INVATATURI FUNDAMENTALE PENTRU MANTUIREA SUFLETULUI (V). Pocainta sincera pentru propriile pacate. INDRUMAR DUHOVNICESC PENTRU CERCETAREA DE SINE de la Parintele Valentin Mordasov
Partile anterioare:
- INVATATURI FUNDAMENTALE PENTRU MANTUIREA SUFLETULUI (I)
- INVATATURI FUNDAMENTALE PENTRU MANTUIREA SUFLETULUI (II): “Trebuie sa fii hotarat pentru Dumnezeu, iar nu sa faci pe plac cererilor necinstite ale oamenilor!”
- INVATATURI FUNDAMENTALE PENTRU MANTUIREA SUFLETULUI (III): Impartasania cu pregatire, leacurile bolilor, faptele milosteniei, pocainta, paza gandurilor, citirea Evangheliei…
- INVATATURI FUNDAMENTALE PENTRU MANTUIREA SUFLETULUI (IV): Viata in Biserica, postul, rugaciunea, pocainta, dobandirea Duhului Sfant
Pocainta sincera pentru propriile pacate
“Sfintii Parinti ne invata ca in vremurile din urma crestinii se vor mantui numai prin rabdarea necazurilor si prin pocainta.
Pacatele usoare sunt nimicite prin pocainta; pentru pacatele mai grele si pentru cele de moarte este nevoie de mai multa pocainta si este mai bine sa primesti un canon de la preot, decat o pedeapsa grea de la Domnul.
Ingrijeste-te de mantuire. Cerceteaza-te pe tine insuti in fiecare seara. Intoarce-te la Tatal Ceresc asemenea fiului risipitor. Petrece-ti toata ziua inaintea lui Dumnezeu, noteaza mustrarile de constiinta si toate faptele care le-au provocat. Gandeste-te la faptele bune pe care ai fi putut sa le faci, dar nu le-ai facut. Cerceteaza-te daca n-ai ispitit pe altii la fapte pacatoase. Aminteste-ti tot, fara ascunzisuri, si noteaza.
Vrajmasul se straduieste sa ne stearga pacatele din amintire, sa le ascunda. Pacatul nepocait distruge harul lui Dumnezeu si nu-l lasa pe om sa moara linistit si impacat. Asa cum ne spalam hainele cand s-au murdarit, asa si sufletul nostru, intinat de pacat, trebuie sa-l curatim prin pocainta. Trebuie sa credem cu tarie ca pacatele se iarta. Spovedania deasa este foarte folositoare, dar nu este pe placul vrajmasului mantuirii noastre, care incearca cu toate puterile sa ne impiedice s-o facem: ne inspira frica inaintea spovedaniei, ne aduce in minte intrebarea „de ce sa ma caiesc in fata preotului?”, ne insufla ganduri rele despre el, ridica impotriva noastra oameni necinstiti care ne impiedica, ne indeparteaza de spovedanie, ne fura mintea.
Prin pocainta ne izbavim de multe necazuri. Pocainta alunga demonul desfranarii, al mandriei, al maniei si al rautatii.
Aminteste-ti nu doar faptele pacatoase, ci si cuvintele: nu cumva ai indemnat pe cineva la pacat? Nu cumva ai ranit pe cineva cu cuvantul? Uneori, prin cuvant poti chiar ucide sufleteste. Cerceteaza daca nu cumva ai trait pe seama altora fara a fi nevoie. Ia cele zece porunci si gandeste-te la pacatele ce corespund incalcarii fiecareia dintre ele: pe cele pe care le ai, noteaza-le, ca nu cumva sa le uiti, caci pentru pacatul uitat nu poti face pocainta. Cerceteaza-ti amanuntit viata de familie, ia seama mai ales la cele trupesti, la pacatele desfranarii; acestea sunt mai greu de marturisit. Pocainta este lupta cu pacatul.
Pacatul isi ia inceputul din gand. Taie gandul rau cu sabia rugaciunii, ca sa nu savarsesti din nou pacatul deja marturisit. Suporta cu rabdare pedeapsa lui Dumnezeu: boala, nerecunostinta, batranetea. Teme-te de judecarea celorlalti: omul, dupa ce incepe sa inteleaga ce este pacatul si sa se pocaiasca, este ispitit sa vada pacatele straine si sa le uite pe ale sale. Invata sa urasti pacatul, iar nu pe omul pacatos, caci si acela este faptura a lui Dumnezeu. Aminteste-ti ca vremea pocaintei este doar in viata aceasta. Pe lumea cealalta exista doar judecata si osanda.
Exista o legatura directa intre boala trupeasca si starea de pacatosenie a omului, fapt pe care il confirma multe locuri din Scriptura:
Iarta-ti-se pacatul tau, spune Domnul, vindecand pe cineva.
Mergi si sa nu mai pacatuiesti, ii spune altuia.
De aceea repet: Sfintii Parinti sfatuiesc ca, in cazul oricarei boli, mai intai sa te spovedesti si sa te impartasesti. In vremea noastra poate fi considerata drept o deosebita bunavointa a lui Dumnezeu o mutilare trimisa de El pentru a preintampina caderea in pacat, pentru a feri omul de posibilitatea de a face pacate. Este regretabil ca multi nu inteleg acest lucru.
Este bine sa inveti pocainta de la Maria Egipteanca. Ce a facut Maria cand puterea lui Dumnezeu nu i-a permis sa intre in biserica? A parasit viata pacatoasa si tot ce o ademenea la pacat: averea, obiceiurile, casa – si a plecat spre a se insingura in pustie. 17 ani a fost asaltata cu putere de ispite in gand, iar ea a luptat si a urmat calea pocaintei pana la sfarsit.
Noi insa nu acordam importanta gandurilor noastre. Dar se stie ca si copiii pana la sapte ani pot ajunge in iad, si multi de asemenea se gasesc in iad din cauza gandurilor si a cuvintelor intinate. Caci poate surveni moartea subit si pacatosul nu are posibilitatea de a se pocai. Omul poate pierde fericirea vesnica si din cauza pacatelor mai mici. Cei care-L hulesc pe Dumnezeu se lipsesc de Impartasanie.
In fiecare zi ne spalam fata, dar nu trebuie sa uitam sa spalam si sufletul cu lacrimi de cainta. Nu te speria de situatiile neplacute, cand lumea te va arata cu degetul pentru ca refuzi placerile pacatoase, cand te dispretuieste si te uraste din acest motiv. Tu fii hotarat din toate puterile sa placi numai lui Dumnezeu. Pacatul intuneca mintea; pocainta o lumineaza. Pocaieste-te, mediteaza, inlocuieste gandurile cotidiene cu ganduri duhovnicesti. Doar celor care se caiesc le ajuta rugaciunile sfintilor mijlocitori.
Deseori ne crutam pe noi insine, nefacand deosebire intre pacat si neputinta. Lenea si iubirea de sine pot fi greu deosebite de neputinta. De pilda, miercurea si vinerea sunt zile de post si adevaratul crestin trebuie sa le respecte. Deseori dezlegam mancatul devreme, chiar daca nu este necesar, indeosebi de sarbatori.
Sa cautam sa dobandim o purtare inteleapta. Sa presupunem ca un om are carti duhovnicesti, ceea ce este un lucru bun, dar ce folos, daca el insusi nu le citeste si nici altora nu le da?
Sa luam seama si la bucuria rautacioasa: cand spunem cuiva un adevar, simtind in sufletul nostru o placere in a-l invinui, acest fel de a proceda face suparare aceluia. De asemenea, cearta: denota lipsa smereniei; persoanele implicate in cearta gresesc, indiferent care dintre ele are dreptate.
Defaimarea are loc si atunci cand dam porecle sau altfel de nume nepotrivite celorlalti: acesta este hot, acela barfitor, desi aceia nu sunt vinovati de asemenea fapte.
Pacatul geloziei exista si sub forma geloziei duhovnicesti fata de preot. Fiecare om se nevoieste si slujeste dupa putere, iar preotul este multumit de fiecare in mod diferit si il abordeaza pe fiecare dupa nevoile sale, dar intre oameni apare invidia: de ce aceluia i-a daruit, iar mie nu?
Cel manios sau iritat chiar si cand tace transmite starile sale altora; de aceea, in astfel de momente el trebuie sa se lupte cu aceste pacate prin rugaciune si pocainta.
Minciuna este pacat chiar si atunci cand nu e pe deplin minciuna, ci semi-adevar, pentru ca acesta din urma este pacatul vicleniei.
[…]
Pacatul neascultarii consta in a nu asculta de parintii duhovnicesti, de conducatori etc, incalcand tot felul de reguli. Pacatul juramantului, necinstirea lui Dumnezeu, nerespectarea sarbatorilor sunt pacate pe care de multe ori nu le marturisim la spovedanie, la fel ca si pacatul indulcirii in post (a se desfata cu o bomboana).
Suntem vinovati de pacatul zgarceniei si atunci cand dam, iar apoi ne pare rau ca am dat.
Dovedim credinta slaba si atunci cand, primind un sfat duhovnicesc, urmam cugetului nostru lumesc.
Pacatele limbii adeseori anuleaza faptele noastre bune. Acestea sunt: vorbirea intinata (injuraturile si alte cuvinte urate), ironizarea, lingusirea, lauda de sine, barfa (a imprastia zvonuri, vesti despre altii), discutiile inutile, uneori imorale. Pacatele savarsite prin organele simturilor duc adesea la ganduri pacatoase, de care este greu sa te debarasezi, de aceea si ele trebuie marturisite.
Cugetarea la cele bune ajuta la evitarea pacatelor. Viata duhovniceasca corecta reprezinta scutul sigur impotriva vrajmasilor vazuti si nevazuti, a uraciunilor si a bolilor duhovnicesti. Uraciunea duhovniceasca se intalneste frecvent in zilele noastre: este atunci cand omul traieste conducandu-se dupa propria parere, indreptatindu-se pe sine in toate faradelegile, invinuind mereu pe altii etc. Un astfel de om incalca voia lui Dumnezeu si aduna in suflet tot felul de pacate, indreptandu-se spre iad.
Si femeile trebuie sa ia seama la o serie de pacate care pot deveni un obstacol in calea mantuirii: pacatele limbii (barfele, minciuna, amagirea, clevetirea), impodobirea, care provoaca tentatia ce atrage la pacat, nerusinarea, discutiile despre pacatele trupesti, ispitirea altora, intinarea casatoriei etc. Femeile mironosite purtau in sine Mirul lui Dumnezeu si-l daruiau altora, educau copiii si tineretul. Acum invatatorul copiilor este televizorul.
Multe femei, desi au fantana aproape, beau apa din balti murdare: traiesc pe pamantul sfant pskovitean, dar privesc „peste hotare”. Eva tot cu curiozitatea a gresit si a atras blestemul asupra omenirii, dar Fecioara Maria a mantuit lumea cu curatia, smerenia, blandetea. Toata stiinta pamanteasca este nimic in comparatie cu cunoasterea Adevarului. Stiinta cea sfanta pentru femei este: cum sa placi lui Dumnezeu si sotului, cum sa educi copiii, cum sa citesti Sfanta Scriptura, ce fel de medicamente sa intrebuintezi pentru vindecarea sufletului. Cauta Imparatia lui Dumnezeu si se vor adauga tie si celelalte: cunostintele, profesia, bunastarea necesara. Vezi cu cata intelepciune a alcatuit Dumnezeu lumea si increde-te in Domnul.
Foarte raspandit este si pacatul ignorantei duhovnicesti: nu stim cum sa ne purtam in biserica, cum sa ne caim, cum sa ne rugam si altele. Mai demult aceste lucruri le stiau chiar si elevii scolilor bisericesti de parohie, dar acum nu le mai stiu nici oamenii cu studii superioare. Trebuie sa aflam, sa ne caim ca nu stiam si sa ne rugam ca Domnul sa ne ajute sa aflam. Mergi la biserica, citeste, intreaba si vei invata toate. Nepasarea duhovniceasca este foarte periculoasa in zilele noastre, de vreme ce poti ajunge foarte usor la vrajitori, sectanti, astrologi si la alte slugi ale diavolului.
Unele spectacole, emisiuni de divertisment televizate si multe dintre filme pervertesc sufletele, periclitand mai ales curatia sufleteasca a copiilor si a tinerilor. Prin intermediul lor, trei placeri se incuibeaza in subconstientul omului: lacomia pantecelui, desfranarea si rautatea sau agresivitatea. De asemenea se seamana in suflet zgarcenia si iubirea de arginti, care l-au pierdut pe Iuda. Unii nici nu se considera zgarciti, ci dimpotriva, cred ca este corect sa nu dea milostenie celor saraci si amarati.
In Evanghelie se vorbeste despre leprosi. Ei sufereau de o boala molipsitoare ingrozitoare, care provoca celorlalti repulsie. Bolnavii se strangeau si locuiau impreuna in locuri izolate, departe de comunitate, iar rudele, compatimindu-i, le aduceau mancare pe care o lasau la o oarecare distanta de ei si plecau. Zece astfel de leprosi a intalnit si a vindecat Domnul. Unul dintre ei s-a intors si I-a multumit.
Oare nu suntem noi toti contaminati astazi de lepra pacatului? Domnul ne spune si noua, ca si acelor leprosi, sa mergem sa ne aratam preotilor si sa aducem jertfa de curatire, adica sa ne pocaim de pacate. Domnul a dat numai preotului ortodox o putere deosebita: iertarea pacatelor pe pamant, prin care acestea sunt iertate si in cer. Prin preot se face vindecarea leprei duhovnicesti. Spovedeste pacatele tale si straduieste-te sa te indrepti, prin pocainta si fapte bune. Multumeste-I lui Dumnezeu ca primeste intoarcerea ta, nu amana pocainta daca ai pacatuit.
Sfantul Ioan de Kronstadt sfatuieste sa ne pocaim imediat ce am pacatuit si sa cerem iertare pana cand vom simti cum harul curateste inima noastra si o usureaza cu adierea pocaintei. Pacatele mici sunt periculoase, intrucat se transforma in deprinderi si ne duc pana la savarsirea pacatelor de moarte, care ne despart de Dumnezeu.
Asa este, de exemplu, vorbirea desarta. Sa luam un exemplu: doua femei mergeau la un staret. Una, avand pacate mari, se necajea si plangea. Cealalta insa, care nu avea pacate mari, era vesela. Cand au ajuns, staretul a poruncit uneia sa adune pietre mari si sa le aduca la el, iar celeilalte sa stranga pietre mici, cate poate, si de asemenea sa i le aduca. Dupa ce au implinit porunca, staretul a cerut fiecareia sa duca inapoi pietrele si sa le puna exact in acele locuri de unde le-au luat. Prima a implinit usor porunca, dar a doua a inceput sa planga: nu-si amintea de unde a strans pietrele ei mici. Tot asa este si cu pacatele: cu cat pacatul este mai mic, cu atat il uitam mai repede. Insa vrajmasul mantuirii le strange pe toate si ni le va aminti la vami. De aceea, nimiceste pacatul prin pocainta cat timp este mic.
Pentru fiecare vorba desarta trebuie sa te caiesti indata. Cercetarea de sine trebuie facuta zilnic. Pacatele mici se iarta in fiecare zi prin pocainta facuta la rugaciunea de seara sau indata ce ai gresit. Pacatele mari se iarta la spovedanie. Omul indepartat de credinta nu-si vede propriile pacate, dar cand se intoarce la Dumnezeu si harul ii patrunde in inima, atunci si pacatele mici ies la iveala, asa cum firele de praf se vad in lumina razelor de soare.
Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l faci este sa inlocuiesti deprinderile rele cu altele bune, ca de exemplu:
• Inainte scoteai la iveala greselile apropiatilor, ii mustrai pentru pacate, ii acuzai. Acum taci mai des, sfatuieste doar cand esti intrebat, gandeste-te la mantuirea sufletului, citeste din Sfanta Scriptura, roaga-te, frecventeaza biserica.
• Inainte plecai de acasa si te intorceai fara sa te rogi. Acum fa acestea cu rugaciune.
• Inainte porunceai altora: adu, da, mergi… Acum straduieste-te sa slujesti tu insuti celorlalti.
• Inainte amanai faptele credintei „pe mai tarziu”: ma voi ruga mai tarziu, voi merge la biserica mai tarziu, voi ajuta mai tarziu… Acum straduieste-te sa faci totul in prezent: „acum”.
• Inainte erai indiferent fata de faptele credintei. Acum acestea sa fie preocuparea ta de capatai.
• Inainte vorbeai la masa. Acum straduieste-te sa mananci in tacere, rugandu-te.
• Inainte incalcai postul, te imbracai necuviincios. Acum evita aceste lucruri.
• Inainte iti veneau in minte ganduri desarte, pacatoase, si tu te desfatai cu ele. Acum alunga-le cu rugaciunea.
Straduieste-te astfel in toate, ca sa placi lui Dumnezeu, ca pocainta ta sa fie spre mantuire si ca sa curatesti temeinic pamantul sufletului tau creat de El, incat acesta sa dea rodul cel bun al virtutilor, atat de necesare pentru mantuire”.
(Din: Pr. Valentin Mordasov, duhovnicul de la Pskov: Invataturi si intamplari minunate, Editura Sophia, 2011)
Legaturi:
- PRIMUL CUVANT: POCAITI-VA!
- Ce e pocainta? CEEA CE NE STRICA PETRECEREA CU MASTI IN CARE NE COMPLACEM ZI DE ZI…
- CUM NE PUTEM MINTI SI CUM NE PUTEM RATA SALVAREA PRIN POCAINTA?
- Cuvant dintre cele mai miscatoare si puternice despre POCAINTA si MILA FATA DE FRATII CARE CAD IN PACATE, al episcopului Asterie al Amasiei
- “INVREDNICESTE-MA, DOAMNE, SA TE BUCUR SI EU CU INTOARCEREA MEA!”. Cand uitam ca suntem fii risipitori sau uitam cum ne iubeste si ne asteapta Tatal… ISPITELE CRESTINULUI – INTRE OBRAZNICIE SI DEZNADEJDE
- Sfaturi practice de la SFANTUL VASILE CEL MARE pentru a aduce ROADE VREDNICE DE POCAINTA
- PARINTELE AMFILOHIE la Sophia (audio, video): “Tara are nevoie de oameni care sa se pocaiasca cu adevarat. POCAINTA ESTE DE TEMUT DEMONILOR!”
- POCAINTA – SINGURA NOASTRA SALVARE. DAR PE CINE MAI PREOCUPA…?
- Gheronda Iosif Vatopedinul: UNDE DUCE ADEVARATA POCAINTA? DE CE AVEM NEAPARAT NEVOIE DE SPOVEDANIE SI DE PLANS?
- Cuviosul Paisie Aghioritul: TOATA CHEIA AICI ESTE: SA SE POCAIASCA LUMEA!
- Simtirea pacatoseniei il misca pe Dumnezeu – Cuv. Paisie Aghioritul
- Cuviosul Paisie despre pierderea simtamantului pocaintei la crestinii de azi
- CUV. PAISIE DESPRE PUTEREA si ROADELE POCAINTEI: “Totdeauna recomand pocainta SI marturisire. Niciodata nu recomand DOAR marturisire”!
- Sf. Simeon Noul Teolog despre POCAINTA ca DRUM DE LA MOARTE LA INVIERE
- Sfantul Simeon Noul Teolog despre NEVOIA DE CAINTA DIN TOT SUFLETUL pentru toti crestinii. DIALOGUL LUI DUMNEZEU CU ADAM, DUPA CADERE
- Sf. Dimitrie al Rostovului: ADEVARATA POCAINTA: OSTENELI MAI MARI DECAT PACATELE!
- CUM NE PREGATIM PENTRU CE VA URMA? POCAINTA, ASTAZI – INTRE “MUCENICIA VIRTUALA” SI INVATATURILE SFINTILOR
- Sfintii Parinti NE CHEAMA LA POCAINTA SI LA PLANS
- Ce avem noi de facut astazi pentru a ne mantui si pentru a ne pregati de incercarile ce vor veni?
- SPOVEDANIA
- PARINTELE PAISIE OLARU SI SPOVEDANIA. Taina duhovniciei roditoare. “Marturisirea sa fie mai deasa decat impartasirea”
- Predici audio (si text) la DUMINICA LUI ZAHEU VAMESUL. “Câţi dintre noi ne mai gândim că Dumnezeu Şi-a arătat bunătatea cu noi, deşi noi nu meritam?…”
- ZAHEU SI PUTEREA IUBIRII CARE CHEAMA LA POCAINTA: “Domnul nu intoarce spatele nimanui”
- Parintele Petroniu Tanase: “Otrava pacatului nu se poate taia cu apa de flori, trebuie leacuri puternice; nu cu jumatati de masura, ci cu lupta pe viata si pe moarte”
- VAMESUL SI FARISEUL. Predici audio cu Parintele Hrisostom de la Putna (si text) si Parintele Ciprian Negreanu: “Sa nu cereti altceva, decat mila si iertare!”
- FIUL RISIPITOR. Predica audio (si text) a Parintelui Hrisostom de la Putna
- VENIREA IN FIRE
- TAINA BOTEZULUI SI TAINA SPOVEDANIEI, AL DOILEA BOTEZ. Este normal sa pacatuim? Cum scapam de complexe si de sentimentele de vinovatie?
- Predica puternica a Parintelui Longhin de la Banceni (2011, video): LUATI-L PE HRISTOS IN VIATA VOASTRA, IN FAMILIA VOASTRA, IN DUREREA VOASTRA!
- UN SINGUR LUCRU TREBUIE…
- CAMARA TA, MANTUITORULE…. Femeia pacatoasa care a spalat cu lacrimi picioarele lui Iisus – pilda luminoasa de POCAINTA si de INCREDERE in adancul indurarilor Domnului: FARA DEZNADEJDE!
- Predica audio a Parintelui Dosoftei de la Putna in Duminica Mariei Egipteanca: POCAINTA – MEDICAMENT IMPOTRIVA OTRAVEI PACATULUI SI A INSINGURARII
- SPOVEDANIA SI VINDECAREA SUFLETULUI. Mitropolitul Hierotheos Vlachos ne arata ce este, in mod real, PACATUL, in Traditia ortodoxa si cum poate fi IERTAT
- SFANTUL IERARH IGNATIE despre cea mai grea si mai importanta confruntare, de care ne e groaza si de care tot fugim: CRESTINUL FATA IN FATA CU PATIMILE SALE
- Sfantul Ignatie Briancianinov – VEDEREA PACATULUI PROPRIU
- “Nu e pacat care sa tina piept pocaintei. Pentru ce sa intarziem?”
- Suntem convertiti cu adevarat?
- ARHIMANDITUL SOFRONIE: Ce putere are rugaciunea, ce efecte are cainta?
- ARHIM. SOFRONIE – Puterea curatitoare a caintei
- “DOAMNE, INAINTE DE SFARSIT, PANA CE NU PIER, MANTUIESTE-MA!” – Omilia Cuv. Iustin Popovici la Duminica Sfintei Maria Egipteanca
- POVATUIRI DE MARE FOLOS DE LA CUVIOSUL SERGHIE: “Cand sufletul ti-e tulburat, alearga la cainta; de n-ai cainta, caieste-te de necainta ta!”
- Sfintii de la Optina: “POCAINTA ESTE RAVNA INIMII”
- Mitropolitul Antonie de Suroj: OMUL IERTAT PRIN POCAINTA – OMUL NOU. Taina vindecarii sufletului prin cautarea iertarii
- SPICUIND SI TALCUIND FILE DE “EVERGHETINOS” SPRE FOLOSUL CELOR DE AZI, CU PROFESORUL ION PATRULESCU – conferinta Timisoara, 2008 (partea a II-a)
- PROFESORUL IOAN PATRULESCU (actualul rasofor Iona) – conferinta de la Timisoara (2008), prima parte: Suntem angajati într-un RAZBOI TOTAL cu diavolul. Lumea in care traim astazi este BABILONUL CEL MARE (si audio)
- Parintele Sofronie Saharov NE INVATA CUM SA TRAIM IN RELATIE CU SEMENII: “Ce castig judecand pe fratele meu?”, “Respingeti orice duh de curiozitate”
- PARINTELE MOISE AGHIORITUL II TREZESTE PE GRECI LA POCAINTA: “Trebuie sa ne schimbam! Sa lasam fotoliul moale, televizorul, trandavia si confortul!”
- Parintele Rafail Noica: BOGATIA SI SUFICIENTA – DUSMANII POCAINTEI
- SFANTUL EFREM SIRUL: Cuvant catre cei ce in fiecare zi pacatuiesc si in fiecare zi se pocaiesc
***
- SFANTUL NECTARIE DIN EGHINA SI PATIMILE NOASTRE (I): Mandria, trufia, slava desarta, incapatanarea, laudarosenia…
- SFANTUL NECTARIE DIN EGHINA SI PATIMILE NOASTRE (II): despre oamenii mincinosi, calomniatori, clevetitori, vicleni, judecatori necrutatori
- SFANTUL NECTARIE DIN EGHINA SI PATIMILE NOASTRE (III): vanitatea, ambitia, viclenia, flecareala, vorbirea multa, desarta si obscena, desfatarea…
- Parintele Ioan Buliga despre PACATUL TIMPULUI PIERDUT, PACATUL CURIOZITATII SI TRANDAVIEI FLECARE
- Despre pacatul “gura-casca” si pacatul citirii horoscopului. DE CE NE PIERDEM TIMPUL, DE CE IUBIM MINCIUNA?
- Parintele Ioan Buliga: ROBIA DIN IADUL ZAVISTIEI. Cum ajungem ucigasi precum CAIN si cum putem infrunta duhovniceste greutatile vietii?
- Pacate pe care nu le spovedim: pacatul cartelii – NEMULTUMIREA PENTRU NIVELUL DE TRAI, PENTRU INFATISAREA EXTERIOARA…
- NE BATEM JOC DE HRISTOS SI ALERGAM LA EL NUMAI LA NEVOIE! Ne lasam tinerii educati de mass-media, desfranarea a ajuns nota generala a televiziunilor…
- COPIII SI TELEVIZORUL in familiile crestine. DE CE ALEGEM SA NE OTRAVIM SINGURI COPIII?
- RAZBOIUL “LA BAIONETA” AL DIAVOLULUI CU FEMEIA SI CU FAMILIA CRESTINA: “Vrea sa fure mirul din casa fiecarui crestin”. Predica importanta la Duminica Mironositelor a Pr. Horia Nicolae Prioteasa (audio)
- “Familia ortodoxa”: INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DESPRE FEMEIE, SEXUALITATE, CASATORIE, TELEVIZOR…
- Parintele Gheorghe Holbea despre MAICA DOMNULUI SI FEMEIA MODERNA
- Monahul Paulin de la Putna despre IMBRACAMINTE, MACHIAJ SI PRIVIRE intr-o cultura a curviei
- Pacatele banale care raman pacate… si in modernitate: TINUTA PROVOCATOARE, MACHIAJUL, IMPODOBIREA… Sminteala femeilor si vina barbatilor
- “Când ruşinea femeilor va dispărea, atunci ziua Judecăţii va fi aproape“
- DE CE FARDAREA E PACAT? Icoana pe care o stricam prin “infrumusetare”
- SFATURILE SFANTULUI VALERIU GAFENCU CATRE SURORILE SALE DESPRE CUMINTENIE, NATURALETE, SIMPLITATE
- Sfantul Ioan Gura de Aur catre Cuvioasa diaconita Olimpiada (25 iulie) despre VIRTUTEA SIMPLITATII si patima ascunsa a IMPODOBIRII
- Ierom. Ioan Buliga: JOCURILE DESFRANARII
- CRUD, DAR REAL: “VARA este anotimpul in care MODA scoate „carnea” pe piata. Am devenit nu oameni frumosi, ci PICIOARE FRUMOASE, forme provocatoare”
- Maica Nina Krighina despre relatiile dinaintea casatoriei (I). SI DESPRE FETELE PROVOCATOARE, IMBRACAMINTEA “MODERNA” SI “PARTENERUL IDEAL”
- Predica Sfantului Luca al Crimeei despre pacatele grairii in desert si clevetirii, la DUMINICA SFANTUI IOAN SCARARUL: “Din cuvintele tale te vei osandi”
- Sfantul Ioan Carpatiul – cuvinte de intarire in lupta nevazuta (3): “Sa nu socotim mica mancarimea de limba. Caci barfitorii si flecarii isi inchid lor insisi Imparatia cerurilor”
- CEI CE MANANCA DIN CARNEA APROAPELUI…. Sf. Ioan Gura de Aur, Parintii Arsenie Papacioc si Nicolae Tanase (VIDEO) despre POST, CLEVETIRE, DEFAIMARE
- Parintele Arsenie Papacioc: “IN IAD SUNT CEI MAI MULTI CARE VORBESC DE RAU”
- PARINTELE NECTARIE DE LA SIHASTRIA PUTNEI (audio): Putem ucide si cinstea sau reputatia omului, prin vorbire de rau, defaimare – raspandind in altii prejudecati despre cel vorbit de rau. CAND VORBESTI DE RAU PE CINEVA, DEJA INCEPI SA UCIZI!
- Parintele Calciu – cuvinte puternice, actuale si esentiale despre VORBIREA DE RAU IN BISERICA, LIMBAJ VULGAR SI MÂNIE: “Sa revenim la demnitatea limbajului!”
- Staretul Melchisedec Velnic despre grairea in desert, tacere si neosandire
***
http://www.youtube.com/watch?hl=en-GB&context=C4066507ADvjVQa1PpcFOJqmHZW4Q409gDmD6AB9P1wnwrDzuUqaQ%3D&v=3xxzYy721N0
http://www.youtube.com/watch?v=uZkZ2qZmS28
Bune invataturi!
Folositoare!
Si eu m-am INCADRAT (din pacate, spre rusinea mea) la MULTE CAPITOLE….
Un articol ca o oglinda, in care putem vedea cam cine suntem.
Foarte frumos spus si mai ales folositor.