va vindeca?“.

***

92b8b108f2518ce53315

Lipsa de pocainta a poporului lui Dumnezeu[1]

Paremia Vecerniei Intampinarii Domnului

La Vecernia praznicului Intampinarii, a doua Paremie care s-a citit a fost din capitolul al saselea al cartii Profetului Isaia[2]. Profetul al vazut in vedenie pe Domnul sezand pe tron inconjurat de Serafimi. Un serafim a luat cu un cleste un carbune aprins din jertfelnic si l-a atins de buzele profetului.

xir222751„Atunci unul dintre serafimi a zburat spre mine, avand in mana sa un carbune, pe care-l luase cu clestele de pe jertfelnic”.

Si asa cum spun Maririle la cantarea a noua la sarbatoarea Intampinarii:

„Clestele cel tainic, tu esti Marie, care l-ai zamislit in pantece, pe carbunele Hristos!”.

Adica, Maica Domnului, care L-a zamislit in pantecele ei pe Hristos, este preinchipuita de clestele cel tainic, de carbunele cel aprins.

Serafimul, a adus la gura profetului carbunele aprins si a zis:

„Iata, s-a atins de buzele tale si va sterge toate pacatele tale, si faradelegile tale le va curati!”.

In continuare, profetul a auzit glasul Domnului zicandu-i:

„Pe cine voi trimite si cine va merge pentru Noi? Si a raspuns: „Iata-ma, trimite-ma pe mine!”.

Si Dumnezeu a grait din nou:

„Du-te si spune poporului acestuia: cu auzul veti auzi si nu veti intelege, si uitandu-va, va veti uita, dar nu veti vedea. Ca s-a invartosat inima poporului acestuia, urechile sale greu au auzit si ochii sai i-a inchis, ca nu cumva sa vada cu ochii si cu urechile sa auda si cu inima sa inteleaga si sa se intoarca la Mine si sa-l vindec”.

Adica, acesti oameni nu vor vedea, nu vor auzi, cu toate ca au ochi si urechi, nu vor intelege cu toate ca au inima, si se va intampla aceasta tocmai ca sa nu se intoarca si sa-i vindece.

N-am luat seama alta data la acest text, decat ieri cand am avut priveghere si m-a infri­cosat. Din Paremie mi-am amintit aceasta expresie, acest raspuns pe care-l da profetul: „Iata-ma, trimite-ma pe mine!”, cand Il aude pe Dumnezeu intreband: „Pe cine voi trimite? Cine va merge la poporul acesta?”. Si rosteste, in continuare, si alte cuvinte infricosatoare.

Dumnezeu a vazut ca poporul acesta, desi are ochi, nu vede, desi are urechi, nu aude, eu toate ca are inima, nu intelege, pentru ca s-a invartosat inima lui, ochii lui s-au inchis si urechile lui s-au ingreunat. Dumnezeu incheie astfel: urechile, ochii si inima acestor oameni nu lucreaza. Prin urmare, nu se vor intoarce si nu-i va vindeca. Dumnezeu asteapta intoarcerea, pocainta omului.

Oamenii religiosi care nu asculta adevarul lui Dumnezeu

ISAIAH_THE_PROPHET-webSa luam aminte la aceste relatari. Dumnezeu trimite pe profet sa vorbeasca unui popor, care printre altele isi implineste regulat indatoririle sale religioase. Oamenii merg la Templu, aduc arderile de tot, chiar jertfele cele mai mici, fara intrerupere. Nu incalca Legea. Toti tin randuielile cu strasnicie. Nu aud, insa, glasul profetilor, adevarul lui Dumnezeu, prin urmare raman in pacat, in pieirea lor, in neputintele lor. Dumnezeu vrea foarte mult sa-i vindece:

„Sa se intoarca si-i voi vindeca pe ei!”, spune Dumnezeu in profetie.

El vrea sa-i vindece, dar nu se poate daca nu se intorc. Omul trebuie sa se intoarca, intoarcerea in cazul israelitenilor, se intelege, nu insemna doar sa mearga la templu, sau sa aduca jertfe. Acestea deja se intamplau, regulile tipiconale erau tinute cu strictete. Dar ce se intampla inlauntrul inimilor lor? Se lasau in voia lui Dumnezeu, sau nu? Aceasta este marea problema! Poti sa daruiesti toate bunurile tale, dar daca nu-ti vezi pacatele, nu te pocaiesti, nu te intorci si nu-ti daruiesti inima lui Dumnezeu, Acesta cum te va vindeca?

Pronia divina a randuit sa se citeasca aceste lecturi, si altele asemanatoare, desigur, nu ca pe o povestire, ci ca pe o realitate a Bisericii, a poporului lui Dumnezeu. Mi-e teama ca nu cumva, si astazi, Dumnezeu sa trimita un om sa ne spuna:

„Nu auziti, nu vedeti, nu intelegeti, nu va intoarceti, iar Dumnezeu nu va va vindeca!”.

Profetii au facut o lucrare neplacuta. Vedem aici ca si profetul Isaia si profetul Ieremia, ca si alti profeti, s-au confruntat cu asemenea situatii. Adica, aveau de-a face cu un popor care oarecum se intorsese, erau in templu, dar fara pocainta, fara cainta cea adevarata si, prin urmare, fara o relatie reala cu Dumnezeu.

Cu toate acestea, Dumnezeu a trimis pe profetii Sai sa propovaduiasca, sa le spuna adevarul:

„Luati aminte, desi auziti, nu auziti, desi vedeti, nu vedeti, desi aveti inima, aceasta s-a invartosat si nu intelege nimic!”.

118886_sfant-proroc-ieremiaProfetul Ieremia, am spus si alta data acest lucru, intr-o imprejurare cand poporul nu asculta – acesta vorbea, repeta, dar poporul nu auzea, nu intelegea, nu voia sa inteleaga – s-a hotarat sa se opreasca. Infricosator lucru este omul! Sa ne amintim acum si ceea ce spune sfantul Stefan, primul martir crestin, arhiereilor cand este judecat:

„Voi, cei tari in cerbice, si netaiati imprejur la inima si la urechi, voi pururea stati impotriva Duhului Sfant, precum parintii vostri asa si voi![3].

La ce le folosea faptul ca aveau taierea imprejur, tipicul, Legea? Inima lor era netaiata imprejur, iar ei tari in cerbice. Cum sa-si plece cineva capul, sa se smereasca inaintea lui Dumnezeu, sa se caiasca si sa se intoarca la Acesta? Omul este faptura semeata, isi tine capul sus, nu a invatat sa si-l plece, in semn de smerenie si de pocainta.

Profetul Ieremia a hotarat deindata sa se opreasca, dar n-a putut. O lumina dinlauntrul sufletului, din inima lui, l-a facut sa vorbeasca, sa propovaduiasca, desi cuvantul sau cadea in gol. „Tot se va gasi cineva care sa-l laude[4], ii spune Dumnezeu in alta imprejurare, cand il trimite pe profet, iar acesta deznadajduit nu mai astepta nimic bun. Profetul este asemenea celui trimis sa gaseasca struguri intr-o vie culeasa. Cam asa se arata poporul lui Israel. Si Dumnezeu i-a zis profetului:

„Du-te si cauta, poate vei mai gasi vreun ciorchine mic, uitat printre frunze!”

Sa nu ne oprim la tipic!

Paremia m-a impresionat si va spun tocmai pentru ca au legatura cu Marturisirea despre care vorbim.

Sa nu ne oprim la tipic, pur si simplu la cateva randuieli pe care omul le implineste usor. Grumazul nostru trebuie sa se plece, inima noastra trebuie sa se inmoaie, invartosarea inimii trebuie sa se subtieze. Sfantul Stefan, primul martir, vedea toate. Ceilalti nu vedeau, nu intele­geau nimic. Pe Hristos L-au vazut si ei, L-au ascultat, insa L-au rastignit.

Mantuirea este o mare taina. Unul intelege, altul nu intelege, unul simte, altul nu simte, unul este miscat, se umple de evlavie si se topeste inaintea lui Dumnezeu, pocaindu-se si smerindu-se, aratandu-se recunoscator, oferindu-se pe sine iubirii si recunostintei lui Dumnezeu, si nadaj­duind in Acesta. Altul, insa, nu are nici o idee despre toate acestea. Acestia toti se afla in Biserica.

μοναχός σταυρόςSa fim cu mare luare aminte. Daca nu s-a deschis, inca, inima noastra, daca cuvantul lui Dumnezeu nu a patruns, adanc, inlauntrul nostru sa ne sensibilizeze si sa aduca rod, sa ne nelinistim. Dovada ca inima noastra s-a deschis este intoarcerea. Ai inteles, ai auzit bine? Atunci vine degraba pocainta, plecarea spre Dumnezeu si vindecarea. Atunci Dumnezeu il vindeca pe om.

Am facut o intelegere

Zile acestea am primit o consemnare cu o intrebare, la care ne vom referi mai pe larg in Duminica urmatoare.

„Cineva, sa nu spunem cine este, a spus ca omul nu se vindeca de patimi, ci doar se usureaza putin”.

Este gresit. Sunt multi cei care se lupta, se ostenesc, dar nu se vindeca de patimi, ci raman la fel. De-abia cu sila ne stapanim patimile. De ce? Pentru ca nu ne pocaim, nu ne intoarcem cu adevarat. Tratam lucrurile superficial si facem urmatorul compromis: vrem sa fim ai lui Hristos, sa ne aflam in Biserica, dar sa nu pierdem nimic din cugetarea lumeasca, din viata lumii.

Poti sa savarsesti multe lucruri, dar daca nu te smeresti, harul nu va veni asupra ta niciodata. Asadar cum sa te vindeci? Omul nu poate sa se vindece prin propriile puteri, nici macar prin asceza. „Sa se intoarca, si-i voi vindeca pe ei!”, zice Domnul. Nu spune sa se intoarca si sa se vindece ei insisi. Dumnezeu este Cel Care tamaduieste. Patimile noastre raman, pentru motivul pe care l-a spus Hristos:

„Pentru ca ziceti ca vedeti, pacatul ramane asupra voastra[5].

Avem impresia ca noi stim totul, ca vedem, ca avem lumina. O vorbulita sa ne spuna celalalt si devenim fiare. Chiar daca nu ne manifestam, vom reactiona inlauntrul nostru. Unde este smerenia? Unde este pocainta cea adevarata? Suntem ca cel care, atunci cand ploua, se fereste sa nu se ude tot. Omul trebuie sa constientizeze ca este in intregime pacat, in intregime intuneric. Cand alearga la Dumnezeu, Acesta preia pacatul si neputinta, il vindeca pe om si-i da lumina.

Oricat m-ar costa, fa sa ma intorc la Tine!

cruce_13_1Sa ne pocaim cu adevarat si sa ne intoarcem la Dumnezeu. Daca vom intelege ca nu putem singuri, si sigur nu putem, sa-L rugam pe Dumnezeu, sa-I spunem direct, sincer, cinstit, fara sa dam inapoi:

„Dumnezeule, oricat m-ar costa, fa sa ma smeresc si sa ma pocaiesc cu adevarat! Oricat m-ar costa, fa sa ma intorc la Tine, sa-mi vad pacatul, sa alerg la Tine, lumina si mantuirea mea!”.

Nu ne-am pocait. Cainta nu a patruns adanc in sufletul nostru. Ne stapaneste egoismul, mandria, iubirea de sine, intunericul dens. Diavolul ne-a biruit. Ni se cere pocainta adevarata! Dumnezeu este Cel Care ne va lumina pe toti si ne va ajuta sa ne pocaim si sa ne mantuim.


[1] Predica a fost tinuta la privegherea dupa praznuirea sarbatorii Intampinarii Domnului

[2] Isaia 6, 1-10

[3] Fapte 7, 51

[4] Ieremia 20, 9-10

[5] Ioan 9, 41

(din: Arhim. Simeon Kraiopoulos, “Adame, unde esti? Despre pocainta“, Editura Bizantina, Bucuresti, 2008)

adame-unde-esti-110159.jpg

Legaturi:


Categorii

Arhimandritul Simeon Kraiopoulos, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Intampinarea Domnului, Pocainta, Talcuiri ale textelor scripturistice

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

33 Commentarii la “Meditatie trezitoare la Paremia Vecerniei Intampinarii Domnului despre OAMENII RELIGIOSI CARE… NU ASCULTA(M) ADEVARUL LUI DUMNEZEU

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Opera lui Parmenide a fost o poema cu titlul “Adevar si parere”.

    “trebuie să înţelegi totul:
    Adevărul rotund de care este convinsă inima
    a muritorilor opinii, în care nu este certitudine
    şi încă ceva vei mai învâţa: să admiţi că existenţa aparenţelor este necesară pentru acela care cercetează în toate sensurile”.

    “Vino acum să-ţi spun singurele căi posibile de investigare pe care le putem gândi. Prima cea care spune că este şi că nu poate fi decât să fie, este Calea Convingerii (căci ea conduce către Adevăr). Cealalată, cea care spune că nu este şi că trebuie în mod necesar să nu fie, afirm că este cea întru totul de nedesluşit. Fiindcă nici nu se poate cunoaşte ce nu este – aceasta este imposibil – nici nu se poate afirma ce nu este, pentru că este acelaşi lucru a gândi şi a fi.”

    Daca nu exista nimic in afara de existenta, daca aceasta este nedevenita, netrecatoare, nemiscata si neschimbatoare, atunci lumea asa cum ne-o prezinta simturile este o iluzie.

    Dumnezeu a zis lui Moise: „Eu sunt Cel ce sunt.”

  2. Pingback: INTAMPINAREA DOMNULUI. Cum ne apropiem si ne intalnim cu Dumnezeu? “Cel ce a venit o data la toata lumea vine de multe ori la fiecare om, indemnandu-l sa Il intampine” -
  3. Pingback: Predica Episcopului Asterie al Amasiei la DUMINICA VAMESULUI SI FARISEULUI: Rugaciunea si virtutea fara smerenie – osteneli in zadar: “Adeseori e mai greu sa pastrezi faptele bune ce le-ai savarsit decat sa le savarsesti” -
  4. Pingback: “CRESTINUL DUPA INCHIPUIRE” si VIATA DUHOVNICEASCA FARISEICA (I): “Majoritatea oamenilor se tem sa patrunda mai in adanc in sufletul lor, ca nu cumva vreun monstru sa iasa din ei… Prefera sa faureasca o imagine inchipuita” -
  5. Pingback: VIATA DUHOVNICEASCA INCHIPUITA (II): “Crestinul dupa inchipuire pregusta unele expe­riente harismatice, care-l incredinteaza ca este bun crestin… In spatiul comod al inchipuirii sale caderile lui sunt uitate” -
  6. Pingback: CADEREA CETATII SFINTE: Predici ale Parintelui Simeon Kraiopoulos despre SENSUL DUHOVNICESC AL CUCERIRII CONSTANTINOPOLULUI: “Cu Dumnezeu nu este de gluma! Sa nu ne astupam urechile, fratii mei!” -
  7. Pingback: PREDICI AUDIO la Vindecarea lunaticului despre FELURILE DE NECREDINTA ASCUNSE SUB CHIPUL CREDINTEI si despre lucrarea ascunsa a vrajmasului prin superstitii, horoscoape, prin increderea noastra in semne exterioare facile -
  8. Pingback: PREDICI AUDIO si TALCUIRI DE MARE PROFUNZIME la EVANGHELIA INMULTIRII PAINILOR: Ce vrea Hristos de la noi si ce cautam noi la Dumnezeu? -
  9. Pingback: CEARTA CRESTINULUI CU LUMEA: Incorporand lumea sau intrupand Evanghelia? -
  10. Pingback: CUVIOASA PARASCHEVA, sfanta care ne invata CAND SI CUM TREBUIE SA SLUJIM SI SA NE DARUIM LUI DUMNEZEU. Predici audio ale Ierom. Irineu si Pr. Ciprian Negreanu (Cluj): pilda celor 10 fecioare si INSELAREA AMANARII -
  11. Pingback: VIATA CA O MINCIUNA -
  12. Pingback: Parintele Simeon Kraiopoulos despre LEPADAREA DE SINE, DE OMUL CEL VECHI si ASUMAREA STARILOR DE USCACIUNE SUFLETEASCA -
  13. Pingback: Mitropolitul cipriot Atanasie despre BOALA… SLUGII VICLENE: “Cum este cu putinta sa te rogi si sa fii plin de fiere fata de semenul tau? Se poate sa nu mananc mancare cu untdelemn, dar sa-l mananc pe fratele de dimineata pana noaptea. TU, CARE
  14. Pingback: “INCA MULTE AM A VA SPUNE, DAR NU LE PUTETI PURTA ACUM…” Parintele Simeon Kraiopoulos despre asumarea reala a conditiei de UCENIC in relatie cu Dumnezeu pentru a putea intelege si primi LUMINAREA DUHULUI ADEVARULUI | Cuvântul Ortodox
  15. Pingback: “DACA AI FI STIUT DARUL LUI DUMNEZEU…” – Predici patrunzatoare (si audio) la Duminica samarinencei: “MULT MAI VREDNICI DE COMPATIMIT SUNTEM NOI, CRESTINII, CARE NU STIM PRETUL SUFLETULUI NOSTRU NEMURITOR SI-L VINDEM PENTRU DE
  16. Pingback: CUM SE APROPIE DUMNEZEU DE INIMILE NOASTRE SI CUM II RASPUNDEM NOI? “Credem mai mult cuvantului lui Hristos sau cuvantului lumii acesteia, care pe toate le rastalmaceste? SA NU PLECAM DIN BISERICA SI SA AVEM O ALTA VIATA, PARALELA”. Predica au
  17. Pingback: PREDICA VIDEO LA INTAMPINAREA DOMNULUI: “Dumnezeul cerului Se coboara in bratele noastre si ni Se daruieste, El ne tine pe noi ca sa-L putem tine in brate. CAND OMUL VINE SA-L INTAMPINE PE HRISTOS, HRISTOS IL IA DE MANA SI IL RIDICA IN CELE MAI DE S
  18. Pingback: “Că văzură ochii mei mântuirea Ta…”: PAZIND IN INIMA, INTRU NADEJDE, MANGAIEREA HARULUI, IN ASTEPTAREA ZILEI CELEI MARI. Predica Arhim. Zaharia de la Essex despre legatura intre INTAMPINAREA DOMNULUI si A DOUA VENIRE. “Nu putem
  19. Pingback: PSIHOLOGIA DUHOVNICEASCA A PACATULUI “MIC” SI A PATIMILOR ASCUNSE IN INIMA, care au nevoie doar de un “bun prilej” pentru a rodi alegeri grave ireversibile. Viata noastra ca FUGA PERMANENTA DE CONSTIINTA si ASCUNDERE DE GLASUL LUI
  20. Pingback: SUTASUL si SIMTAMANTUL PROFUND AL NEINSEMNATATII PROPRII: “Nu ne mântuim numai pentru că suntem creştini ortodocşi şi susţinem aceasta în mod intelectual. Luaţi aminte, voi credincioşii, care CREDEȚI CĂ SUNTEȚI DEJA MÂNTUIȚI… Ca
  21. Pingback: DE CE O IUBIM ATAT DE MULT PE MAICA DOMNULUI?/ Care este cel mai mare dar al Preasfintei Fecioare? Parintele Cleopa despre FLAGELUL AMBITIEI NEBUNE DE “A FI IN RAND CU LUMEA”: “Cine se mai osteneste astazi sa alunge ciuma mandriei din in
  22. Pingback: Chemarea la Cina IMPARATIEI CERURILOR, chemarea la A NE HRANI DIN DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU si a incorpora toate aspectele vietii noastre in TRUPUL LUI HRISTOS. “Cum sa spargem hotarele individualismului nostru”? DE CE MERGEM LA BISERICA, de ce n
  23. Pingback: “Asa sunt eu…” sau despre FIRESCUL PACATULUI INTRAT IN FIRE, frica de prapastia launtrica si FIARA UCIGASA PE CARE O HRANIM | Cuvântul Ortodox
  24. Pingback: CUI NE DĂM INIMA? Păcatul suficienței de sine | Cuvântul Ortodox
  25. Pingback: Maica Teodosia (Zorica) Lațcu: POEZIE LA ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI | Cuvântul Ortodox
  26. Pingback: BISERICA PĂCĂTOȘILOR. “Dacă primim poruncile în afara iubirii Lui părinteşti, atunci Biserica se devalorizează şi ajunge un sistem”. ADEVĂRUL ŞI DRAGOSTEA sau “MÂNA” ASPRĂ ŞI “MÂNA” MÂNGÂIETOARE A ACELU
  27. Pingback: “Iata, ne suim la Ierusalim…”, urcam catre PATIMILE DOMNULUI. “CRESTINII AU DUHUL CELOR DIN LUME. Cata viclenie si provocare exista la adresa lui Dumnezeu, atunci cand umblam sa reusim cu duh viclean”! NOI STIM CE CEREM? | Cu
  28. Pingback: “NE-AR TREBUI UN PROOROC?”– Căderea de neoprit a poporului și povestea lui ABEL, monahul-profet | Cuvântul Ortodox
  29. Pingback: LECȚIA CEA MAI IMPORTANTĂ A VIEȚII, FĂRĂ DE CARE NU EXISTĂ MÂNTUIRE. “Neîncetat cere mila lui Dumnezeu!” Cuviosul Simeon Kraiopoulos despre legătura indisolubilă între SMERENIE și RUGĂCIUNEA MINȚII. “Cea mai multă lume evi
  30. Pingback: “Da, Doamne, vreau să mă pocăiesc, vreau să pun un nou început, să simt că mă ierţi…”. EGOUL – DUȘMANUL CEL MAI MARE DINĂUNTRUL NOSTRU, cel care “continuu se transformă şi se ascunde în spatele unor justificări
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate